Mercur | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mercur lichid la temperatura camerei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Poziția în tabelul periodic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Simbol | Hg | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele de familie | Mercur | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numar atomic | 80 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
grup | 12 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Perioadă | A 6- a perioadă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
bloc | Blocul d | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Familia de elemente | Metal slab sau metal de tranziție | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Configurare electronică | [ Xe ] 4 f 14 5 d 10 6 s 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronii după nivelul de energie | 2, 8, 18, 32, 18, 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietățile atomice ale elementului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă atomică | 200,59 ± 0,02 u | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza atomică (calc) | 150 pm ( 171 pm ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza covalentă | 132 ± 5 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza Van der Waals | 155 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Starea de oxidare | 2 , 1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronegativitate ( Pauling ) | 2.00 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oxid | Baza slabă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energiile de ionizare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 re : 10.4375 eV | 2 e : 18.7568 eV | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3 e : 34,2 eV | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Izotopii cei mai stabili | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice simple ale corpului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare obișnuită | Lichid | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa volumică | 13,546 g · cm -3 ( 20 ° C ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de cristal | Trigonal-romboedric | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Duritate | 1.5 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Culoare | Alb argintiu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fuziune | -38,842 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fierbere | 356,62 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energia de fuziune | 2.295 kJ · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie de vaporizare | 59,11 kJ · mol -1 ( 1 atm , 356,62 ° C ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Temperatura critica | 1477 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct triplu | −38,8344 ° C , 1,65 × 10 −4 Pa | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Volumul molar | 14,09 × 10 -6 m 3 · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Presiunea de vapori |
0,00163 mbar ( 20 ° C ) 0,00373 mbar ( 30 ° C ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Viteza sunetului | 1407 m · s -1 până la 20 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Căldură masică | 138,8 J · kg -1 · K -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conductivitate electrică | 1,04 x 10 6 S · m -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conductivitate termică | 8,34 W · m -1 · K -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Solubilitate | sol. în HNO 3 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Variat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o CAS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o ECHA | 100.028.278 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o EC | 231-106-7 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precauții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SGH | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pericol H330, H360D, H372, H410, P201, P273, P304 + P340, P308 + P310, H330 : fatal dacă este inhalat H360D : Poate dăuna copilului nenăscut. H372 : Risc demonstrat de deteriorare gravă a organelor (indicați toate organele afectate, dacă sunt cunoscute) după expunere repetată sau expunere prelungită (indicați calea de expunere dacă se dovedește în mod concludent că nicio altă cale de expunere nu conduce la același pericol) H410 : Foarte toxic pentru viața acvatică cu efecte de lungă durată P201 : Obțineți instrucțiuni speciale înainte de utilizare. P273 : Evitați eliberarea în mediu. P304 + P340 : După inhalare: Scoateți victima la aer curat și țineți-o în repaus într-o poziție confortabilă pentru respirație. P308 + P310 : În caz de expunere dovedită sau suspectată: sunați la un CENTRU DE TOXICOLOGIE sau la un medic. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
WHMIS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
D1A, D2A, E, D1A : Material foarte toxic care provoacă efecte imediate grave Letalitate acută: LC50 inhalare / 4 ore (șobolan) < 19 mg · m -3 D2A : Material foarte toxic care provoacă alte efecte toxice Toxicitate cronică la om: hidrargirism; afectarea dezvoltării postnatale la animale E : material coroziv Transportul mărfurilor periculoase: clasa 8 Divulgare la 0,1% conform listei de divulgare a ingredientelor |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Transport | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
86 : material coroziv sau material care prezintă un grad minor de corozivitate și toxicitate Număr ONU : 2809 : Clasa MERCURY : 8 Etichete: 8 : Substanțe corozive 6.1 : Substanțe toxice Ambalare: Grupa de ambalare III : substanțe ușor periculoase. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități de SI & STP, cu excepția cazului în care se prevede altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mercurul este elementul chimic al numărului atomic 80, de simbol Hg.
Corpul simplu de mercur este un metal , lichid și nu foarte vâscos în condiții normale de temperatură și presiune . Acesta a fost numit Quicksilver până la începutul XIX - lea secol.
Mercurul (metalic) a fost folosit de mult timp în termometre și baterii , înainte de a fi interzis în Franța în 1999.
Mercurul este un element al grupei 12 și al perioadei 6 . Strict vorbind , este un metal sărac , care nu îndeplinește definiția elementelor de tranziție de către Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC); în practică, însă, este foarte des asimilat metalelor de tranziție în manuale și multe alte lucrări. Grupul 12 este , de asemenea , numit „grup zinc“, sau grupa II B, și cuprinde, prin numărul atomic în creștere, 30 Zn, 48 Cd și 80 Hg, elemente caracterizate prin doi electroni pe subshell s dincolo complet d strat de bază . Configurația electronică a mercurului este [Xe] 4f 14 5d 10 6s 2 . În acest grup ordonat, reactivitatea scade, caracterul nobil și / sau covalent este mai marcat. Corpul de mercur simplu, aproape nobil, poate fi separat.
Corpul simplu Mercur este un metal argintiu strălucitor, doar sub formă lichidă în condiții normale de temperatură și presiune fără fenomenul de supraîncălzire , condiții în care are o presiune de vapori deloc neglijabilă, deoarece dincolo, se vaporizează destul de ușor.
Mercurul apare ca un puternic neurotoxic și reprotoxic în formele sale organometalice ( monometilmercur și dimetilmercur ), săruri ( calomel , cinabru etc.) și în forma sa lichidă însăși. Otravire cu mercur se numește „hydrargisme“ ( a se vedea , de asemenea , boala Minamata ). De asemenea, se suspectează că este o cauză a bolii Alzheimer , a sindromului oboselii cronice , a fibromialgiei și a altor boli cronice. În 2009, Consiliul guvernatorilor Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) a decis să dezvolte un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru mercur; comitetul interguvernamental de negociere responsabil cu elaborarea acestui instrument juridic s-a reunit în ianuarie 2011 în Japonia și apoi la Nairobi la sfârșitul lunii octombrie 2011.
Un proiect de tratat internațional care vizează reducerea utilizării mercurului și a consecințelor sale nocive asupra mediului și sănătății este în curs de negociere din iunie 2010 (la Stockholm), programat pentru 2013 în Japonia. Peste 100 de țări au fost adunate de UNEP din Nairobi (Kenya), de la treizeci și unu octombrie - patra noiembrie 2011 pentru un 3 - lea sesiune de tranzacționare (INC3 pentru interguvernamental de negociere Comitetului).
Până la XIX - lea secol, doi termeni sinonimi, Quicksilver și mercur , au fost folosite concomitent înainte de standardizarea Nomenclator impune chimice ultima din 1787.
Simbolul pentru Mercur, Hg, se referă la numele său latin , hydrargyrus .
Denumirea în franceză veche și mijlocie a acestui corp chimic, lichid dens și remarcabil de mobil este argintul viu .
Mercurul se găsește în natură în principal sub forma unui minereu de sulfură de mercur (α-HgS), numit cinabru . Din aceasta se obține o pulbere roșu-roșu, care a fost folosit ca pigment pentru fabricarea ceramicii , frescelor de perete, tatuaje și în timpul ceremoniilor religioase. Cele mai vechi dovezi arheologice se găsesc în Turcia (Çatalhöyük, -7000, -8000), în Spania (mina Casa Montero și mormintele La Pijota și Montelirio, -5300) apoi în China (cultura Yangshao -4000, -3500).
În Grecia, Theophrastus (-371, -288) a scris prima lucrare științifică asupra mineralelor De Lapidus în care descrie extracția cinabrului (gr: κινναβαρι, kinnabari ) prin spălări succesive și producția de argint viu (χυτὸν ἄργυρον, chytón árgyron ) prin zdrobirea cu un pistil de alamă a cinabrului cu oțet. În primul secol, Dioscoride a descris tehnica calcinării unei linguri de cinabru plasată sub un recipient pe care se depune vaporii de mercur ( De materia medica , V, 95). Dioscoride, care scrie în greaca veche , numește mercurul astfel obținut ὑδράργυρος, hydrárgyros , „numerar” datorită aspectului său.
În același timp, Romain Pliny descrie aceeași tehnică de sublimare a minereului pentru a obține hydrargyrus (termen latin derivat din greaca veche), o expresie care în franceză va deveni hydrargyre . În 1813-1814, Berzelius a ales simbolul chimic Hg, un acronim alcătuit din inițialele celor două morfeme Hydrar și Gyrus pentru a desemna elementul mercur. Pliniu distinge hidrargirul de forma nativă a metalului pe care îl numește vicem argenti, care în franceză va da argint viu (Pliniu, HN, XXXIII, 123). În franceză, termenul „vive-argent” apare într-o chanson de geste scrisă în jurul anului 1160, Le Charroi de Nîmes . Acest nume va fi folosit până la începutul secolului al XIX - lea secol.
Încă din Antichitate, filozofii neoplatonici și astrologii greco-romani au asociat cele șapte metale cu culori, zeități și stele: aurul cu Soarele, argintul cu Luna, cuprul cu Venus, fierul cu Marte etc. După descoperirea tehnicii de extracție a argintului, ei au atribuit acest metal extravagant, pe jumătate lichid, pe jumătate solid mercurului androgin .
Alchimiștii europeni din secolul al XIII- lea folosesc simultan ambele nume în latină. Pseudo-Geber în lucrările sale perfectionis Summa vorbește despre Argento vivo sau Mercurio . Această dublă utilizare va fi perpetuată în rândul chimiștilor din secolele următoare până la marea reformă a nomenclaturii propusă de Guyton de Morveau , Lavoisier și colab. în Metoda de nomenclatură chimică din 1787. Ei vor alege mercur un termen simplu (care nu este compus la nivel morfologic ) asociat cu un corp simplu (care nu se descompune la nivel chimic).
Mercurul are 40 de izotopi cunoscuți, incluzând mai mulți izotopi stabili care pot fi utilizați pentru analize de izotopi sau urmărire izotopică .
De asemenea, are izotopi radioactivi instabili (31 din cei 40 de izotopi ai săi, dintre care doar 4 au un timp de înjumătățire mai mare decât o zi). Doar 203 Hg are, conform IRSN, aplicații practice ca trasor izotopic.
Mercurul 203 ( 203 Hg) este produs de centrale nucleare sau de reprocesarea deșeurilor nucleare ; este căutat și determinat prin spectrometrie gamma . Timpul său de înjumătățire este de 46,59 zile, pentru o activitate specifică de 5,11 × 10 14 Bq.g −1 . Principala sa emisie de degradare este de 491 keV (cu o eficiență de emisie de 100%) (Nuclides 2000, 1999).
Mercurul radioactiv a fost evaluat în efluenții gazoși de la uzina de la La Hague (din 1966 până în 1979) la 2 MBq.an −1 până la 4 GBq.an −1 ). De asemenea, a fost măsurat în atmosfera reactoarelor de cercetare de la CEA .
Potrivit IRSN, „eliberările de radioizotopi de mercur nu duc la detectarea lor în mediu” . Datorită lipsei de date privind cinetica și efectele 203 Hg în mediu, se consideră în general că se comportă ca un mercur elementar stabil (știind că mercurul elementar stabil a fost utilizat pe scară largă de industria nucleară, în special pentru producție a armelor nucleare, în special din anii 1950 până în 1963 în Statele Unite, unde se găsește în solul și apa pe care le-a poluat.
Mercurul este un element destul de rar: claritatea sa este între 0,05 și 0,08 g / t .
Mercurul se găsește ca un singur corp, cum ar fi mercurul nativ , ionii și compușii în stare oxidată , mai frecvent sub formă de sulfuri, cum ar fi sulfura de mercur roșu roșu (HgS), denumită cinabru în mineralogie , și mai rar sub formă de oxizi sau cloruri. Cinabru este principalul minereu.
Mercurul este prezent în mod natural în mediu, dar în principal în roci din subsol. Principalele surse naturale de emisii în mediu sunt vulcanii și apoi activitățile industriale.
Astăzi, o mare parte din mercurul utilizat legal (sau ilegal pentru prelucrarea ilegală a aurului) provine din recuperarea mercurului interzis pentru anumite utilizări sau din producția secundară (condensate din rețele de minerale complexe inclusiv zinc) ( blendă sau sfalerită ). În Europa, Avilés ( Asturias , Spania) este una dintre principalele zone producătoare, cu o producție anuală de câteva sute de sticle pe an (industria mercurului numește un container de oțel care conține 34,5 kg sticlă de mercur).
Corpul simplu de mercur este un metal alb foarte strălucitor, lichid la temperatura camerei. Acest lucru, foarte mobile (vâscozitate scăzută) lichide și foarte dens ( densitate în vrac : 13,6 g / cm 3 ), se solidifică la -39 ° C .
În condiții normale de temperatură și presiune , este singurul metal în stare lichidă fără fenomen de supraîncălzire (singurul alt corp simplu în stare lichidă în condiții atmosferice de presiune și temperatură este bromul , un halogen ). Rețineți , de asemenea că este singurul metal a cărui temperatură de fierbere este mai mică de 650 ° C . Punctul triplu al mercurului, la -38,8344 ° C , este un punct fix pe scara temperaturii internaționale (ITS-90).
Vaporii de mercur sunt dăunători. Mercurul este singurul element pe lângă gazele rare care există sub formă de vapori monoatomici . O bună aproximare a presiunii de vapori saturate p * a mercurului este dată în kilopascali prin următoarele formule:
Mercurul nu este solubil în acizi apoși, în special acizi oxidanți.
Mercurul formează ușor aliaje cu aproape toate metalele obișnuite , cu excepția fierului , nichelului și cobaltului . Alierea este dificilă și cu cupru , platină și antimoniu .
Aceste aliaje sunt denumite în mod obișnuit amalgame . Această proprietate a mercurului are multe utilizări.
Așa-numitul mercur „virgin” (99,9% pur) reacționează cu multe metale prin dizolvarea lor , chiar prin producerea unei flăcări sau prin eliberarea unei călduri puternice (în cazul metalelor alcaline ).
Unele metale sunt mai rezistente la dizolvare și fuziune, acestea fiind vanadiu , fier , niobiu , molibden , tantal și tungsten . Mercurul poate ataca și materialele plastice formând compuși organomercuriali . În plus, este foarte greu.
Prin urmare, trebuie manipulat cu grijă și păstrat cu anumite precauții; de obicei în recipiente speciale robuste (așa-numitele baloane sau baloane) de fier sau oțel. Cantități mici sunt uneori depozitate în sticle de sticlă speciale, protejate de o coajă de plastic sau metal.
Mercurul foarte pur (cunoscut sub numele de „mercur electronic”; 99,99999% pur) trebuie ambalat în fiole sigilate din sticlă albă neutră cunoscute sub numele de „chimic”.
În grupul zincului, mercurul se distinge printr-o anumită nobilime sau inerție chimică. Ionizarea nu este foarte vizibilă și mai rară. Sărurile de mercur sunt deseori anhidre.
Mercurul există în diferite grade de oxidare:
Mercurul metalic nu este oxidat în aer uscat. Cu toate acestea, în prezența umidității, mercurul suferă oxidare . Oxizii formate sunt Hg 2 O , la temperatura camerei, HgO între 573 K ( 300 ° C ) și 749 K ( 476 ° C ). Acidul clorhidric (HCl) și acidul sulfuric (H 2 SO 4 ) diluat nu atacă mercurul elementar. În schimb, acțiunea acidului azotic (HNO 3 ) asupra mercurului Hg produce HgNO 3 . Aqua regia atacă și mercurul: se produce apoi mercur coroziv HgCl 2 .
Mercurul tinde să formeze legături covalente cu compușii sulfului. Mai mult, tiolii (compuși care cuprind o grupare -SH legată de un atom de carbon C) erau denumiți anterior mercaptani , din latinescul „mercurius captans” . Această afinitate între mercur și sulf poate fi explicată în cadrul principiului HSAB deoarece, de exemplu, metilmercurul este un acid foarte moale , la fel cum compușii de sulf sunt baze foarte „ moi ” .
Compușii mercurici sunt utilizați ca fungicide și bactericide, în special Thimerosal mediat pentru prezența sa în vaccinuri sau Panogen care fusese ipotezat , incriminat în cazul pâinii blestemate din Pont-Saint-Esprit .
Sinteza clorului în Europa implică adesea utilizarea celulelor catodice de mercur.
În sănătate / medicină:
Unele baterii conțin mercur. Bateriile saline și alcaline conțin mult timp mercur până la 0,6% pentru bateriile saline, 0,025% pentru altele. În ceea ce privește celulele buton, acestea implică uneori perechile Zn 2+ / Zn și Hg 2+ / Hg.
Reacția în funcțiune este: Zn + HgO + H 2 O + 2 KOH → Hg + [Zn (OH) 4 ] K 2
Mercurul este utilizat în lămpile cu mercur și iodură de metal de înaltă presiune sub formă atomică. Lămpile fluorescente cu vapori de mercur conțin aproximativ 15 mg de mercur gazos. Reglementările RoHS au impus o cantitate maximă de 5 mg din 2005 . În 2009, mai mulți producători au reușit să scadă cantitatea la 2 mg .
Se va observa că mercurul este inițial sub formă de oxid. Pentru bateriile „tip buton” ale acestui model, 1/3 din greutatea bateriei se datorează mercurului. Marea majoritate a celulelor buton, cu toate acestea, utilizează oxid de argint în loc de oxid de mercur; conțin apoi între 0,5 și 1% mercur.
Mercurul a fost folosit de mult timp ca fluid în termometre datorită capacității sale de a se extinde cu temperatura. Această utilizare a fost abandonată, iar termometrele cu mercur au fost interzise din cauza toxicității mercurului.
Mercurul este utilizat în contactele detectoarelor de nivel ( bec de nivel ) în gropi care au o pompă de ridicare sau alarmă de nivel (~ 4 g de mercur per contact).
Mercurul este utilizat în sistemele rotative ale lentilelor farurilor permițând absența fricțiunii și regularitatea mare a mișcării de rotație a acestor sisteme pe bazele lor permițând în același timp alimentarea electrică (două rezervoare concentrice).
Mercurul este utilizat în mod obișnuit în răsucirea aurului pentru a amalgama aurul și a-l extrage mai ușor.
Mercurul este încă prezent în septembrie 2015 la unele monitoare de tensiune utilizate în cabinetele medicale.
Calitățile mercurului pentru chimia nucleară și instrumentele de măsurare îl fac una dintre cele opt materii prime strategice considerate indispensabile atât în timp de război, cât și în timp de pace.
Mercurul este utilizat în unele mine artizanale.
Acest metal, unul dintre cele mai toxice, este foarte mobil în mediu deoarece este volatil la temperatura camerei (inclusiv din apă sau sol poluat). Se integrează cu ușurință în materia organică și procesele metabolice (sub formă metilată). Unele surse (naturale sau antropice) de mercur pot fi - într-o oarecare măsură - trasate prin analize de izotopi . Căutăm soluții care să permită solidificarea și / sau inertizarea ei mai bună și mai durabilă .
Spre deosebire de oligoelemente , mercurul este toxic și ecotoxic indiferent de doza sa, în toate formele sale organice și pentru toate stările sale chimice.
Toxicitatea sa depinde în special de gradul său de oxidare .
Sub forma sa de vapori, toxicitatea sa se exprimă mai întâi prin căile respiratorii, apoi se dizolvă în plasmă, sânge și hemoglobină. Astfel transportat, acesta atacă apoi rinichii, creierul și sistemul nervos. La femeile gravide , acesta traversează cu ușurință placenta și ajunge la făt. După naștere, persistă un risc, deoarece și laptele matern uman este contaminat.
Bacteriile (din sediment sau din intestin) transformă o parte din mercurul dizolvat, în principal în monometilmercur HgCH 3 .
Din aceste motive, utilizarea sa este reglementată și multe dintre obiceiurile sale vechi sunt acum interzise, inclusiv în Uniunea Europeană , unde, din anii 2000 , orientările limitează vânzarea tot mai mare a articolelor care le conțin. Exemplu: Franța a interzis vânzarea termometrelor cu mercur din 1998 și utilizarea acestora în unitățile de sănătate din 1999 .
Este foarte ridicat în regiunile de spălare a aurului ( Guyana și Surinam în special) și în anumite regiuni industriale.
În 2018, în Franța, „ componenta perinatală ” a programului național de biomonitorizare a publicat o evaluare a impregnării femeilor însărcinate, inclusiv pentru mercur (și alte 12 metale sau metaloizi, precum și unii poluanți organici). Această lucrare a fost făcută de mercur în assaying parului matern 1,799 femeilor gravide ( „ Elf Cohorta “), test care dezvăluie în principal mercurul organic, derivat din mercur cronic ingerate sau inhalate. Acest grup a inclus doar femeile care au născut în Franța în 2011 ( cu excepția Corsica și TOM ). Doza capilară a acestor 1.799 femei care intră în maternitate a confirmat o ușoară scădere comparativ cu studiile anterioare franceze; Media geometrică a fost de 0,4 μg de mercur per gram de păr. Mai puțin de 1% dintre femeile din grupul de studiu au avut mai mult de 2,5 μg de mercur per gram de păr (prag stabilit de JECFA pentru femeile însărcinate), cu toate acestea această rată este semnificativ mai mare decât cea observată în același timp (între 2011 și 2012 ) în alte părți, în special în Europa Centrală și de Est și chiar în Statele Unite, unde se știe că nivelurile de mercur sunt adesea problematice. O astfel de diferență între Franța și celelalte țări a fost deja observată în 2007: la fel ca și pentru arsenic , acest mercur suplimentar ar putea proveni dintr-un consum mai mare în Franța de fructe de mare, ceea ce pare să confirme faptul că un consum mai mare de fructe de mare (în concordanță cu literatura științifică) a fost asociată cu un nivel mai ridicat de mercur capilar la femeile gravide.
În 1997, Institutul de Supraveghere a Sănătății Publice a efectuat un studiu asupra expunerii dietetice la mercur a 165 de indieni Wayana care locuiau pe malurile râului Maroni din Guyana în cele mai importante patru sate Wayana ( Kayodé , Twenké, Taluhen și Antécume -Pata ); au fost efectuate măsurători ale mercurului total pentru 235 de locuitori din satele din jur, precum și anchete antropometrice ale altor 264 de indivizi. S-a constatat că unii pești conțin până la 1,62 mg / kg . Mai mult de 50% din populația eșantion a depășit valoarea sanguină recomandată de OMS de 10 µg / g de mercur total în păr (11,4 µg / g în medie, comparativ cu un nivel de referință egal cu 2 µg / g ). În plus, aproximativ 90% din mercur era sub formă organică, cea mai toxică și bio-asimilabilă. Nivelurile au fost ridicate pentru toate grupele de vârstă, oarecum mai mici la copiii sub un an, dar sunt mult mai sensibili.
Expunerea a fost cea mai mare în comunitatea Kayodé, unde au fost efectuate activități de extracție a aurului în momentul eșantionării. Pentru 242 de persoane eșantionate în Haut-Maroni, 14,5% au depășit valoarea limită de 0,5 mg / kg . De atunci, exploatarea aurului s-a dezvoltat semnificativ. Prin urmare, indienii Wayana sunt expuși la mercur cu mult peste aportul zilnic obișnuit (aproximativ 2,4 µg de metilmercur și 6,7 µg de mercur total), dar, de asemenea, cu mult peste doza tolerabilă recomandată (300 µg de mercur total cu maximum 200 µg de metilmercur , sau aproximativ 30 µg / zi de către OMS în acel moment). Adulții consumă 40 până la 60 µg de mercur total / zi, persoanele în vârstă în jur de 30 µg / zi .
Copiii mici ingeră în jur de 3 µg / zi (inclusiv prin alăptare), cei cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani ingerează în jur de 7 µg / zi , cei cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani în jurul valorii de 15 µg / zi și cei cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani între 28 și 40 µg / zi .
Aceste doze sunt subestimate, deoarece nu iau în considerare aportul de vânat, aer și apă.
Tarife echivalente cu cele măsurate în Japonia la Minamata în momentul dezastrului sunt detectate în Guyana. AFSSET a continuat această lucrare.
Mercurul este responsabil pentru bolile profesionale ale lucrătorilor care îl utilizează - vezi Mercur (boala profesională) . Este responsabil la om de boli precum eritemul mercurial .
Mercurul este toxic pentru toate speciile vii cunoscute. Unele dintre impacturile demonstrate asupra faunei sălbatice sunt:
Bugetul global de mercur nu este încă pe deplin cunoscut, dar știm din înregistrările sedimentare și din analizele izotopice că emisiile antropice au crescut brusc de la începutul „ antropocenului ”. Evaluările statistice cantitative converg către următoarele estimări:
Ciclul biogeochimic al mercurului este încă puțin înțeleasă, mai ales pe termen lung. Pentru un metal, mercurul este foarte prezent în aer (4,57 Gg de mercur în 2010, adică de trei ori nivelul din 1850. Un studiu din 2015 a concluzionat că în 2017 23% din depunerea atmosferică actuală este de origine umană și că 40% din deversări produse de apă și sol timp de 4000 de ani au fost de atunci sechestrate într-o stare stabilă și mai mult în ecosistemul terestru decât în ocean.
Mercurul pune o problemă globală de mediu: concentrația sa medie crește sau rămâne prezentă la niveluri foarte îngrijorătoare la pești și mamifere din toate oceanele, în timp ce majoritatea celorlalte metale grele sunt în scădere. Cu toate acestea, distribuția sa în oceane, pe continente și în țări variază foarte mult: de exemplu, potrivit unui studiu recent, nivelul de mercur crește de la est la vest în America de Nord. Un fenomen cunoscut sub numele de „ ploi de mercur ” a fost observat și în Arctica de câteva decenii.
85% din actuala poluare cu mercur a lacurilor și râurilor provine din activități umane (centrale electrice pe cărbune și exploatarea sau arderea gazului sau a petrolului). Acest mercur provine în principal din levigarea aerului și a solurilor poluate și din aporturile terigene pe mare sau în zonele umede.
Sursele ar fi, în ordinea descrescătoare a importanței:
Mercurul emis sub formă de vapori este foarte mobil în aer și rămâne parțial mobil în sol și sedimente . Este mai mult sau mai puțin în funcție de temperatură și de tipul de sol (este mai puțin în prezența complexelor argilo-humice și mai mult în solurile acide și levigabile). Deci, se spune uneori că o celulă simplă cu buton de mercur poate polua 1 m3 dintr-un sol european mediu timp de 500 de ani sau 500 m3 pentru un an. Animalele îl transportă și el ( bioturbare ). Cu toate acestea, mercurul nu este nici biodegradabil, nici degradabil. Va rămâne poluant atât timp cât este accesibil ființelor vii.
Este ceea ce se numește un contaminant transfrontalier, de exemplu multe lacuri din Quebec sunt poluate datorită transportului de particule din regiunea nord-vestică a Americii de Nord, cum ar fi sudul Ontario, precum și nordul Statelor Unite. Se spune că conținutul de Hg s-a dublat în ultimii 100 de ani, astfel încât pescarii sportivi din această provincie trebuie să măsoare consumul lor de pește din această regiune.
Mulți oameni au crezut că ploile au diluat poluarea și au adus apă curată pentru a regenera ecosistemele . Știm acum că leșează poluanții emiși în atmosferă, în special pesticide și metale grele , inclusiv mercurul, care pot acționa în sinergie . Mercurul, care este foarte volatil, poluează compartimentul atmosferic, care este spălat de ploaie și ceață care poluează apa de suprafață și sedimentele. Poate fi apoi degazat sau emis de incendii și poluează din nou aerul.
Analizele de ploaie și zăpadă de către Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) și universitățile americane au arătat că multe regiuni sunt poluate cu mercur: conținutul de mercur este de până la 65 de ori peste pragul definit ca sigur de „EPA din jurul Detroit , de 41 de ori prag în Chicago , de 73 de ori în Kenosha ( Wisconsin , lângă granița cu Illinois ) și de aproape 6 ori pragul pentru nota medie de șase ani în Duluth . Chiar și ploile cel mai puțin poluate depășesc deseori pragul de siguranță. Uneori sunt afectate și zone mai puțin urbane: de 35 de ori pragul EPA în Michigan și de 23 de ori pentru zona Devil's Lake din Wisconsin .
În 12 state estice ( Alabama , Florida , Georgia , Indiana , Louisiana , Maryland , Mississippi , New York , Carolina de Nord , Carolina de Sud , Pennsylvania și Texas ) , la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, ploaia a arătat încă un nivel de mercur care depășesc EPA acceptabil praguri pentru apa de suprafata.
Statele Unite și China sunt afectate în special din cauza utilizării masive a cărbunelui. China a devenit primul emițător din lume.
Aerul interiorMercurul lămpilor fluorescente compacte a scăzut de la 12 mg la 4 mg în câțiva ani (și adesea la mai puțin de 2 mg în 2011), dar în același timp, numărul lămpilor a crescut mult. În Franța, deși „niciun accident care implică mercurul conținut în lămpi nu a fost înregistrat de Institutul de Supraveghere a Sănătății Publice (InVS)” , distribuția acestor lămpi a ridicat problema riscurilor asociate vaporilor de mercur, în caz de spargere, pentru aerul interior și prin canalele de eliminare sau incinerare pentru aerul exterior. Dacă lămpile ar fi aruncate în gunoiul menajer și arse, considerând că un bec conține 5 mg de mercur și că există aproximativ 30 de milioane, 150 kg de mercur ar fi respinse în plus față de cele 6,7 tone deja eliberate în aer (în 2007) conform CITEPA . Cu toate acestea, reglementările limitează nivelul de mercur din lămpi (la 5 mg ), dar încă nu au produs un standard pentru conținutul de mercur din aerul interior sau exterior, atât pentru expunerea pe termen scurt, cât și pentru expunerea pe termen lung.
Prin urmare, ne referim la valorile orientative ale OMS (1 µg / m 3 de mercur anorganic sub formă de vapori, care nu trebuie depășite peste un an). În Franța, Comisia pentru siguranța consumatorilor a solicitat în 2011 ca guvernul să producă „valori maxime ale expunerii la vapori de mercur acceptabili în aerul înconjurător” și recomandă revizuirea directivei europene privind utilizarea anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice în prezent în vigoare (2002/95 / CE din27 ianuarie 2003) aceasta, pentru a „lua în considerare progresul tehnologic realizat în ultimii ani și a reduce nivelul maxim de conținut de mercur de la 5 la mai puțin de 2 mg pe lampă” .
Numai codul francez al muncii stabilește un conținut maxim de mercur tolerat în aer pentru lucrători (20 µg / m 3 de aer).
Europa, deși consideră că mercurul este foarte toxic, a eșuat în directiva din 2004 privind arsenic, cadmiu, mercur, nichel și HAP în aer pentru a specifica o valoare țintă pentru mercurul în aer (deși există pentru celelalte elemente și directivă recunoaște în mod explicit mercurul ca o substanță foarte periculoasă pentru sănătate și mediu. Pentru mercur, nu există valori maxime de expunere nici pe termen scurt (care există pentru alți neurotoxicanți).
Se recomandă anumite măsuri de precauție în cazul ruperii becului cu mercur: ventilație prelungită a camerei, utilizarea mănușilor pentru colectarea resturilor și neutilizarea aspiratorului (risc de dispersie)
Foarte puțin mercur este suficient pentru a polua vaste corpuri de apă (și peștii până la niveluri nesigure pentru consumul uman).
Un caz de poluare semnificativă cu mercur are loc lângă Bergen , Norvegia . 9 februarie 1945, U-864 , un submarin german de tip U-Boot , a fost scufundat lângă insula Fedje . Pe lângă armamentul său convențional (torpile, grenade și alte muniții), submarinul conținea 65 de tone de mercur distribuite în 1.875 flanșe de oțel, destinate să susțină efortul de război al Japoniei . Din 1945 , sticlele de oțel au rezistat foarte puțin efectelor combinate ale timpului și apei de mare și au început să scurgă și apoi să elibereze conținutul lor în sedimente și, de asemenea, să contamineze peștii. Epava a fost descoperită doar pe22 februarie 2003, și de atunci, pescuitul este interzis într-o zonă de 30.000 m 2 . Administrația norvegiană de coastă (Kystverket) a efectuat diverse studii și proiecte , dar decontaminarea epavului și a sitului încă nu a început, la sfârșitul anului 2015 .
Contaminarea organismelor și ecosistemelorDeoarece mercurul este foarte volatil, el trece prin aer și contaminează ploile și poate fi găsit în zăpadă și apă de nivel (din topirea zăpezii) și apoi în lacurile montane.
Sedimente : ajung să colecteze partea de mercur care nu a fost reevaporată sau absorbită de plante sau depozitată (mai mult sau mai puțin permanent) în sol. Acolo, bacteriile pot metila mercurul și îl pot face foarte bio-asimilabil , în special pentru pești și crustacei sau păsări acvatice. Plantele și animalele contaminate la rândul lor contaminează lanțul trofic ).
Pe mare, peștii piscivori și bătrâni sunt cei mai afectați ( ton , pește-spadă etc.); Sunt aproape întotdeauna peste standarde atunci când sunt adulți. Mulți pești cu fonduri mari sunt, de asemenea, contaminați (Sabre, Grenadier, Împărat ...) la rate foarte diferite, în funcție de vârsta lor (unii trăiesc până la 130 de ani) și de proveniența lor.
Păsările de mare și cetaceele rapitoare sunt, de asemenea, victime ale bioacumulării de mercur în rețeaua trofică . De exemplu, în Marea Nordului, la începutul anilor 1990, nivelurile medii de mercur în ficat și mușchii unor păsări marine din Marea Nordului erau de 8,5 µg / g în ficatul Guillemot Troïl (pentru 3,4 µg / g în mușchi), 5,6 µg / g în kittiwakes cu picioare negre pentru 1,9 µg / g în mușchi, 2,6 µg / g în pescărușul cu cap negru pentru 0,9 µg / g în mușchi și 9,5 µg / g în Black Scoter pentru 2,1 µg / g în mușchi), în µg / g greutate uscată. La foceni ( Phocoena phocoena din aceeași regiune, nivelul mediu de mercur a fost de 65,2 µg / g la ficat, 4,1 µg / g la mușchi și 7,7 µg / g la rinichi (în greutate uscată). Acestea sunt niveluri foarte ridicate și „înregistrări” ”De 17,5 µg / g greutate uscată la kittiwakes și 456 µg / g greutate uscată la focene au fost măsurate în acest lot . Cei doi factori de risc principali păreau a fi habitatul și dieta.
S-a constatat că nivelul mercurului crește odată cu vârsta la foceni, dar că proporția de metilmercur scade odată cu vârsta în favoarea mercurului legat de seleniu, ceea ce sugerează existența unui proces de detoxifiere la acest mamifer (poate fi în lizozomul ficatului celule).
Din aceste motive, 44 de state americane au stabilit limite pentru consumul de produse din pește în câteva mii de lacuri și râuri. Populațiile indigene sunt vizate în special de aceste măsuri.
În soluri : în solurile poluate sau când cresc pe lemn contaminat în descompunere, mercurul este bioacumulat în special de ciuperci. De exemplu, gigantul Puffball ( Calvatia gigantea ), comestibil când este încă carne albă, puternic mercur și un pic bio-acumulează metilmercur ), cu niveluri atingând deja 19,7 ppm (în greutate uscată) pe sol a priori nu poluate . Pe uscat , unele plante, licheni și ciuperci pot acumula cantități semnificative.
În câteva țări și de mai multe ori, publicațiile oficiale au avertizat persoanele cu privire la posibilitatea otrăvirii cauzate de metalele grele din ciuperci, în special luate din sălbăticie.
Sănătate reproductivăSpeciile care se află în vârful lanțului trofic sunt cele mai îngrijorate, pe lângă pești , rechini , caști , foci , balene ucigașe etc., în medii continentale, vidră , nurcă , luncă , sternă , păsări de țărm , rațe , etc., poate fi, de asemenea, foarte afectat. Omul, în virtutea poziției sale în lanțul alimentar, este una dintre speciile afectate.
Extinderea fenomenului la om
Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA:
Sănătate: Mercurul este prezent în vaccinuri sub ingredientul activ Tiomersal din 1930.
La nivel global, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a implementat un „Plan Mercur”.
19 ianuarie 2013, După o săptămână de negocieri, 140 de state a adoptat convenția Minamata la Geneva, care are ca scop reducerea emisiilor de mercur la nivel mondial. Acest acord a fost semnat10 octombrie 2013, de către reprezentanții celor 140 de state din Minamata în Japonia , în tribut adus locuitorilor acestui oraș, afectați de zeci de ani de o foarte gravă contaminare cu mercur, se vorbește chiar despre boala Minamata . Această convenție trebuie acum ratificată de 50 de state pentru a intra în vigoare. Convenția prevede interzicerea mercurului până în 2020 în termometre, instrumente de măsurare a tensiunii, baterii, întrerupătoare, creme și loțiuni cosmetice și anumite tipuri de lămpi fluorescente. De asemenea, soluționează problema depozitării și tratării deșeurilor. Cu toate acestea, ONG-urile de mediu regretă că această convenție nu afectează micile mine de aur și centralele electrice pe cărbune. Anumite vaccinuri și amalgame dentare nu sunt, de asemenea, afectate de această convenție. Achim Steiner , secretar general adjunct al Organizației Națiunilor Unite, responsabil cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu , a subliniat că este destul de „incredibil cât de răspândită de mercur este [...] Noi lăsând o moștenire teribilă“ care afectează „oameni“. Inuite din Canada ca muncitori în minele de aur mici din Africa de Sud ”.
În S.U.AMichigan , The Ohio si Indiana au Regulamentul instituia ( de stat) cu privire la consumul de pește.
Wisconsin și Minnesota au făcut interzicerea sau limitarea consumului arestat sute de lacuri.
Agenția pentru Protecția Mediului actualizează în mod regulat sfaturile pentru femeile gravide, copiii și persoanele fragile, recomandând în special limitarea consumului anumitor pești ( ton , pește-spadă în special) și fructe de mare .
În CanadaCanada recomandă, de asemenea, limitarea consumului anumitor pești marini și pești din lacurile mari.
In EuropaMercurul este restricționat sau interzis pentru anumite utilizări.
Este unul dintre metalele care trebuie controlate în apa potabilă și în alimente.
Uniunea Europeană a adoptat în 2005 o „Mercur Strategia comunitară privind“ în 6 goluri defalcate în acțiuni specifice, în urma unui raport din 2003 privind „riscurile pentru sănătate și mediu legate de utilizarea mercurului în produse“, și la un raport de la Comisie la Consiliu din 6 septembrie 2002 privind mercurul din industria clorului și hidroxidului de sodiu în urma unei directive (22 martie 1982) privind mercurul din sectorul electrolizei clorurii alcaline. Comisia Europeană i-a încredințat Franței elaborarea unui argument în vederea unei eventuale revizuiri a clasificării mercurului în cadrul Directivei 67/548 / CEE (privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase). AFSSET a restricționat studiul la o singură clasificare ca CMR ( cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere ), care ar putea aduce o companie de vânzări Mercury interzice în Europa pentru uz public larg și a crescut monitorizarea la locul de muncă. Avizul AFSSET a fost transmis celor responsabili de clasificare și etichetare pentru Europa în noiembrie 2005, care au solicitat mai multe detalii cu privire la toxicologia mercurului și a naturii sale cancerigene și mutagene (lucrarea realizată de INRS și INERIS). Procedura ar trebui să aibă ca rezultat o modificare a statutului mercurului.
1 st iulie 2006, directiva RoHS limitează utilizarea sa în anumite produse vândute în Europa; utilizare limitată la 0,1% din greutatea materialului omogen (prezenta directivă poate fi extinsă la alte produse și alți toxici).
În iunie 2007, Parlamentul de la Strasbourg a adoptat un regulament care interzice exportul și importul de mercur și reglementează condițiile de depozitare.
La mijlocul anului 2007, deputații europeni au votat interzicerea termometrelor neelectrice cu mercur (echipamentele electrice și care conțin mercur erau deja acoperite de o directivă) și alte instrumente de măsurare utilizate în mod obișnuit care conțin mercur, fără a modifica poziția comună a Consiliului, adică fără a accepta cererea PE pentru o „derogare permanentă pentru producătorii de barometre”, dar acceptând „o scutire de doi ani”. (Bateria cu mercur este încă permisă în termometru);
Parlamentul estimează că 80-90% din mercur în instrumentele de măsurare și control este prezent în termometrele medicale și domestice (adesea importate pentru 2/3 din Orientul Îndepărtat) și că există produse de substituție și sunt chiar mai puțin costisitoare pentru individ. În Europa se fabrică instrumente mai tehnice sau științifice ( manometre , barometre , sfigmomanometre sau termometre nemedicale), iar înlocuitorii lor pot fi mai scumpi. Unele scutiri sunt planificate la cererea parlamentului, în timp ce consiliul avea în vedere o interdicție totală. Acestea privesc antichități (termometre vechi cu mercur) și domeniul medical (de exemplu, sfigmomanometre cu mercur, care măsoară cel mai bine tensiunea arterială ). Interdicția, care nu este retroactivă, va afecta doar instrumentele noi, revânzarea autorizată a echipamentelor existente va face ca frauda să fie mai dificil de controlat, mai ales că instrumentele vechi de peste 50 de ani, considerate antichități, pot fi încă importate care conțin aur.
Fiecare stat membru trebuie să transpună directiva în legislația sa națională în termen de un an de la intrarea în vigoare și aplicarea sa efectivă nu trebuie să dureze mai mult de 18 luni de la transpunere (cu excepția barometrelor, pentru care termenul este prelungit la 24 de luni);
La sfârșitul anului 2007, Comisia Europeană intenționează să interzică mercurul din toate preparatele pentru uz terapeutic. De asemenea, trebuie să se pronunțe asupra viitorului mercurului în stomatologie (50% încorporat în plombe dentare sau amalgame ).
De la 1 st luna ianuarie 2008 de The Norvegia , care nu face parte din Uniunea Europeană a interzis utilizarea mercurului pentru toate aplicațiile.
La jumătatea lunii ianuarie 2008, un comitet științific european, mandatat de Comunitate și pe jumătate compus din medici stomatologi, a publicat un raport care a declarat că amalgamul dentar este un material sănătos, lipsit de orice risc pentru sănătatea umană. Documentul este editat doar în limba engleză.
La 22 februarie 2008; Potrivit Comisiei, UE, „cel mai mare exportator de mercur din lume, trebuie să fie liderul în reducerea utilizării acestui metal”. Pentru aceasta, comitetul a propus interzicerea tuturor exporturilor europene de mercur, după consultări ample . UE studiază soluții pentru a gestiona „ surplusul uriaș ” (12.000 de tone) preconizat până în 2020 prin abandonarea treptată a mercurului de către industria clorului și a sodelor. Depozitarea în fostele mine de sare special adaptate este în special studiată.
La 26 februarie 2008, OJEU publică o poziție comună a Consiliului (CE) nr. 1/2008 din 20 decembrie 2007 în vederea adoptării unui regulament (privind interzicerea exporturilor de mercur metalic și stocarea în siguranță a mercurului ).
În FranțaDirecția alimentară a publicat un Evoluția recomandărilor de consum în 2008 , dar nu are un plan de monitorizare pentru contaminanți , cum ar fi mercurul.
Un caz particular este cel al impactului spălării aurului în Guyana, pentru care cantitatea de mercur utilizată ilegal și dispersată în mediu nu este bine cunoscută.
În 2017, regulamentul european privind mercurul care integrează Uniunea Europeană în Convenția Minamata (din 10 octombrie 2013) a fost tradus în legislația franceză. Este pentru a umple lacunele de reglementare ale UE prin stabilirea „măsurilor și condițiilor aplicabile utilizării, depozitării și comerțului cu mercur, compușilor de mercur și amestecurilor pe bază de mercur, precum și fabricării,„ utilizarea și comerțul cu produse adăugate de mercur precum și gestionarea deșeurilor de mercur pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva emisiilor antropice și a eliberărilor de mercur și compuși ai mercurului . Există șase neajunsuri identificate:
Caracterele fizice și chimice ale mercurului și-au influențat prezența în mai multe produse de larg consum, de exemplu termometre, manometre, amalgam dentar, lămpi fluorescente și altele. Acestea sunt surse emitente care se adaugă la mediu.
Soluțiile menționate implică intervenții la diferite niveluri. Difuzia mercurului în mediu poate fi limitată de următoarele măsuri:
Bateriile cu mercur sunt în parte înlocuite de altele. Bateriile cu butoane trebuie colectate și reciclate. Expunerea umană la metilmercur poate fi, de asemenea, redusă prin următoarele măsuri:
Printre altele, trebuie să ne confruntăm cu provocarea de a trata ploaia, după cum sa încheiat printr-un raport și o campanie de conștientizare în Statele Unite, ale căror autori și NWF îi îndeamnă pe industriașii și managerii incineratorilor să-și reducă semnificativ emisiile de mercur. De asemenea, ei încurajează cetățenii să economisească energie pentru a limita emisiile de mercur din combustibili și să nu mai cumpere baterii sau produse care conțin mercur sau, dacă o fac, să le elimine corespunzător. Campania solicită, de asemenea, guvernului federal și statelor să monitorizeze mai îndeaproape nivelurile de mercur în precipitații ... Cu oamenii de știință de la Universitățile Michigan din Minnesota, NWF anunță că va face eșantionarea și analiza ploii în cazul în care autoritățile responsabile nu . Primele orașe vizate pentru supravegherea specială au fost Chicago , Cleveland , Detroit , Duluth și Gary (Indiana). Din nou cu privire la problema apei de ploaie, mai precis pentru sistemele de recoltare a apei de ploaie pentru consum, udarea legumelor sau a consumului de animale, s-a sugerat tamponarea acidității ploii și filtrarea acesteia prin cărbune activ. Acest cărbune ar trebui apoi ars în incineratoare dotate cu filtre adecvate.
Un studiu recent bazat pe monitorizarea dietei femeilor într-un sat amazonian (pe malul râului Tapajós, timp de un an) sugerează că consumul de fructe scade absorbția de mercur de către organism. Rămâne de văzut dacă acest fenomen este legat de un anumit fruct disponibil local sau de fructe în general.
Câinii au fost instruiți cu succes pentru a observa picături de mercur, de exemplu prinse în covor sau în crăpăturile unei podele, instrumente contaminate, fântâni, canalizări ... astfel încât să le recupereze înainte de a se scufunda. un alt metal (de exemplu pulbere pe bază de zinc). În Suedia, 1,3 t de mercur au fost astfel colectate după ce au fost detectate de doi „adulmecători” de mercur labrori, în cele 1000 de școli care au participat la proiectul „Mercurius 98”. În Statele Unite, un câine dresat pentru a detecta mirosul de vapori de mercur a recuperat astfel 2 t de mercur în școlile din Minnesota . Cercetătorii intenționează, de asemenea, să modifice genetic plantele pentru a crește randamentele de fito-remediere.
Cea mai comună metodă de analiză a mercurului este spectroscopia de absorbție atomică . Este o tehnică bună pentru dozarea apei, cum ar fi apa potabilă, apa de suprafață, apele subterane și apele uzate. Concentrația de mercur în apă este măsurată din diverse motive, printre altele: reglementări privind apa potabilă, controlul sistemelor de canalizare municipale, reglementări privind materialele periculoase și legea privind protecția solului și remedierea terenurilor contaminate. Pregătirea probei pentru test poate fi separată în două etape: în primul rând, toate formele de Hg sunt oxidate prin digestie acidă. În al doilea rând, ionii sunt reduși la Hg elementar, care este volatil. Proba de gaz este direcționată către celula spectrometrului atomic.
Prezența mercurului în apă se găsește în pești și în sedimente în forma sa organică, datorită afinității sale pentru lipidele din țesuturile grase ale organismelor vii și prin precipitații pentru sedimentele marine care conțin și acest contaminant. Analiza sedimentelor marine este la fel de utilă pentru determinarea vârstei poluării cu mercur și, astfel, pentru reluarea poluării industriale sau naturale din trecut.
În cazul eșantioanelor solide, o metodă analitică similară poate fi utilizată pentru a determina urme de metal. Probele solide sunt mai întâi tratate termic (combustie) într-un cuptor închis unde temperatura este controlată și în prezența oxigenului. Gazele astfel create sunt apoi direcționate într-un tub catalitic la temperatură ridicată pentru a reduce organo-mercurul la mercur. Mercurul astfel generat prin ardere sau tratat de tubul catalitic este amalgamat folosind un suport cu aur. Acest amalgam este apoi încălzit brusc (în jur de 950 ° C ) pentru a elibera mercurul în „pachete”. Mercurul este apoi măsurat prin spectroscopie de absorbție atomică cu vapori reci la 253,95 nm și cuantificat prin comparație cu un standard internațional (numit MRC (Certified Reference Material) sau CRM (Certified Reference Material)). Se numește așa deoarece temperatura de măsurare este „relativ rece” (în jur de 115 ° C ) în ceea ce privește absorbția atomică convențională care folosește fie o flacără, fie un cuptor de grafit. Avantajele acestei tehnici vă permit să evitați preparatele de probă care folosesc adesea acizi sau alte substanțe chimice. Eșantionul este cântărit și analizat pur și simplu, ceea ce economisește și timp. De asemenea, fac posibilă o rată de recuperare de aproximativ 100% și, în cele din urmă, reducerea limitelor de cuantificare prin repetarea fuziunii înainte de măsurare. Astfel, în anumite condiții (cameră curată, fuziune), aceste limite de cuantificare pot scădea la 0,005 ng de mercur pentru 1 g de probă, adică 0,005 ppb sau 5 ppt. Limita de cuantificare în condiții normale (1 analiză simplă), prin această tehnică, rămâne totuși în jur de 0,5 ppb (0,5 µg / kg ) sau 500 ppt. Limitele de detecție sunt măsurate în termeni absoluți și pot ajunge la 0,003 ng mercur absolut.
Ca parte a spectroscopiei de absorbție atomică , lampa cu catod gol este setată la 253,7 nm, fiind lungimea de undă de absorbanță pentru Hg, absorbanța măsurată este comparată cu absorbanțele soluțiilor standard pregătite. Calibrarea câmp este între 0,1 mg / l și 1,5 g / l . Există o limită de cuantificare de 0,12 g / l care rezultă dintr - o limită de detecție de circa 0,04 g / l . Rata de recuperare a acestei metode este de 101% din matricea de apă, 97,2% pentru mediul biologic și 90,1% pentru sedimente, conform analizelor efectuate de Centre d'Expertise en Analysis Environnementale du Québec.
Cunoscută încă din cele mai vechi timpuri , a alchimiștilor și profesia medicală a XVI - lea la XIX - lea lea la marcat cu numele „ Quicksilver “ și reprezentat prin simbolul planetei Mercur , de unde și numele curent.
Acest metal, în ciuda toxicității sale ridicate neglijate anterior, a avut întotdeauna multe utilizări:
„5. Zinc, cadmiu, mercur; 20.1. Aliaje metalice; 20.2. Aliaje metalice (continuare); 20.3 Aliaje metalice (continuare) "
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | ||||||||||||||||
1 | H | Hei | |||||||||||||||||||||||||||||||
2 | Li | Fi | B | VS | NU | O | F | Născut | |||||||||||||||||||||||||
3 | n / A | Mg | Al | da | P | S | Cl | Ar | |||||||||||||||||||||||||
4 | K | Aceasta | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Sau | Cu | Zn | Ga | GE | As | Vezi | Fr | Kr | |||||||||||||||
5 | Rb | Sr. | Da | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | CD | În | Sn | Sb | Tu | Eu | Xe | |||||||||||||||
6 | Cs | Ba | Acest | Relatii cu publicul | Nd | P.m | Sm | A avut | Doamne | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Citit | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | La | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | La | Rn | ||
7 | Pr | Ra | Ac | Th | Pa | U | Np | Ar putea | A.m | Cm | Bk | Cf | Este | Fm | Md | Nu | Lr | Rf | Db | Sg | Bh | Hs | Mt. | Ds | Rg | Cn | Nh | Fl | Mc | Lv | Ts | Og | |
8 | 119 | 120 | * | ||||||||||||||||||||||||||||||
* | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 |
Metale alcaline |
Pământ alcalin |
Lantanide |
Metale de tranziție |
Metale slabe |
metal- loids |
Non metale |
gene halo |
Gazele nobile |
Elemente neclasificate |
Actinide | |||||||||
Superactinide |