Cadmiu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cristal și cub de cadmiu pur | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Poziția în tabelul periodic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Simbol | CD | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele de familie | Cadmiu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numar atomic | 48 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
grup | 12 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Perioadă | 5 th perioadă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
bloc | Blocul d | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Familia de elemente | metal slab sau metal de tranziție | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Configurare electronică | [ Kr ] 4 d 10 5 s 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronii după nivelul de energie | 2, 8, 18, 18, 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietățile atomice ale elementului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă atomică | 112,414 ± 0,004 u | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza atomică (calc) | 155 pm ( 161 pm ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza covalentă | 144 ± 21:00 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza Van der Waals | 158 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Starea de oxidare | 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronegativitate ( Pauling ) | 1,69 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oxid | baza slaba | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energiile de ionizare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 re : 8.99382 eV | 2 e : 16.90831 eV | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3 e : 37,48 eV | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Izotopii cei mai stabili | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice simple ale corpului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare obișnuită | solid | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa volumică | 8,69 g · cm -3 ( 20 ° C ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de cristal | Compact hexagonal | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Duritate | 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Culoare | gri argintiu metalizat | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fuziune | 321,07 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fierbere | 767 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energia de fuziune | 6.192 kJ · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie de vaporizare | 99,87 kJ · mol -1 ( 1 atm , 767 ° C ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Volumul molar | 13,00 × 10 -3 m 3 · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Presiunea de vapori | 14,8 Pa | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Viteza sunetului | 2310 m · s -1 până la 20 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Căldură masică | 233 J · kg -1 · K -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conductivitate electrică | 13,8 x 10 6 S · m -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conductivitate termică | 96,8 W · m -1 · K -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Solubilitate | sol. în HCI | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Variat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o CAS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o ECHA | 100.028.320 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o EC | 231-152-8 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precauții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SGH | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare pulbere :
Pericol H250, H330, H341, H350, H361fd, H372, H410, P210, P260, P273, P281, P391, P308 + P313, P405, P501, H250 : se aprinde spontan în contact cu aerul H330 : Mortal în caz prin inhalare H341 : Susceptibil de a provoca anomalii genetice (indicați calea de expunere , dacă există probe concludente că nicio altă cale de piste de expunere la același pericol) H350 : Poate provoca cancer (calea de expunere dacă se dovedește în mod concludent că nu există alte căi de expunere care cauzează pericolul) H361fd : suspectat de a dăuna fertilității. Bănuit că dăunează copilului nenăscut. H372 : Demonstrat Risc de leziuni grave ale organelor ( a se indica toate organele afectate, dacă sunt cunoscute) în urma expunerii repetate sau expunerea prelungită (indicați calea de expunere , dacă există probe concludente nicio altă cale de expunere la plumb la același pericol) H410 : Foarte toxic pentru viață acvatică cu efecte de lungă durată P210 : A se păstra departe de căldură / scântei / flăcări deschise / suprafețe fierbinți. - Fumatul interzis. P260 : Nu respirați praf / fum / gaz / ceață / vapori / spray. P273 : Evitați eliberarea în mediu. P281 : Utilizați echipamentul de protecție individuală necesar. P391 : Colectați produsul vărsat. P308 + P313 : În caz de expunere dovedită sau suspectată: solicitați sfatul medicului. P405 : Magazin blocat. P501 : Eliminați conținutul / containerul în ... |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
WHMIS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
D1A, D2A, D1A : Material foarte toxic cu efecte imediate grave Transportul mărfurilor periculoase: clasa 6.1 grupa I D2A : Material foarte toxic cu alte efecte toxice Carcinogenitate: IARC grup 1, ACGIH A2; toxicitate cronică: nefrotoxicitate; afectarea dezvoltării postnatale la animale 0,1% divulgare conform listei de divulgare a ingredientelor |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități de SI & STP, cu excepția cazului în care se prevede altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cadmiul este elementul chimic al numărului atomic 48, de simbol Cd. Simplu corp Cadmiu este metalic .
Se spune că un aliaj care conține cadmiu sau un obiect acoperit cu un strat subțire de cadmiu (metal) este cadmiu .
Cadmiul este un element al grupei 12 și al perioadei 5 . Strict vorbind , este un metal slab , care nu îndeplinește definiția elementelor de tranziție de către IUPAC ; în practică, însă, este foarte des asimilat metalelor de tranziție în manuale și multe alte lucrări. Face parte din „ grupul de zinc “, sau grupa II B, care include, prin creșterea numărului atomic, 30 Zn, 48 Cd și 80 Hg, elemente caracterizate prin doi electroni pe subshell s dincolo de un sub. -Complet d strat . Configurația electronică a cadmiului este [Kr] 4d 10 5s 2 . Zincul și cadmiul sunt metale electropozitive destul de asemănătoare.
Elementul a fost descoperit ca pionier în jurul anului 1809 de către chimistul suedez Magnus Martin af Pontin (de) sau Magnus Martin Pontin (de) , datorită primelor studii de electrochimie. Dar elementul a fost redescoperit în cadrul chimiei minerale clasice: este numit în limba germană „das Cadmium” sau „das Kadmium” definitiv în 1817 de către profesorul de chimie analitică al universității din Goettingen Friedrich Stromeyer care pregătește corpul simplu. metal moale și alb, pentru prima dată de zinc carbonat ZnCO 3necurat, acoperit cu pete gălbui. Această lucrare privind chimia elementului cadmiu a fost confirmată încă din 1818 de lucrarea a trei chimisti germani, farmacistul-chimist și industrial Carl Hermann din oxizi de zinc, Carl Karsten (de) și Paul Meissner sau Paul Traugott Meißner (de) pentru a confirma independent prima ipoteză savantă.
Cuvântul cadmiu provine din latina medievală cadmia sau din greco-latina kadmeia , vechea denumire dată carbonatului de zinc, înainte de denumirea definitivă de smithsonit , atribuită în 1832 de François Sulpice Beudant . Minerii din jurul vechiului oraș Teba extrageau deja acest minereu pentru a produce diverse „alamă” și „bronzuri”. Amintiți-vă că orașul teban din Beotia a fost fondat conform legendei de către războinicul străin Cadmos sau Cadmus, a cărui cetate și regat poartă astfel numele de Kadmeia , în franceză Cadmée .
Prin urmare, acest nume este legat prin rădăcina sa de cea a amestecului numit „ calamină ”, dar și de calamina minerală definită . Termenul greco-latin cadmia a desemnat în Europa atât toate tipurile de minereuri de zinc oxidate, care sunt calaminele descrise într-o manieră erudită, cât și în tradiția tehnică, cadmia fornacum sau cadmies, aceste depozite de praf și oxizi metalici, formați pe pereți a cuptoarelor metalurgice. De exemplu, în dicționarul Larousse din secolul al XX- lea apărut după 1920, cadmia se referă mai întâi la reziduurile care se atașează la peretele cuptorului de sus al furnalului, iar un alt nume calificat prin adverbul anterior se potrivește cu scala, în sensul unei roci minerale și / sau minereu definite, adică în raport cu corpul „carbonat de cadmiu” care în stare pură se numește smithsonit. Adjectivul „cadmic” menționează ce are de-a face cu cadmiul (element sau corp simplu), sau califică ceea ce conține cadmiu.
Interpretarea obișnuită conform căreia cadmiul provine din cuvântul „cadmiu”, uneori considerat depozit rezidual, se bazează pe faptul că metalul de cadmiu produs de industrie în Silezia Superioară încă din 1852 provine din reducerea prafului de zinc și a cadmiului., cu alte cuvinte , cadmii , colectați în extensiile de replici jucând rolul creuzetelor orizontale ale cuptoarelor de zinc, metalul de cadmiu fiind obținut în cele din urmă printr-o distilare care garantează cele mai puține impurități posibile. Acest proces s-a răspândit în toată lumea până la dispariția sa în jurul anului 1920.
Cadmiul este un element toxic (în special responsabil pentru boala Itai-itai ) și ecotoxic , printre cele mai problematice din punct de vedere al sănătății mediului, printre oligoelementele și metalele grele . Analizele geostatistice au arătat că în anumite regiuni ale lumii, inclusiv Franța, anumite soluri (sedimente marine) au în mod natural un conținut ridicat de cadmiu (cu riscuri de contaminare a plantelor sau animalelor și a apei). Anumite îngrășăminte (fosfați) sunt cea mai frecventă sursă de contaminare a solului, inclusiv în Europa.
Cadmiul are 38 de izotopi cunoscuți, cu un număr de mase care variază între 95 și 132 și 12 izomeri nucleari . Dintre acești izotopi, șase sunt stabile , 106 Cd, 108 Cd, 110 Cd, 111 Cd, 112 Cd și 114 Cd și, împreună cu doi radionuclizi primordiali , 113 Cd și 116 Cd, constituie tot cadmiul natural. Cel mai abundent este 114 Cd (28,73% din cadmiu natural) și cel mai puțin abundent 108 Cd (0,89%). 106 Cd, 108 Cd și 114 Cd sunt suspectate a fi radioactive, cu timpii de înjumătățire de ordinul a zece milioane de ori mai vechi ai universului sau chiar mai mari, dar decăderea lor nu a reușit până acum. Cadmiului i se atribuie o masă atomică standard de 112,411 (8) u .
Cadmiul este un element relativ rar. Clarke este de 0,15 g / t .
Cadmiul există foarte rar în starea sa natală. Nativ Cadmiu a fost descoperit de geologi ruși în capcanele din estul Siberiei, în 1979.
Cadmiul este adesea asociat cu zinc, cupru și plumb în minereuri.
Minereuri destul de rare, amestecate foarte des cu blendă, greenockite CdS βpotențial conținând 77,8% sau otavit sau carbonat de cadmiu natural, rămân în practică neexploatat sau puțin exploatabil, deoarece cadmiul este prezent în aproape toate minereurile de zinc (conținutul de cadmiu variază de la 0,01% la 0, 05%. Cadmiul metalic este obținut industrial ca -produs de metalurgie a zincului, din praf amestecat cu gaz de prăjire din minereuri sulfuroase precum amestecurile de ZnS, dar și uneori cupru și plumb. De asemenea, este recuperat din leșia din producția electrolitică de zinc.
Producția sa depinde de cea de zinc, într-o proporție variabilă de 1,8 până la 6 kg de cadmiu / tonă de Zn produs (3 kg / t de zinc în medie).
Cadmiul este prezent și în minereurile de plumb și cupru , precum și în fosfații naturali (34 ppm pentru fosfații iordanieni , 380 ppm pentru fosfații tunisieni ).
Corpul unic de cadmiu este un metal alb-argintiu strălucitor, ușor albăstrui, fraged și moale, foarte maleabil și ductil, cu un luciu alb de tablă. Este mai moale decât zincul și staniu . Rețeaua sa hexagonală compactă este deformată prin alungire, explicând o anizotropie a proprietăților cristaline. Metalul cadmiu se îndoaie ușor, țipă la îndoire. Unge teii. Frecată pe hârtie, lasă o urmă gri.
Rezistivitatea electrică a cadmiului este de patru ori mai mare decât cea a cuprului.
Expus aerului, își pierde strălucirea. De-a lungul timpului se pătește la contactul cu aerul. Este puțin modificat în aerul umed. Este insolubil în apă și în baze. Apa pură nu are nicio acțiune, chiar și la fierbere.
Cadmiul este un metal alb argintiu cu proprietăți fizice similare cu cele ale zincului. Masa sa molară atomică este de 112,4 g / mol . Masa sa specifică este de 8.650 kg / m 3 . Coeficientul său de expansiune liniar este de ordinul 30,6x10 -6 . Prin întărirea muncii, densitatea sa aparentă poate merge de la 8,6 la 8,69, iar duritatea Mohs se stabilizează la 2.
Este ductil (capacitate de întindere), maleabil (capacitate de modelare) și rezistă la coroziunea atmosferică, făcându-l un înveliș protector pentru metalele feroase. Acesta este motivul pentru care este utilizat în acoperirile galvanoplastice, de exemplu placarea cu cadmiu a oțelurilor pentru protecția în mediul apei de mare.Este astfel un metal electro-galvanizat, învelișul protector al oțelului putând fi un depozit. Electrolitic.
Corpul simplu din cadmiu metalic este mai volatil decât zincul. Se topește la 320,9 ° C și fierbe în jurul valorii de 767 ° C la presiunea unei atmosfere. Când fierbe cadmiul, degajă vapori galbeni, portocalii sau galben portocalii, atât toxici, cât și sufocanți. Densitatea vaporilor ar fi în jur de 3,94 de Henri Sainte-Claire Deville și presiunea de vapori este importantă , deoarece 400 ° C . Răcit încet, această materie în stare de vapori cristalizează în octaedre regulate.
O lampă cu vapori de cadmiu (Cd limitată sub vid) luminează puternic, dar cu o culoare de bază albastru-verde în echilibru.
Proprietățile chimice ale cadmiului sunt similare cu cele ale zincului .
Cadmiul este calcofil. Reacționează direct cu corpul simplu de sulf. Testul clasic este precipitarea sulfurii galbene de cadmiu cu hidrogen sulfurat gazos sau a altor sulfuri alcaline.
Cd metal solid + H 2 S sulfura gaz hygrogenic → H 2 gaz + CdS pulbere de solid galbenSe oxidează foarte puțin la temperatura camerei și atunci când este încălzit, arde cu o flacără portocalie în aer, dând un fum maro toxic, care pare a fi oxid maro galben anhidru CdO, insolubil în exces de hidroxid de sodiu. Reacția este exotermă:
2 Cd metal solid + O 2oxigen gazos în aer → 2 CdO solid galben maro cu = −513 kJ / molVaporii de cadmiu descompun apa în roșu, degajând hidrogen gazos și lăsând CdO.
Steam cd + H 2 Ovaporizat → H 2 gaz + CdO pulbere solid galben brunCadmiul este solubil în acizi puternici concentrați și uneori diluați. Reacționând cu acizi puternici, este ușor solubil în acid azotic puternic și diluat, rămâne slab solubil în acizi clorhidric și sulfuric concentrați, cu excepția cazului în care este fierbinte. Cadmiul metalic este dizolvat cu evoluția hidrogenului în acizii anteriori descriși, dar și în acid acetic , un acid slab.
Sărurile de cadmiu obținute, incolore, uneori diverse hidratate, sunt solubile în apă. Așezată pe o lamă de zinc, orice sare generează activarea următorului cuplu redox , ceea ce explică depunerea cristalină a cadmiului metalic.
Zn 0 + Cd 2+ → Zn 2+ + Cd 0 metal cu Δε 0 ≈ 0,36 VEste solubil în soluții apoase de azotat de amoniu și în cele de acid sulfuric , fără evoluția hidrogenului gazos. În ultimul caz, dizolvarea dă un amestec de sulfit de cadmiu solubil și sulfură de cadmiu care precipită.
Cadmiul reacționează, de asemenea, direct cu halogeni simpli, seleniu, fosfor etc.
Metalurgia cadmiului este integrată cu cea a zincului , plumbului sau mai rar a cuprului. În toate cazurile, o parte din cadmiu este recuperată prin filtrarea gazului provenit din prăjire.
Iată două cazuri de recuperare, pirometalurgia și hidrometalurgia zincului :
PirometalurgieCadmiul este recuperat în timpul rafinării zincului. „Cadmiu burete“ obținut este rafinat prin fuziune termică (aproximativ 450 ° C ) , în prezență de hidroxid de sodiu pentru a îndepărta zincul și plumbul sub forma și plumbate apoi zincate prin distilare la 770 ° C .
HidrometalurgieCadmiul este în soluție (0,2 până la 0,3 g de Cd / L) în baia de electroliză. Se recuperează, după epuizarea Zn 2+ , prin cimentare cu zinc. Se obține nămol albastru care conține cel puțin aproximativ 6% cadmiu și 15% cupru.
Celălalt praf reutilizabil este îmbogățit la 7-10%.
Nămolul și / sau praful sunt apoi atacate într-un mediu de acid sulfuric. Cd 2+ ioni în formă de CDSO 4 aqsunt reduse din nou la metal prin carburarea cu praf de zinc. Cadmiul metalic carburează sau precipită.
Cadmiul separă cementum sau cementare fază conținând sulfați și diferite impurități (Zn, As, Sb, Cu, Ni) , prin distilare sau evaporare , la 400 ° C .
Proces electrochimic pentru a obține 99,97% cadmiuRafinarea are loc prin levigarea sau levigarea cu acid sulfuric cu produse purificate, provenite din procesul electrolitic care duce la producerea de zinc. Soluția este neutralizată, impuritățile esențiale precum Pb, Cu sau As sunt precipitate.
Electroliza se efectuează în unități mici, și anume recipiente din plastic, cu anodi de plumb și catoduri de aluminiu, rotative. Tensiunea băii este de ordinul 3,5 V cu o densitate de curent de 200 A / m 2 . Depunerile de electroliți de cadmiu sunt îndepărtate și topite.
Cadmiul este comercializat sub formă de tije, plăci, bare, bile sau granule.
Există multe aliaje, în special cu Zn, Cu, Ag, Pb, Bi, Sn. Aliajele cu plumb, staniu, argint sunt foarte ductile și maleabile, în timp ce aliajele de cadmiu cu aur , cupru , platină și alte platinoide sunt fragile.
Prezența cadmiului oferă proprietăți anti-frecare și adesea contribuie la scăderea punctului de topire. Acest metal este prezent în aliajele de frecare, aliajele de tipărire, în aliajele pentru sudare și lipire, în aliajele din lemn, anterior de tipul Cd 2 Pb 2 Sn 4, excelent pentru turnare etc.
Aliaje CdZn au fost utilizate pentru sudarea aluminiului.
O topire tipică a aliajului de lipit la 615 ° C este Ag 30 Cu 45 Zn 30 Cd 5. Ag 30 Cu 26 Zn 21 Cd 18 aliajsemnificativ mai puțin cupru și cadmiu placat chiar un ordin punct de topire 607 ° C .
Aliaj de aur cadmiu AuCdeste unul dintre cele mai vechi aliaje de memorie de formă cunoscute. Amintiți-vă că un aport redus de cadmiu conferă aurului o strălucire specială.
HgCd amalgameste materialul catodic al celulei Weston sau celula , in contact cu o CDSO 4 soluție ca electrolit.
Chimia cadmiului este similară cu cea a zincului și, într-o măsură mai mică, a plumbului. Numărul principal de oxidare este II. Cadmiul monovalent rămâne destul de rar, dar hidrura de cadmiu (I), tetracloraluminatul de cadmiu (I) (en) nu sunt confidențiale.
Ioniul cadmiu divalent este deplasat de zincul metalic în soluție: este mai puțin reactiv decât zincul. Astfel, soluțiile saline de cadmiu II aduse în contact cu Zn 0 sau Al 0 eliberează cadmiul metalic care precipită.
Sărurile de cadmiu (II) sunt mai puțin hidratate decât sărurile de zinc. Halogenurile de cadmiu sunt, de asemenea, mai puțin ionizabile și, în afară de fluorura de cadmiu structurată ionic, pot forma mai ușor complexe în soluție.
Tendința sărurilor de a forma complexe, adesea de coordonare 4, este puternică. Astfel anionii complexi sau cationii cel mai adesea incolori Zn (Cl) 4 2−, Zn (CN) 4 2−, dar și Cd (NH 3 ) 6 2+, Cd (C 2 O 4 ) 2 2−, Cd (C 4 H 4 O 6 ) 2 2−, Cd (EDTA) 2−, etc. Cadmiul formează complexe importante cu ditiocarbamat ...
Cele mai cunoscute corpuri compuse sunt:
Există aproximativ zece măsurători fizice prin spectrometrie, precise până la uneori câteva ppb. Analiza chimică tradițional, de exemplu, implică gravimetrie sau cântărirea după precipitare într - un H 2 S mediu. sulfură de cadmiu CdS.
Cadmiul are multe utilizări: pentru placarea cu cadmiu sau placarea de protecție a cadmiului pe metale sau aliaje potențial oxidabile, în galvanizare , pentru suduri speciale (circuite electrice sau electronice, aliaje cu temperaturi scăzute de topire etc.), în electrochimie (fabricarea tipului de catod pentru acumulator de cadmiu și / sau plumb, pentru baterii reîncărcabile de nichel-cadmiu), dar, de asemenea, în special în ecranele televizoarelor , bare de control al reactorului sau celule nucleare, coloranți ( smalț , glazură ceramică roșu-portocalie) etc.
Este utilizat în compoziția multor aliaje cu punct de topire scăzut ( suduri , lipiri ). Aliajele cu punct de topire scăzut sunt fabricate de exemplu pentru lipirea conductoarelor electrice (Ag 50%, Cd 18%, Zn 16%, Cu 15%) și pentru siguranțele (Bi 50%, Pb 27%, Sn 13%, Cd 10%, se topește la 70 ° C ); Alte aliaje cu punct de topire scăzut sunt utilizate în sistemul de protecție împotriva incendiilor, cum ar fi sistemele de sprinkler.
Anumite aliaje de cadmiu cu aur fac parte din familia metalelor „inteligente” (cu memorie de formă) și, prin urmare, sunt utilizate pentru fabricarea sticlei de neîntrerupt, a conductelor din centralele nucleare etc.
Se utilizează la fabricarea anumitor baterii acumulatoare („baterii reîncărcabile”), de tip Ni nichel-cadmiu./CD, HgO/CDsau ONi (OH)/CDși Ag 2 O /CD.
De acumulatoare electrice , cum ar fi „stive“ reîncărcabile Ni-Cd , pot fi caracterizate prin materialul electrodului pozitiv, o pulbere amestec de hidroxid de nichel și grafit și care constituie bază de cadmiu electrod negativ 20 până la 25% fier. Materialele active sunt plasate în pungi perforate din oțel nichelat (găuri de 0,1 mm ) lățime de 10 mm . Electrolitul este o soluție apoasă de KOH: 6 până la 8 moli / litru . Iată ecuația standard în direcția descărcării (și invers a reîncărcării)
Cd corp unic metalic la anod + 2 NiO (OH) puternic bazic apos + 2 H 2 O→ Cd (OH) 2 apos puternic bazic + 2 Ni (OH) 2 hidroxid de nichel al catoduluiExistă un „efect de memorie” la nivelul electrozilor, care impune o disciplină minimă de încărcare și descărcare.
Deși în prezent sunt înlocuite de dispozitive de tip litiu-ion sau hidrură de nichel-metal Ni-MH , bateriile Ni-Cd sunt încă utilizate, în ciuda efectului lor de memorie , în aplicații în care rezistența internă trebuie să rămână scăzută (curent ridicat): motoare electrice , walkie-talkie , etc.
În 1992 , producția de acumulatori Ni-Cd a fost de 1,3 miliarde de unități, din care 60% de către producătorii japonezi și 15% de către francezi; Cadmiul este astfel utilizat și în colectarea energiei solare.
Însă principalele sale utilizări în masă rămân cele ale compușilor săi care se referă la acoperiri anticorozive (aplicate într-un strat subțire pe oțel prin placare cu cadmiu , cadmiul protejează împotriva coroziunii, în special soluție salină) sau la fabricarea pigmenților de culoare stabili (galben și roșu). Placarea cu cadmiu , este justificată de faptul că cadmiu este inalterabil în comportamentul de aer și de bună în mediul marin. Placarea cu cadmiu se realizează prin electroliză. Folosit, în special pentru a proteja niturile de asamblare în aeronautică .
Pigmenții de cadmiu se bazează în principal pe sulfură de cadmiu și uneori sulfură de zinc . Acestea sunt cristale mixte de CdS galben și ZnS alb, asociat cu CdSe roșu, ceea ce explică Cd (S, Se)de culoare portocalie prin amestecare. Aceste amestecuri de substanțe pure ușor dispersabile au o bună rezistență la lumină și UV, căldură și intemperii și au fost utilizate pe scară largă în vopsele (culoare galbenă a taxiurilor din New York), în materiale plastice (căști, ochelari, ceramică ...).
Van Gogh a folosit CdS să-i facă galbenul de floarea soarelui.
Astfel galbenul 35 sau galbenul 37 pe baza unui amestec precis de ZnS și CdS, portocaliu 20 bazat pe Cd (S, Se), roșu 108 x CdS.y CdSeau fost coloranți obișnuiți în materialele plastice, cum ar fi poliolefinele și polistirenul, din anii 1960 și 1970. Dar cadmiul a fost recunoscut treptat de autorități ca un metal greu, foarte toxic, prin el însuși și compușii săi, care pot fi eliberați din vopsele, materiale plastice și polimeri amestecuri, prin descompunere termică sau degradare lentă. De aici declinul acestei game de pigmenți minerali, care a început în anii 1990.
Compușii de cadmiu, cum ar fi carboxilații de cadmiu sau uneori sulfura de cadmiu, pot fi folosiți ca stabilizatori sau stabilizatori, împreună cu alți compuși metalici pe bază de Zn, Ba, Sr din materiale polimerice obișnuite, cum ar fi PVC . Compușii obținuți cu organocadmieni ar putea fi folosiți ca agent de turnare sau pentru stabilizarea PVC-ului.
Comunitatea Europeană a adoptat o directivă care limitează utilizarea pigmenților de cadmiu numai la cazurile în care nu pot fi înlocuiți (polimeri);
Alte utilizări ale elementului sunt:
Elementul cadmiu este foarte toxic, așa cum a prezis Friedrich Stromeyer, la fel de toxic precum plumbul și mercurul. Prin ingestia de produse dizolvate de organism sau prin inhalare prin locurile alveolate ale bronhiilor, trece în sânge, se acumulează în ficat provocând în același timp probleme renale grave. Formează compuși metalici cu uree , care acționează ca un agent de complexare.
Fumul de oxid de cadmiu are un potențial periculos echivalent cu cel al fosgenului . Inhalarea la concentrație scăzută determină o febră persistentă, cunoscută sub numele de „febră de turnătorie”, „ febră metalică ” sau „ febră metalică ”. Inhalarea la concentrație mare determină edemul pulmonar . Limita autorizată la locul de muncă este stabilită la 0,05 mg de CdO pe m 3 .
Cadmiul are un cation divalent cu o rază ionică foarte apropiată de cea a calciului . Deci, la fel ca stronțiul, cadmiul interacționează cu calciul din oase. Datorită retenției sale puternice și îndelungate în organismele vii, poate înlocui cu ușurință calciul din cristalul osos și își poate modifica proprietățile mecanice. Astfel, excesul de cadmiu prezent în organism provoacă porozitate osoasă, deformare osoasă, fracturi multiple, contracție progresivă a corpului, imposibil de reparat sau de vindecat, după cum demonstrează ultimele etape ale bolii " Itai-itai " . profesia medicală japoneză. Boala este denumită pur și simplu prin strigătele repetate de durere ale pacienților, care suferă de dureri îngrozitoare la nivelul articulațiilor, înainte de a muri prin atrofie osoasă și paralizie completă.
Vărsările voluntare sau accidentale de material de cadmiu din râuri au efecte dezastruoase asupra faunei acvatice. Chiar și o poluare modestă duce la mortalitatea acută a unei multitudini de pești. Dar dispersia nămolului care conține metale grele (plumb, mercur și cadmiu) explică faptul că elementul cadmiu se găsește, mai mult decât sub formă de urme nesemnificative, în sectoarele alimentare (orez, ciocolată ...). De stridii pot conține în apă mai puțin poluată o cantitate minimă de cadmiu în ordinul de 0,05 mg / kg de substanță uscată. Dar în apa de mare care conține parțial cadmiu, acestea pot conține până la 5 mg / kg , fără a se pierde din cauza prezenței mai mari a zincului.
Este ușor de înțeles că reciclarea controlată a metalului și mai ales sărurile acestuia (adesea uitate), purificarea atentă a apelor uzate și a gazelor reziduale sunt imperative pentru mediu.
Acesta variază în funcție de mulți parametri, în special cei de mediu, iar în urină tinde să crească odată cu vârsta și să scadă cu IMC ( indicele de masă corporală ).
În 2018, în Franța, „ componenta perinatală ” a programului național de biomonitorizare a publicat o evaluare a impregnării femeilor însărcinate, în special cu cadmiu (și alte metale și unii poluanți organici) în timpul monitorizării unei cohorte de 4.145 de femei însărcinate („ elfe cohorta “. Această cohortă include femei care au născut în Franța , în 2011, cu excepția Corsica și TOM ). Testul de urină a 990 de femei gravide care au ajuns la maternitate a relevat cadmiu în 88% din probele de urină analizate ( medie geometrică : 0,12 μg / L , cu 0,17 μg / g de creatinină , adică un nivel apropiat de mediile găsite la femeile gravide din Statele Unite din 2003 până în 2010). Pentru aceste 990 de femei însărcinate, cadmiuria (conținutul de urină și cadmiu) care depășea pragul HBM-II 1 de 4 μg / L a crescut odată cu vârsta mamelor și a scăzut odată cu IMC și nivelul de studiu. Impregnarea este, de asemenea, mai mare în rândul consumatorilor grei de legume rădăcinoase ( praz , morcov , ceapă etc.), dar nu așa cum ne-am aștepta din literatura de specialitate în rândul consumatorilor de cartofi sau pește .
Este dificil să se deducă efectele acestor indici de impregnare a mamelor cu cadmiu asupra embrionului, datorită efectului potențial al sarcinii asupra excreției urinare de cadmiu (literatura este contradictorie în acest sens) și datorită recomandărilor pentru reducerea sau oprirea fumatului în timpul sarcinii.
Analizele făcute pe oase preistorice și din epoci succesive arată că oamenii au devenit puternic contaminați cu cadmiu de la revoluția industrială.
Oamenii pot fi, de exemplu, contaminați prin fumat , anumite îngrășăminte bogate în mod natural în cadmiu, surse industriale, anumite fructe de mare și gătit în recipiente care eliberează doze mici de cadmiu. Studiile întreprinse în special în anii 1980 au confirmat efectele negative ale cadmiului asupra organismului ( în special sistemul renal ) și statutul său cancerigen ; crește tensiunea arterială și este o sursă de tulburări musculo-scheletice care duc la o deformare lentă și semnificativă a corpului la bărbați, în special embrionul care poate fi contaminat prin placentă la femeile gravide expuse unui mediu slab contaminat . Inhalarea sa este, de asemenea, periculoasă.
Comisia germană de biomonitorizare a adoptat ca valoare prag HBM-IIHBM-II 4 μg / L (în urină ), deoarece peste acest nivel, cunoștințele științifice disponibile arată un risc crescut de efecte adverse asupra sănătății pacienților. Indivizi sensibili în populația generală .
Recent a fost propus de practicienii spitalului să adauge un profil metalic la evaluarea individuală a sănătății .
Acest element este toxic în doze mici pentru multe specii de animale și plante, acvatice și terestre.
De exemplu :
Descărcarea și dispersia vechi sau recente de cadmiu (pigmenți, material de umplutură etc.) sau contaminarea apei de ploaie de către cadmiu ca un contaminant frecvent în vechile fabrici de zinc pot fi o cauză a poluării mediului difuz.
În fața acestor riscuri și a altor contaminări de mediu, bateriile NiMH mai puțin poluante și mai puțin periculoase pentru sănătate au înlocuit bateriile NiCd din 2008 în Uniunea Europeană . Cele Bateriile NiMH au fost înlocuite cu baterii litiu-ion în aproape toate dispozitivele mobile .
În Australia de Sud , în anii '70 , agronomii care au observat terenurile uscate, supuși frecvente revărsări de apă salină , s-au temut pe termen lung de înlocuirea parțială cationică, dar catastrofală pentru calitatea culturilor, a magneziului cu zinc și a calciului cu cadmiul . Dar au înțeles, de asemenea, rolul esențial al zincului care împiedică acțiunea toxică a cadmiului, reduce sau previne fixarea acestuia, luând locul potrivit pe siturile proteice. Într-un mediu marin sau terestru, un conținut mai ridicat de zinc, paradoxal toxic pentru anumite organisme vii, reduce toxicitatea cadmiului și mai ales intrarea sa adesea ireversibilă în organism. De asemenea, o dietă premium bogată în cadmiu, cu un deficit serios de zinc și calciu, este într-adevăr cauza dezastrului din lanțul alimentar .
Este imperativ să se interzică cadmiul din îngrășăminte și să se accepte cantități modeste de zinc, mai ales că irigațiile pot folosi uneori mai mult sau mai puțin apă salină pe soluri sărace și acide. Solurile argiloase bune, bogate în complexe argilo-humice, sau solurile bine modificate, cu pH mai mare, sunt mult mai puțin sensibile la această poluare.
Toxicitatea cadmiului pentru organismele vii este legată de faptul că deplasează ionii metalici esențiali din macromolecule . Toate sistemele cunoscute de detoxifiere intracelulară se bazează pe proteine în situri bogate în sulf, site-uri despre care se crede că sunt capabile să preia și alte metale grele . Liu și colab. recent (2019) a arătat că bacteria Pseudomonas putida poate astfel inerta cadmiul care pătrunde în el, dar printr-o proteină de această dată specifică cadmiului, numită CadR (care răspunde selectiv la cadmiu); se leagă de ADN și reglează pozitiv transcrierea altor proteine de detoxifiere a cadmiului. Această selectivitate este legată de tipurile de site-uri de legare: cadmiul este captat mai întâi de un site bogat în cisteină și de un alt site, bogat de data aceasta în histidină , printr-o legătură dublă care captează cadmiul.
A scăzut brusc în mări începând cu anii 1980, dar ratele rămân îngrijorătoare la nivel local, în special la crustacee și organisme din vârful lanțului alimentar . În Europa, Belgia centrală este deosebit de afectată, precum și fostele țări din est.
În China, se crede că cadmiul este prezent într-o parte semnificativă a producției de orez.
Originile poluării cu cadmiu sunt multiple, în special:
Contribuția îngrășămintelor fosfatice este de 2 până la 6 g de Cd / ha și pe an, adică în Franța, 82 t / an . În lanțul trofic, cadmiul este concentrat în principal în frunzele plantelor (salată, varză, dar și tutun).
Conținutul de Cd din aer variază de la 1 ng / m 3 în zonele rurale, la 20 ng / m 3 în zonele industriale și 30 µg / m 3 lângă Etna .
Riscul de cadmiu al îngrășămintelor cu fosfor din Europa începe să fie luat în considerare. În Europa, Comisia a publicat mai multe texte și decizii privind dispozițiile naționale referitoare la conținutul maxim admis de cadmiu în îngrășăminte.
Cadmiul este restricționat sau interzis pentru anumite utilizări. Este unul dintre metalele care trebuie controlate în apa potabilă (în majoritatea țărilor).
În Europa, de atunci 1 st iulie 2006, directiva RoHS („ Restricționarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice ”) limitează utilizarea acesteia în anumite produse vândute în Europa (inclusiv iluminat și electronice, cu excepția bateriilor). Celelalte metale în cauză sunt plumbul, mercurul, cromul hexavalent, polibromobifenilii (PBB), eterii difenilici polibromurați (PBDE), aceștia din urmă fiind limitați la 0,1% din greutatea materialului omogen, dar limita impusă pentru cadmiu este de 10 ori mai mică decât ultimele produse 0,01%. Notă: prezenta directivă poate fi extinsă la alte produse și alți toxici.
Producția mondială de cadmiu cu un singur corp metalic era de aproximativ 18.000 t / an la începutul anilor 1990. Principalele utilizări economice din lume se refereau la placarea cu cadmiu (aproape o treime), la prepararea pigmenților și a stabilizatorilor pentru materiale plastice (aproximativ un sfert) pentru fiecare), utilizați în acumulatori (aproximativ 15%) și aliaje (între 3 și 4%).
Creșterea globală și pe scară largă a bateriilor și acumulatorilor electrochimici a schimbat distribuția utilizărilor de cadmiu.
Arie geografică | An | Tone |
---|---|---|
Lume | 1994 | 18 882 |
Canada | 1994 | 2 129 |
China | 1994 | 1.300 |
Belgia | 1994 | 1.557 |
Mexic | 1994 | 1.255 |
fosta URSS | 1994 | 1.407 |
Germania | 1994 | 1.145 |
Lumea occidentală | 1996 | 12.708 |
Europa | 1996 | 5 633 |
Japonia | 1996 | 2 357 |
Statele Unite | 1996 | 1 238 |
Aproximativ 10-15% din producția mondială de cadmiu este realizată din materiale reciclate.
Tabelul opus prezintă producțiile anuale din diferite țări.
Este fabricat în principal din acumulatori și lipitori de Ni-Cd.
Trebuie remarcat faptul că, în Franța, de exemplu, aproape jumătate din necesarul de cadmiu provine din reciclare (aproximativ o mie de tone de cadmiu reciclat pe an).
Lumea occidentală | 1996 | 13.803 |
Europa | 1996 | 5.329 |
Lume | 1994 | 16.780 |
Japonia | 1994 | 6.527 |
Belgia | 1994 | 2 944 |
Franţa | 1994 | 1.860 |
Statele Unite | 1994 | 1.700 |
fosta URSS | 1994 | 900 |
Germania | 1994 | 850 |
Regatul Unit | 1994 | 664 |
China | 1994 | 600 |
Tabelul opus arată consumul pe țară pe an (în tone).
Tabelul de mai jos arată importanța consumului pe sectoare de utilizare în lumea occidentală (în%).
An | 1996 | 1980 |
---|---|---|
Baterii CD-Ni | 70% | 30% |
Pigmenți | 13% | 25% |
Galvanizare | 8% | 25% |
Stabilizator | 7% | 15% |
Aliaje și diverse | 2% | 5% |
În 2014, Franța a fost un exportator net de cadmiu, conform obiceiurilor franceze. Prețul mediu de export pe tonă a fost de 8.300 EUR.
" Element de tranziție: un element al cărui atom are un sub-shell d incomplet sau care poate da naștere la cationi cu un sub-shell incomplet." "
„5. Zinc, cadmiu, mercur; 20.1. Aliaje metalice; 20.2. Aliaje metalice (continuare); 20.3 Aliaje metalice (continuare) "
SCHER, Aviz cu privire la noile concluzii privind tendințele viitoare ale acumulării de cadmiu în solurile arabile din UE [PDF] , Uniunea Europeană
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | ||||||||||||||||
1 | H | Hei | |||||||||||||||||||||||||||||||
2 | Li | Fi | B | VS | NU | O | F | Născut | |||||||||||||||||||||||||
3 | n / A | Mg | Al | da | P | S | Cl | Ar | |||||||||||||||||||||||||
4 | K | Aceasta | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Sau | Cu | Zn | Ga | GE | As | Vezi | Fr | Kr | |||||||||||||||
5 | Rb | Sr. | Da | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | CD | În | Sn | Sb | Tu | Eu | Xe | |||||||||||||||
6 | Cs | Ba | Acest | Relatii cu publicul | Nd | P.m | Sm | A avut | Doamne | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Citit | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | La | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | La | Rn | ||
7 | Pr | Ra | Ac | Th | Pa | U | Np | Ar putea | A.m | Cm | Bk | Cf | Este | Fm | Md | Nu | Lr | Rf | Db | Sg | Bh | Hs | Mt. | Ds | Rg | Cn | Nh | Fl | Mc | Lv | Ts | Og | |
8 | 119 | 120 | * | ||||||||||||||||||||||||||||||
* | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 |
Metale alcaline |
Pământ alcalin |
Lantanide |
Metale de tranziție |
Metale slabe |
metal- loids |
Non metale |
gene halo |
Gazele nobile |
Elemente neclasificate |
Actinide | |||||||||
Superactinide |