Flerovium | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Poziția în tabelul periodic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Simbol | Fl | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele de familie | Flerovium | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numar atomic | 114 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
grup | 14 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Perioadă | A 7- a perioadă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
bloc | Bloc p | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Familia de elemente | Nedeterminat | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Configurare electronică | [ Rn ] 5 f 14 6d 10 7 s 2 7p 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronii după nivelul de energie | Poate 2, 8, 18, 32, 32, 18, 4 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietățile atomice ale elementului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă atomică | [289] | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Izotopii cei mai stabili | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice simple ale corpului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare obișnuită | Presupus solid | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa volumică | 14 g · cm -3 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de cristal | Compact hexagonal (predicție) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Variat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o CAS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precauții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Radioelement cu activitate notabilă |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități de SI & STP, cu excepția cazului în care se prevede altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Fleroviu ( simbolul Fl ) este elementul chimic al numărului atomic 114. Este ununquadiu (Uuq) din denumirea sistematică a IUPAC , și este în continuare numit element de 114 în literatură. A fost sintetizată pentru prima dată în decembrie 1998 printr-o reacție de 244 Pu ( 48 Ca , 3n ) 289 Fl la Laboratorul Flerov pentru Reacții Nucleare (FLNR) al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare ( JINR ) situat în Dubna , în regiunea ' Moscova . IUPAC a validat identificarea sa pe 1 st iunie 2011 și - a dat numele său final la 30 mai 2012 în referire la FLNR.
Este o transactinidă extrem de radioactivă, dintre care cel mai stabil izotop , 289 Fl, are un timp de înjumătățire de aproximativ 2,6 s . Cu toate acestea, ar avea un izomer nuclear de 289 m Fl, a cărui perioadă de înjumătățire ar atinge câteva zeci de secunde, ceea ce ar fi cel mai lung observat vreodată pentru un element supraîncărcat . Conform teoriei MM ( Microscopic-Macroscopic ) care descrie nucleul atomic , izotopul 298 Fl, cu „ numărul magic ” de 184 de neutroni, ar putea fi în centrul unei insule de stabilitate prezise de modelul stratificat al structurii nucleare a carbonului .
Cei Fleroviu prezintă afinitățile cu familia de metale sărace , deși a fost suspectat inițial un comportament gaz rar indusă de electroni configurație modificată prin efectele cuantice de cuplare spin-orbita și cuantice electrodinamică .
Validarea de către IUPAC a observării fleroviumului este continuarea logică a caracterizării coperniciului , ceea ce a implicat de facto validarea datelor experimentale referitoare la flerovium prin lanțul de dezintegrări:
.O echipă a Institutului Unificat pentru Cercetări Nucleare (JINR) din Dubna , Rusia , a raportat în ianuarie 1999 că a bombardat o țintă de plutoniu 244 cu 48 de ioni de calciu , producând un singur atom identificat ca 289 Fl cu o decadere α - 9 . , 67 MeV în 30 s . Cu toate acestea, această observație nu a putut fi repetate, și se presupune că ar putea fi un 289m Fl izomer metastabilă .
Aceeași echipă a publicat în iulie 1999 după ce a înlocuit ținta plutoniului 244 cu plutoniul 242 pentru a produce alți izotopi și a obținut doi atomi de 287 Fl cu o descompunere α la 10,29 MeV în 5,5 s . Din nou, observația nu a putut fi repetată și este atribuită unui posibil izomer metastabil 287m Fl.
Sinteza acum confirmată a primelor nuclee de fleroviu a fost efectuată în iunie 1999, când aceeași echipă a reluat experimentul efectuat cu plutoniu 244 : s-au produs din nou doi atomi de fleroviu, cu o descompunere α la 9,82 MeV în 2,6 s . Această observație a fost atribuită inițial la 288 Fl datorită observațiilor anterioare, dar o analiză ulterioară a permis atribuirea ei cu certitudine la 289 Fl.
48Timpul de înjumătățire teoretic al dezintegrării α a izotopilor flerovium este în concordanță cu observațiile. Izotopul 298 Fl ar avea un timp de înjumătățire teoretic de 17 zile.
Sinteza a 283 Cn , publicată în mai 2009, a confirmat indirect rezultatele obținute anterior la 287 Fl (precum și la 291 Lv ).
Tabelul de mai jos rezumă stadiul tehnicii în producerea izotopilor de fleroviu:
Ion | Ţintă | Izotop | Starea experienței |
---|---|---|---|
76 Ge | 208 Pb | 284 Fl | Eșec |
54 Cr | 232 Th | 286 Fl | Reacție nepublicată |
50 Ti | 238 U | 288 Fl | Reacție nepublicată |
48 Ca | 244 Pu | 292 Fl | Succes |
48 Ca | 242 Pu | 290 Fl | Succes |
48 Ca | 239 Pu | 287 Fl | Reacție nepublicată |
40 Ar | 248 Cm | 288 Fl | Reacție nepublicată |
36 S | 249 Cf | 285 Fl | Reacție nepublicată |
Experimente destul de complexe de adsorbție a 287 Fl pe aur au fost efectuate în primăvara anului 2007 de către echipele Laboratorului Flerov pentru Reacții Nucleare (FLNR din cadrul JINR din Dubna în Rusia ) și Institutul Paul Scherrer (PSI, în cantonul Argovia , din Elveția) ), care a sugerat un comportament în acord cu cel așteptat pentru un gaz volatil rar ; aceste rezultate susțin studii teoretice care indică faptul că fleroviul ar putea avea comportamentul unui gaz rar datorită efectelor relativiste ale procesiunii sale electronice care i-ar modifica configurația.
MM ( microscopica-macroscopică ) teoria care descrie structura nucleară sugerează în căutarea ipotetic „ insula de stabilitate “ în jurul 298 Fl nuclid , care ar fi „ de două ori magică “ cu 114 protoni si 184 neutroni . Acest lucru conduce la crearea de izotopi de Fleroviu mai bogate în neutroni decât cele sintetizate până acum, care rămân foarte instabile și se dezintegrează prin fisiune spontana ( care produc o varietate de radionuclizi ), dezintegrarea α , cu emisie de pozitroni sau captura de electroni (dând naștere elementului 113 ). Dificultatea constă atunci în a găsi combinația dintre ionul greu și ținta care va face posibilă sintetizarea unui nucleu cuprinzând exact 184 de neutroni pentru 114 protoni: ar fi de exemplu necesar să se utilizeze 50 de ioni de calciu pe o țintă de plutoniu 248 pentru a avea numărul corect, care nu este conceput, având în vedere dificultatea extremă de a obține cantități suficiente de 50 Ca și mai ales 248 Pu. Ideea alternativă ar fi aceea de a continua cu cvasi-fuziunea nucleelor masive, bazându-se pe caracterul stabilizator al straturilor nucleare saturate, care ar tinde să orienteze reacțiile nucleare către producerea de nuclee dublu sferice , de exemplu prin intermediul reacției:
204în care nucleulii 298 Fl și 40 Ca sunt „dublu magici” - cel puțin dacă 114 este într-adevăr un număr magic de protoni dintr-un nucleu având 184 neutroni, așa cum afirmă teoria MM.
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | ||||||||||||||||
1 | H | Hei | |||||||||||||||||||||||||||||||
2 | Li | Fi | B | VS | NU | O | F | Născut | |||||||||||||||||||||||||
3 | n / A | Mg | Al | da | P | S | Cl | Ar | |||||||||||||||||||||||||
4 | K | Aceasta | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Sau | Cu | Zn | Ga | GE | As | Vezi | Fr | Kr | |||||||||||||||
5 | Rb | Sr. | Da | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | CD | În | Sn | Sb | Tu | Eu | Xe | |||||||||||||||
6 | Cs | Ba | Acest | Relatii cu publicul | Nd | P.m | Sm | A avut | Doamne | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Citit | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | La | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | La | Rn | ||
7 | Pr | Ra | Ac | Th | Pa | U | Np | Ar putea | A.m | Cm | Bk | Cf | Este | Fm | Md | Nu | Lr | Rf | Db | Sg | Bh | Hs | Mt. | Ds | Rg | Cn | Nh | Fl | Mc | Lv | Ts | Og | |
8 | 119 | 120 | * | ||||||||||||||||||||||||||||||
* | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 |
Metale alcaline |
Pământ alcalin |
Lantanide |
Metale de tranziție |
Metale slabe |
metal- loids |
Non metale |
gene halo |
Gazele nobile |
Elemente neclasificate |
Actinide | |||||||||
Superactinide |