Oganesson | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Poziția în tabelul periodic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Simbol | Og | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele de familie | Oganesson | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numar atomic | 118 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
grup | 18 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Perioadă | A 7- a perioadă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
bloc | Bloc p | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Familia de elemente | Nedeterminat | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Configurare electronică | [ Rn ] 5 f 14 6d 10 7 s 2 7p 6 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronii după nivelul de energie | Poate 2, 8, 18, 32, 32, 18, 8 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietățile atomice ale elementului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă atomică | [294] | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energiile de ionizare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 re : 839,4 kJ / mol | 2 e : 1 563,1 kJ / mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Izotopii cei mai stabili | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice simple ale corpului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare obișnuită | Condensat | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa volumică | 4,9 până la 5,1 g / cm 3 (stare lichidă la punctul de topire) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de cristal | Față centrată cubic (extrapolare) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fierbere | 320 la 380 K | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energia de fuziune | 23,5 kJ / mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie de vaporizare | 19,4 kJ / mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Variat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o CAS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precauții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Radioelement cu activitate notabilă |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități de SI & STP, cu excepția cazului în care se prevede altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oganesson ( simbolul Og ) este elementul chimic cu numărul atomic 118. corespunde ununoctiu (Uuo) din denumirea sistematică a IUPAC , și este în continuare numit elementul 118 în literatură. A fost sintetizată pentru prima dată în 2002 prin reacția 249 Cf ( 48 Ca , 3 n ) 294 Og de la Institutul Unit pentru Cercetări Nucleare (JINR) din Dubna , Rusia . IUPAC și-a confirmat identificarea în decembrie 2015 și i-a dat numele final în noiembrie 2016 în onoarea lui Yuri Oganessian , directorul Laboratorului de reacții nucleare Flerov , unde au fost produse mai multe elemente super-grele .
Ultimul element transactinidic și, mai pe larg, ultima substanță chimică cunoscută prin creșterea numărului atomic, oganesson termină a 7- a perioadă a tabelului periodic . De izotopi ai acestui element de sinteză a cărui masă atomică este printre cele mai ridicate observate, sunt toate foarte instabile, și doar trei nuclee de 294 Og, a căror perioadă de înjumătățire este mai mic de 1 ms , au fost produse în timpul confirmării existenței sale. Prin urmare, toate proprietățile fizice și chimice publicate pentru acest element sunt teoretice și derivă din modele de calcul .
Situat în continuitatea familiei de gaze nobile , ar fi chimic destul de diferit de acesta din urmă. Mai degrabă reactiv, ar putea forma compuși , dintre care proprietățile câtorva ( oganesson tetrafluorură OgF 4și oganesson difluorură OgF 2de exemplu) au fost calculate. Dacă ar putea fi studiat chimic, s-ar putea comporta ca un semiconductor metaloid datorită unei configurații electronice modificate prin cuplarea spin-orbită și corecții datorate electrodinamicii cuantice . În plus, datorită polarizabilității sale mai mare decât a tuturor elementelor chimice cu număr atomic mai mic, calculele prezic o temperatură de fierbere cuprinsă între 50 și 110 ° C , astfel încât probabil ar fi lichidă, și chiar probabil solidă la temperatura și presiunea normale condiții .
În anii 1960, ununoctium era numit eka-emanație (simbol eka-Em în literatura științifică a vremii; „emanație” era denumirea cu care se făcea referire la radon în acea perioadă) sau uneori eka-radon ( eka- Rn), apoi IUPAC a recomandat în 1979 denumirea sistematică „ one-one-oct-ium ” pe baza celor trei cifre ale numărului atomic . Este un nume temporar cu un simbol din trei litere care se aplică tuturor elementelor chimice a căror observație nu a fost încă validată de IUPAC, numele definitiv cu simbolul său din două litere fiind apoi ales de echipa din spatele primei caracterizări a elementului.
Vechiul nume ununoctium provine de la denumirea sistematică atribuită de Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) elementelor chimice neobservate sau a căror caracterizare experimentală nu a fost încă validată formal. Este alcătuit din rădăcini greco-latine care înseamnă „unu-unu-opt” și sufixul generic -ium pentru numele elementelor chimice.
În cazul ununoctium, denumirea provizorie a rămas de mult folosită, deși observarea acestui element a fost larg acceptată de câțiva ani, deoarece IUPAC nu și-a validat încă caracterizarea; în plus, cele două echipe (rusă și americană) care au făcut această observație nu au ajuns la un consens cu privire la numele care trebuie dat elementului 118.
În urma anunțului prematur din 1999, echipa LLNL a vrut să-l numească Ghiorsium (Gh) , după Albert Ghiorso, directorul echipei, dar acest nume nu a fost păstrat de următorii. Când rușii au anunțat în 2006 sinteza acestui element la Laboratorul de reacții nucleare Flerov (FLNR) al JINR , prima sugestie ar fi fost să-l numim Dubnadium (Dn), dar acest termen era prea aproape de Dubnium (Db), pe care au fost și ei la origine. Cu toate acestea, într-un interviu acordat unei reviste rusești, directorul laboratorului a spus că echipa sa are în vedere două nume: Flyorium în omagiu pentru fondatorul laboratorului, Georgy Flyorov și Moscovium, deoarece Dubna se află în regiunea Moscovei . El a explicat în același timp că dreptul de a alege numele acestui element ar trebui să aparțină echipei rusești, chiar dacă echipa americană a LLNL a fost cea care a furnizat în mod special ținta californium , deoarece FLNR este singura infrastructură din lumea să poată realiza această experiență.
Înainte de a fi numit oficial, oganesson a fost uneori denumit eka-radon („sub radon ” în tabelul periodic al elementelor ) cu referire la desemnarea provizorie a elementelor prezise de Dmitri Mendeleev înainte ca acestea să fie izolate și denumite. În literatura științifică, ununoctium este denumit în general elementul 118 . Descoperirea sa a fost confirmată de IUPAC pe30 decembrie 2015.
8 iunie 2016, divizia de chimie anorganică a IUPAC își anunță decizia de a păstra ca nume finalist oganesson , simbol Og, în onoarea lui Yuri Oganessian . O consultare publică a fost deschisă până la8 noiembrie 2016. IUPAC îl adoptă definitiv pe28 noiembrie 2016. Acesta este al doilea element al cărui omonim este o persoană vie, după seaborgium .
Motivată de căutarea insulei stabilității , căutarea elementelor supraîncărcate a fost reînviată la sfârșitul anilor 1990 prin sinteza elementului cu numărul atomic 114 ( flerovium ) în 1998 la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (JINR) din Dubna , Rusia . Fizicianul polonez Robert Smolanczuk a publicat într-adevăr calcule privind fuziunea nucleilor atomici pentru a sintetiza nuclei supraîncărcați, inclusiv nucleul numărului atomic 118; pentru acest element, el a sugerat fuzionarea unui miez de plumb cu un miez de cripton . Sinteza unui nucleu 293 Og a fost anunțată în 1999 conform reacției de fuziune nucleară :
86Aceste rezultate au fost însă invalidate în anul următor, deoarece nicio echipă nu a reușit să reproducă experimentul; înIunie 2002, a fost dezvăluit că anunțul a fost făcut din rezultatele falsificate de Viktor Ninov, autorul principal.
Descoperirea reală a elementului 118 a fost anunțată în 2006 de o echipă americană-rusă din Laboratorul Național Lawrence Livermore (LLNL, Statele Unite) și JINR (Rusia): observare indirectă la JINR a 294 nuclee Og produse de coliziunea de 48 ioni de calciu pe californiu 249 atomi , la rata unui nucleu de 294 Og în 2002 și alți doi în 2005:
48Această reacție de fuziune nucleară având o probabilitate redusă (cu o secțiune transversală de abia 0,5 picobarn , sau 5 × 10 -41 m 2 ), a durat patru luni pentru a observa prima semnătură de descompunere a unui nucleu.elementul 118 după ce a trimis aproximativ 2,5 × 10 19 calciu 48 de ioni la ținta californium . Această observație a fost totuși validată în măsura în care probabilitatea unei detectări false a fost estimată la mai puțin de o sută de mii. În total, există trei nuclee din 294 118 (adică nuclee cuprinzând 294 nucleoni , inclusiv 118 protoni ) a căror degradare a fost observată, făcând posibilă estimarea timpului de înjumătățire al acestui izotop la 0,89+1,07
−0,31ms și energia sa de descompunere la 11,65 ± 0,06 MeV .
Detectarea a 294 118 nuclee se bazează pe observarea decăderii lor α în 290 Lv , care este detectată prin observarea lanțului său de decăderi α succesiv în 286 Fl (cu o perioadă de 10 ms și o energie de 10,80 MeV ) atunci în 282 Cn (cu o perioadă de 0,16 s și o energie de 10,16 MeV ): dacă observăm descompunerea a 290 Lv nuclee în californiu bombardate de ioni de calciu, se datorează faptului că livermorium s-a format acolo prin dezintegrarea a 294 118 nuclee .
În urma acestor rezultate, a început să se observe elementul 120 prin bombardarea plutoniului 244 cu 58 de ioni de fier . Izotopii acestui element sunt de așteptat să aibă timp de înjumătățire de ordinul a câteva microsecunde.
Niciun element chimic cu un număr atomic mai mare de 82 ( plumb ) nu are un izotop stabil și toate elementele cu un număr atomic mai mare de 101 ( mendeleviu ) au un timp de înjumătățire mai mic de o zi.
Anumite teorii care descriu structura nucleară după un model stratificat - așa - numitele teorii microscopice-macroscopice (MM) și relativiste ale câmpului mediu (RMF) - prezic existența unei insule de stabilitate în jurul nuclizilor alcătuită dintr-un „ număr magic ”. » Neutroni și un număr magic de protoni : 184 neutroni în toate cazurile, dar 114, 120, 122 sau 126 protoni în funcție de teoriile și parametrii utilizați în modele. Elementul 118 , cu 118 protoni și 176 neutroni pentru izotopul său cunoscut, ar fi, prin urmare, în vecinătatea acestei „ insule a stabilității ”; timpul său de înjumătățire este de 0,89+1,07
−0,31 ms este puțin mai mare decât se aștepta, ceea ce ar susține această teorie.
Calculele sugerează că alți izotopi ai organesonului ar putea avea un timp de înjumătățire de ordinul unei milisecunde și, pentru unii, mai mare decât cel al nucleului sintetizat 294 Og, în special izotopii 293, 295, 296, 297, 298, 300 și 302. Unii izotopi mai grei, cu mai mulți neutroni, ar putea avea și timp de înjumătățire mai lung, de exemplu în jurul valorii de 313 Og.
Aparținând coloană a gazelor nobile , oganesson ar trebui să fie un element chimic cu valență zero , : datorită structurii lor electronice, aceste elemente sunt relativ inerte chimic ca având un strat valența a substraturile s și p complet, ele nu au un electron de valență pentru a forma o legătură chimică , sub regula octetului . Prin urmare, ne-am aștepta ca Oganesson să arate ca radon . După toate probabilitățile, configurația electronică a oganessonului ar trebui să fie de 7 s 2 , 7 p 6 . Cu toate acestea, ar fi semnificativ mai receptiv decât se credea inițial. Fiind situat sub radon în tabelul periodic , oricum ar fi mai reactiv decât acesta din urmă. Dar cuantice fenomene , cum ar fi sensibil cuplare spin-orbită în 7 s și 7 p straturi , ar conduce la diviza subnivele , conform spinul a electronilor și a reorganiza nivelurile de energie în mod diferit , cu stratul de valență , deci o aparentă saturația acestuia din urmă pentru elementul 114 ( fleroviu ), mai degrabă decât pentru oganesson, al cărui strat de valență ar fi astfel mai puțin stabil decât cel al elementului 116 ( livermorium ), el însuși având un strat de valență mai puțin stabil decât cel al fleroviului. În 2018, un studiu teoretic care a luat în considerare efectele relativiste a concluzionat că electronii nu mai sunt separați în straturi distincte, ci sunt delocalizați într-o distribuție aproape uniformă, similar cu particulele de gaz Thomas-Fermi (in) fără interacțiune.
De asemenea, s-a calculat că oganessonul ar avea o afinitate electronică pozitivă, spre deosebire de toate celelalte gaze rare , dar corecțiile din electrodinamica cuantică au atenuat această afinitate (în special prin reducerea energiei cu 9%. Legarea anionului Og - ), amintind importanța acestor corecții la atomii supraîncărcați.
Se spune că Oganesson are o polarizabilitate mai mare decât cea a tuturor elementelor cu un număr atomic mai mic și aproape dublu față de radon , rezultând un potențial de ionizare anormal de scăzut, similar cu cel al plumbului , care este de 70% cel al radonului și semnificativ mai mică decât cea a fleroviumului . Acest lucru ar duce , de asemenea , la o temperatură de fierbere de 320 până la la 380 K , cu mult mai mari decât valorile raportate până în prezent, de ordinul a 263 K și 247 K . Chiar și cu marja de incertitudine la această temperatură de fierbere, pare puțin probabil ca organesson, dacă ar exista în cantități masive, să fie în stare gazoasă în condiții normale de temperatură și presiune. În măsura în care intervalul de temperatură în care există celelalte gaze rare în stare lichidă este foarte îngust (între 2 și 9 K ), oganesson ar fi, fără îndoială, chiar solid.
Niciun compus oganesson nu a fost încă sintetizat, dar modelele unor astfel de compuși au fost calculate încă de la mijlocul anilor 1960. Dacă acest element prezintă o structură electronică de gaz rară , ar trebui să fie dificil de oxidat din cauza unei energii de ionizare ridicate, dar această ipoteză pare discutabil. Efectele de cuplare spin-orbită asupra electronilor săi periferici ar avea ca efect stabilizarea stărilor de oxidare +2 și +4 cu fluor , ducând, respectiv, la difluorura oganesson OgF 2și oganesson tetrafluorură OgF 4, cu pentru aceasta din urmă o geometrie tetraedrică și nu un plan tetragonal ca tetrafluorura de xenon XeF 4 : această geometrie diferită provine din faptul că legăturile în joc ar fi de natură diferită, legătură ionică în cazul oganessonului, legătură cu trei centri și patru electroni în cazul xenonului .
Conformarea moleculei de tetrafluorură OgF 4 Oganesson |
Conformitatea moleculei de tetrafluorură de xenon XeF 4 |
Natura ionică a legăturilor oganesson-fluor ar face ca acești compuși să nu fie foarte volatili.
În cele din urmă, oganesson ar fi suficient de electropozitiv pentru a forma legături cu clorul și pentru a da compuși de clor.
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | ||||||||||||||||
1 | H | Hei | |||||||||||||||||||||||||||||||
2 | Li | Fi | B | VS | NU | O | F | Născut | |||||||||||||||||||||||||
3 | n / A | Mg | Al | da | P | S | Cl | Ar | |||||||||||||||||||||||||
4 | K | Aceasta | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Sau | Cu | Zn | Ga | GE | As | Vezi | Fr | Kr | |||||||||||||||
5 | Rb | Sr. | Da | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | CD | În | Sn | Sb | Tu | Eu | Xe | |||||||||||||||
6 | Cs | Ba | Acest | Relatii cu publicul | Nd | P.m | Sm | A avut | Doamne | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Citit | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | La | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | La | Rn | ||
7 | Pr | Ra | Ac | Th | Pa | U | Np | Ar putea | A.m | Cm | Bk | Cf | Este | Fm | Md | Nu | Lr | Rf | Db | Sg | Bh | Hs | Mt. | Ds | Rg | Cn | Nh | Fl | Mc | Lv | Ts | Og | |
8 | 119 | 120 | * | ||||||||||||||||||||||||||||||
* | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 |
Metale alcaline |
Pământ alcalin |
Lantanide |
Metale de tranziție |
Metale slabe |
metal- loids |
Non metale |
gene halo |
Gazele nobile |
Elemente neclasificate |
Actinide | |||||||||
Superactinide |