Hidrogen | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hidrogen lichid într-o cameră cu bule . | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Poziția în tabelul periodic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Simbol | H | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele de familie | Hidrogen | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numar atomic | 1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
grup | 1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Perioadă | 1 e perioadă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
bloc | Blocare s | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Familia de elemente | Metaloid | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Configurare electronică | 1 s 1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronii după nivelul de energie | 1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietățile atomice ale elementului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă atomică | 1,00794 ± 0,00007 u | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza atomică (calc) | 25 pm ( 53 pm ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza covalentă | 31 ± 5 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza Van der Waals | 120 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Starea de oxidare | -1, +1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronegativitate ( Pauling ) | 2.2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oxid | amfoteric | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energiile de ionizare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 re : 13.598443 eV | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Izotopii cei mai stabili | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice simple ale corpului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa volumică |
0,089 88 g L -1 (gaz, CNTP ), 0,070 8 kg L −1 (lichid, −253 ° C ), |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de cristal | Hexagonal | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Variat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o CAS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precauții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
NFPA 704 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
4 0 0 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Transport | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1049 : HIDROGEN, COMPRIMAT Clasa: 2.1 Etichetă: 2.1 : Gaz inflamabil (corespunde grupurilor desemnate cu o majusculă F); |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități de SI & STP, cu excepția cazului în care se prevede altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hidrogenul este elementul chimic din numărul atomic 1, de simbolul H. hidrogenului prezent pe Pământ se face aproape în întregime a izotopului 1 H (un proton , zero , neutroni ); conține aproximativ 0,01% din 2 H (un proton, un neutron). Acești doi izotopi sunt stabili . Un al treilea izotop 3 H (un proton, doi neutroni), instabil , este produs în explozii nucleare. Acești trei izotopi sunt numiți „ protium ”, „ deuteriu ” și respectiv „ tritiu ”.
Hidrogenul poate avea numerele de oxidare 0 ( dihidrogen H 2 sau hidrogen metalic ), + I (în majoritatea compușilor săi chimici ) și –I (în hidruri metalice). Hidrogenul este un element electropozitiv , frecvent ionizat în starea H + sau H 3 O + . Dar formează și legături covalente , în special în apă și în materia organică .
Hidrogenul este principalul constituent al Soarelui și majoritatea stelelor (a căror energie provine din fuziunea termonucleară a acestui hidrogen) și a materiei interstelare sau intergalactice . Este o componentă majoră a planetelor uriașe , sub formă metalică în inima lui Jupiter și Saturn și sub formă de hidrogen solid, lichid sau gazos în straturile lor exterioare și în celelalte planete uriașe. Pe Pământ, este în principal prezentă sub formă de apă lichidă, solidă ( gheață ) sau gaz ( vapori de apă ), dar este , de asemenea , conținută în gazele de anumiți vulcani formează H 2 și metan CH 4 .
Acest gaz a fost identificat pentru prima dată de Cavendish în 1766 , care l-a numit „aer inflamabil” deoarece arde sau explodează în prezența oxigenului , unde formează vapori de apă. Lavoisier a desemnat acest gaz cu numele de hidrogen, alcătuit din prefixul „hidro-”, din grecescul ὕδωρ ( hudôr ) care înseamnă „apă”, iar sufixul „-gene”, din grecescul γεννάω ( gennaô ), „pentru a genera ”. Acesta este gazul cu formula chimică H 2 , al cărui nume științific este acum „dihidrogen”.
Dihidrogenul este aproape întotdeauna numit „hidrogen” în limbajul comun.
Hidrogenul este cel mai abundent element din Univers : 75% din masă și 92% din numărul de atomi. Este prezent în cantități mari în stele și planete de gaze; este, de asemenea, componenta principală a nebuloaselor și a gazelor interstelare .
În scoarța terestră , hidrogenul reprezintă doar 0,22% din atomi, departe de oxigen (47%) și siliciu (27%). Este, de asemenea, rar în atmosfera terestră , deoarece reprezintă în volum doar 0,55 ppm de gaze atmosferice. Pe Pământ, cea mai comună sursă de hidrogen este apa , a cărei moleculă este alcătuită din doi atomi de hidrogen și un atom de oxigen ; hidrogenul este mai presus de toate principalul constituent (în număr de atomi) al tuturor materiilor vii, asociat cu carbonul din toți compușii organici . De exemplu, hidrogenul reprezintă 63% din atomi și 10% din masa corpului uman.
La presiuni foarte scăzute, precum cele care există în spațiu , hidrogenul tinde să existe ca atomi individuali, deoarece nu se ciocnește cu alți atomi pentru a se combina. De norii de hidrogen sunt baza procesului de formare a stelelor .
Hidrogenul este cel mai simplu element chimic ; cel mai comun izotop al său constă dintr-un singur proton și un electron . Hidrogenul este cel mai ușor atom. Deoarece are un singur electron, nu poate forma decât o legătură covalentă : este un atom univalent .
Cu toate acestea, hidrogenul solid poate fi metalic atunci când se află sub presiune foarte mare . Apoi cristalizează cu o legătură metalică (vezi hidrogen metalic ). În tabelul periodic al elementelor , se găsește în coloana metalelor alcaline . Cu toate acestea, nefiind prezent în această stare pe Pământ, nu este considerat un metal în chimie .
Secțiunea transversală de captare a hidrogenului (200 mb cu neutroni termici și 0,04 mb cu neutroni rapidi) este suficient de mică pentru a permite utilizarea apei ca moderator și agent de răcire în reactoarele nucleare.
Atomul de hidrogen este cel mai simplu atom care există. Prin urmare, este cel pentru care soluția ecuației Schrödinger , în mecanica cuantică , este cea mai simplă. Studiul acestui caz este fundamental, deoarece a făcut posibilă explicarea orbitalilor atomici și apoi a diferitelor legături chimice cu teoria orbitalilor moleculari .
Hidrogenul este singurul element pentru care fiecare izotop are un nume specific, deoarece diferența lor de masă (comparativ cu cea a atomului de hidrogen) este semnificativă: de la simplu la dublu sau triplu, ceea ce explică de ce, spre deosebire de ceea ce este adevărat pentru izotopi în general , aceste diferențe pot influența proprietățile chimice ale deuteriului sau tritiului față de protiu (efect izotopic). Apa grea (D 2 O), care conține izotopi grei de hidrogen, este un exemplu toxic (doză mare) pentru multe specii. De fapt, datorită diferenței mari de masă dintre izotopi, cinetica reacțiilor în soluție apoasă este considerabil încetinită.
Cei mai notabili izotopi ai hidrogenului sunt:
Hidrogenul, prezent în cantități mari în inimile stelelor, este o sursă de energie prin reacții de fuziune nucleară , care combină doi nuclei de atomi de hidrogen (doi protoni ) pentru a forma un nucleu atomic. Heliu . Cele două căi ale acestei fuziuni nucleare naturale sunt lanțul proton-proton , de la Eddington , și ciclul catalitic carbon-azot-oxigen , de la Bethe și von Weizsäcker .
Fuziunea nucleară efectuată în bombe cu hidrogen sau bombe H se referă la izotopii intermediari de fuziune (hidrogenul se transformă în heliu), cum ar fi cel care are loc în stele: izotopi grei de hidrogen, heliu 3 , tritiu etc. Dar, într-o bombă H , reacțiile nucleare durează doar câteva zeci de nanosecunde, ceea ce permite reacțiile doar într-un singur pas. Cu toate acestea, pentru a realiza transformarea hidrogenului în heliu, sunt necesare mai multe etape, dintre care primul, reacția unui proton, este foarte lent.
Din 2006, proiectul ITER și- a propus să verifice „fezabilitatea științifică și tehnică a fuziunii nucleare ca o nouă sursă de energie ”.
Cu excepția presiunilor extrem de scăzute (ca în spațiul intergalactic ) sau extrem de mari (ca în părțile centrale ale lui Jupiter și Saturn ), hidrogenul din corpul unic este alcătuit din molecule H 2 ( dihidrogen ).
La presiuni extrem de ridicate, hidrogenul se află într-o stare așa-numită „întunecată”, intermediară între un gaz și un metal. Nu reflectă lumina și nu o transmite. De asemenea, devine un conductor foarte slab de electricitate. Este similar cu metalele alcaline care urmează în grupa 1 a tabelului periodic .
La presiuni mai mici, hidrogenul este un gaz monoatomic .
Hidrogen Molecula exista in doua de spin nuclear izomeri : orto hidrogen ( paralele rotirilor ) și hidrogen para (antiparalel rotiri).
Sub condiții normale de temperatură și presiune , ca în majoritatea condițiilor de interes în chimie și științele pământului , hidrogenul este un gaz molecular cu formula H 2, hidrogen . Dihidrogenul formează, de asemenea, vaste „ nori moleculari ” în galaxii , care sunt sursa formării stelelor .
La presiune foarte scăzută și temperatură foarte ridicată, hidrogenul este un gaz monoatomic (deci cu formula H), acesta este în special cazul gazelor interstelare sau intergalactice . Datorită imensității acestor spații și în ciuda densității foarte mici a gazului, hidrogenul monoatomic constituie aproape 75% din masa barionică a universului .
Hidrogenul solid se obține prin scăderea temperaturii sub punctul de topire al hidrogenului, situat la 14,01 K ( -259,14 ° C ). Starea solidă a fost obținută pentru prima dată în 1899 de James Dewar .
Hidrogenul metalic este o fază a hidrogenului care apare atunci când este supus unei presiuni foarte mari și la temperaturi foarte scăzute . Acesta este un exemplu de materie degenerată . Unii cred că există o gamă de presiuni (în jur de 400 GPa ) sub care hidrogenul metalic este lichid , chiar și la temperaturi foarte scăzute.
Hidrogenul triatomic este o formă alotropă foarte instabilă a hidrogenului corpului simplu , cu formula H 3.
Atomul de hidrogen își poate pierde singurul electron pentru a da ionul H + , denumit în mod obișnuit protonul . De fapt, atomul care și-a pierdut singurul electron este redus la nucleul său și, în cazul celui mai abundent izotop 1 H, acest nucleu este format doar dintr-un proton. Acest nume nu este strict corect dacă luăm în considerare prezența, deși discretă (mai puțin de 0,02%), a altor izotopi. Denumirea de hidron este mai generală (spunem și ion hidrogen , în ciuda posibilei confuzii cu anionul H - ). Raza sa este foarte mică: aproximativ 1,5 × 10 −15 m față de 5 × 10 −11 m pentru atom.
În soluție, protonul nu există în stare liberă, dar este întotdeauna legat de norul de electroni al unei molecule. În soluție apoasă este solvatat de molecule de apă; putem simplifica considerând că este captată de o moleculă de apă H 2 O, formând un ion „hidroniu” H 3 O + , numit și „oxoniu” sau „hidroxoniu”.
Atomul de hidrogen poate dobândi, de asemenea, un al doilea electron pentru a da ionului " hidrură " H - , ceea ce îi conferă aceeași procesiune electronică stabilă ca și atomul de heliu .
Hidrogenul joacă un rol primordial într-o reacție acid-bazică (în sensul teoriei Brønsted-Lowry ), deoarece aceasta din urmă corespunde formal schimbului unui ion hidrogen H + între două specii, prima ( acidul ) eliberând H + de către ruperea unei legături covalente , iar a doua ( baza ) captând acest H + prin formarea unei noi legături covalente:
Legătura de hidrogen este o interacțiune electrostatică între un atom de hidrogen legat chimic de un atom electronegativ A și un alt atom electronegativ B (A și B fiind de obicei O , N sau F în chimia organică).
Această legătură joacă un rol important în chimia organică, deoarece atomii de oxigen O, azot N sau fluor F sunt capabili să creeze legături de hidrogen, dar și în chimie anorganică, între alcooli și alcoolați metalici.
Atomul de hidrogen poate angaja singurul său electron pentru a forma o legătură covalentă cu mulți atomi nemetalici.
Cei mai renumiți compuși sunt:
Hidrogenul este prezent și în toate moleculele organice , unde este legat în principal de atomii de carbon , oxigen și azot .
Hidrogenul se combină cu majoritatea celorlalte elemente, deoarece are o electronegativitate medie (2.2) și poate forma astfel compuși cu elemente metalice sau nemetalice. Compușii pe care îi formează cu metalele sunt numiți " hidruri ", în care se găsesc ca ioni H - de obicei găsiți în soluție. La compușii cu elemente nemetalice, hidrogenul formează legături covalente , deoarece ionul H + are o puternică tendință de a se asocia cu electronii. În acizi în soluție apoasă, se formează ioni H 3 O + numiți ioni „ hidroniu ” sau „ oxoniu ”, o combinație a protonului și a unei molecule de apă .
Hidrogenul corodează multe sisteme de aliaj slăbindu-le. Acest lucru poate duce la eșecuri catastrofale, de exemplu, a pilelor de combustibil sau a anumitor procese catalitice. Aceasta este o problemă serioasă pentru industriile care produc sau utilizează hidrogen. Este încă un obstacol în calea producției, transportului, depozitării și utilizării pe scară largă a acestui produs.
Stiinta materialelor cercetarii materiale mai rezistente la fragilizare hidrogen, dar această lucrare este complicată de dificultatea măsurării sau observarea hidrogenului și experimental la scara atomica. Chen și colab. a reușit în 2017 să observe distribuția precisă tridimensională (3D) a atomilor de hidrogen în materie utilizând o nouă abordare a tomografiei cu sondă atomică bazată pe deuterizare , transfer criogenic și algoritmi de analiză a datelor corespunzătoare.
Foarte puține studii par să fi fost efectuate pe acești subiecți, posibil pentru că nu se crede că organismele vii sunt expuse la hidrogen gazos în natură. Într-adevăr, acest gaz fiind foarte ușor, se dispersează rapid către straturile foarte înalte ale atmosferei.
În ceea ce privește toxicitatea pentru oameni, hidrogenul poate fi absorbit în organism prin inhalare. Într-un mediu industrial sau în prezența unei scurgeri mari, se poate ajunge rapid la o concentrație dăunătoare a acestui gaz (inodor) în aer (și, de asemenea, formează un amestec exploziv cu aer, oxigen, halogeni și tot oxidantul puternic, în special în prezența unui catalizator metalic cum ar fi nichelul sau platina). La concentrații mari, hidrogenul expune oamenii la agravarea problemelor pulmonare preexistente și a anoxiei, cu simptome precum dureri de cap, sunete în urechi, amețeli, somnolență, pierderea cunoștinței, greață, vărsături și depresie. Toate simțurile " și o piele care poate lua o nuanță albăstruie, înainte de sufocare, dacă expunerea este prelungită.
Hidrogenul nu este încă cunoscut (2019) ca fiind o sursă de mutagenicitate, embriotoxicitate, teratogenitate sau toxicitate pentru reproducere.
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | ||||||||||||||||
1 | H | Hei | |||||||||||||||||||||||||||||||
2 | Li | Fi | B | VS | NU | O | F | Născut | |||||||||||||||||||||||||
3 | n / A | Mg | Al | da | P | S | Cl | Ar | |||||||||||||||||||||||||
4 | K | Aceasta | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Sau | Cu | Zn | Ga | GE | As | Vezi | Fr | Kr | |||||||||||||||
5 | Rb | Sr. | Da | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | CD | În | Sn | Sb | Tu | Eu | Xe | |||||||||||||||
6 | Cs | Ba | Acest | Relatii cu publicul | Nd | P.m | Sm | A avut | Doamne | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Citit | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | La | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | La | Rn | ||
7 | Pr | Ra | Ac | Th | Pa | U | Np | Ar putea | A.m | Cm | Bk | Cf | Este | Fm | Md | Nu | Lr | Rf | Db | Sg | Bh | Hs | Mt. | Ds | Rg | Cn | Nh | Fl | Mc | Lv | Ts | Og | |
8 | 119 | 120 | * | ||||||||||||||||||||||||||||||
* | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 |
Metale alcaline |
Pământ alcalin |
Lantanide |
Metale de tranziție |
Metale slabe |
metal- loids |
Non metale |
gene halo |
Gazele nobile |
Elemente neclasificate |
Actinide | |||||||||
Superactinide |