Hafniu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() Bara de Hafniu cristalizată. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Poziția în tabelul periodic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Simbol | Hf | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele de familie | Hafniu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numar atomic | 72 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
grup | 4 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Perioadă | A 6- a perioadă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
bloc | Blocul d | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Familia de elemente | Metal de tranziție | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Configurare electronică | [ Xe ] 4 f 14 5d 2 6 s 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronii după nivelul de energie | 2, 8, 18, 32, 10, 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietățile atomice ale elementului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă atomică | 178,49 ± 0,02 u | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza atomică (calc) | 155 pm ( 208 pm ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza covalentă | 175 ± 22:00 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raza Van der Waals | 161 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Starea de oxidare | 4 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronegativitate ( Pauling ) | 1.3 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oxid | Amfoteric | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energiile de ionizare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 re : 6.82507 eV | Al 2- lea : 15 eV | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3 rd : 23,3 eV | 4 e : 33,33 eV | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Izotopii cei mai stabili | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice simple ale corpului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare obișnuită | solid | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa volumică | 13,281 g · cm -3 ( 20 ° C ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de cristal | Compact hexagonal | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Duritate | 5.5 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Culoare | Gri de oțel | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fuziune | 2233 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fierbere | 4.603 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energia de fuziune | 24,06 kJ · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie de vaporizare | 575 kJ · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Volumul molar | 13,44 × 10 -6 m 3 · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Presiunea de vapori | 1,12 mPa la 2.500 K | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Viteza sunetului | 3010 m · s -1 până la 20 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Căldură masică | 140 J · kg -1 · K -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conductivitate electrică | 3,12 x 10 6 S · m -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conductivitate termică | 18,4 W · m -1 · K -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Variat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o CAS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o ECHA | 100.028.333 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o EC | 231-166-4 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precauții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SGH | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare pulbere :
![]() Pericol H250, H250 : Se aprinde spontan la contactul cu aerul |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
WHMIS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Produs necontrolatAcest produs nu este controlat conform criteriilor de clasificare WHMIS. Divulgarea la 1,0% conform listei de divulgare a ingredientelor |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Transport | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
43 : solid inflamabil spontan (piroforic) Număr ONU : 2545 : PULBURĂ DRUMĂ DE HAFNIU Clasa: 4.2 Etichetă: 4.2 : Substanțe susceptibile de aprindere spontană Ambalare: Grupa de ambalare I : substanțe foarte periculoase; ![]()
40 : material inflamabil solid sau auto-reactiv sau autoîncălzitor Număr ONU : 2545 : HAFNIUM DRY POWDER Clasa: 4.2 Etichetă: 4.2 : Substanțe supuse aprinderii spontane Ambalare: Grup de ambalare II / III : substanțe medii / medii ușor periculoase . ![]()
40 : material inflamabil solid sau auto-reactiv sau autoîncălzitor Număr ONU : 1326 : Pudră de hafniu umezită cu cel puțin 25% apă (un exces de apă trebuie să fie evident): a) produs mecanic, o dimensiune a particulelor de mai puțin de 53 microni; b) produse chimic, cu o dimensiune a particulelor mai mică de 840 microni Clasa: 4.1 Etichetă: 4.1 : Solide inflamabile, substanțe autoreactive și solide explozive desensibilizate Ambalare: Grupa de ambalare II : substanțe moderat periculoase; ![]() |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități de SI & STP, cu excepția cazului în care se prevede altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hafniu este elementul chimic al numărului atomic 72 simbol hf.
Hafniul seamănă chimic cu zirconiul și se găsește în toate minereurile de zirconiu. Corpul unic de hafniu este un metal de tranziție tetravalent cu aspect gri argintiu. Este utilizat în aliajele de tungsten pentru fabricarea filamentelor și electrozilor și ca absorbant de neutroni în bare (sau încrucișate) pentru controlul reactivității nucleare . Abundenta de hafniu în scoarța terestră este de 5,8 ppm .
Este un metal ductil , lucios și argintiu. Rezistă la coroziune și este similar din punct de vedere chimic cu zirconiul . Proprietățile hafniului sunt afectate de prezența impurităților de zirconiu și aceste două elemente sunt printre cele mai dificil de separat. Singura diferență vizibilă dintre ele este densitatea (zirconiul este pe jumătate la fel de dens ca hafniul). În ceea ce privește zirconiul, hafniul este extras din minereu sub formă de tetra- halogenură de reducere a metalului pur cu magneziu , reacția se efectuează sub o atmosferă de argon, deoarece cele două metale pot fi combinate cu alte gaze ( azotul , de exemplu).
Hafnium este rezistent la coroziune în aer și apă datorită formării unui film de oxid ( pasivare ), deși hafniu pulbere este consumat în aer. Nu este afectat de alcali sau acizi , cu excepția acidului fluorhidric .
La fel ca titanul și zirconiul, celelalte două elemente stabile ale grupului IVB al tabelului periodic , are două forme cristaline alotrope : hexagonale compacte la temperatura camerei (faza α) și cubic centrat la temperatură ridicată (faza β); temperatura de tranziție este de aproximativ 1750 ° C .
La fel ca majoritatea metalelor rare, hafniul este o resursă neregenerabilă , aproape toată resursa provine din purificarea zirconiului.
Caracteristici fizice (adiționale celor date opus)
Caracteristici mecanice
Hafnium are 36 de izotopi cunoscuți, cu un număr de mase care variază între 133 și 188, precum și 27 de izomeri nucleari . Dintre acești izotopi, cinci sunt stabili , 176 Hf, 177 Hf, 178 Hf, 179 Hf și 180 Hf și cu 174 Hf, un radioizotop de lungă durată (timpul de înjumătățire de 2 × 10 15 ani - de peste 100.000 de ori vârsta de universul ), reprezintă totalitatea hafniului natural, în proporții variind de la 0,16% ( 174 Hf) la 35% ( 180 Hf). La fel ca toate elementele mai grele decât zirconiul, hafniul este teoretic instabil și se consideră că toți izotopii săi recunoscuți ca stabili sunt slab radioactivi, putrezindu-se prin emisia α în izotopii iterbici corespunzători. Hafnium are o masă atomică standard de 178,49 (2) u .
Utilizarea hafniului se face în principal în sistemele de control neutronice din reactorul nuclear , de exemplu, acele subs , datorită capacității sale de a absorbi neutroni . Secțiunea sa de captare a neutronilor termici ponderată pe toți izotopii stabili este de 103 hambare, care nu este foarte mare în comparație cu alte materiale utilizabile (cadmiu 2450 b, bor 759 b, gadolinium 49 000b, indiu 194 b, erbiu 160 b, disproziu 930 b , europiu 4.100 b etc.), dar este de aproape 600 de ori mai mare decât cea a zirconiului. De asemenea, captează în domeniul epi-termic. Toți izotopii naturali captează în grade diferite, astfel încât eficiența sa variază doar moderat în timpul funcționării reactorului. În plus, are proprietăți mecanice foarte bune și rezistență excelentă la coroziune . Densitatea ridicată facilitează o geometrie dată, gravitația cade în inimă. Reactorul experimental german FRM II folosește hafniu ca tijă de control.
În ceea ce privește zirconiul utilizat în industria nucleară, absorbantul de neutroni hafniu este o impuritate supărătoare.
Alte utilizări:
178m2 Hf izomerul ar fi capabil să elibereze energia de excitație sub efectul stimulării externe cu razele X , un fenomen cunoscut sub numele de „ emisie gamma induse “, realitatea fizică care a rămas până astăzi încă larg dezbătute.
Prezența unui element în compușii care conțin zirconiu a fost luată în considerare încă din 1825: la această dată, Johann August Friedrich Breithaupt a susținut că ostranitul conține un element pe atunci necunoscut pe care îl numea ostraniu (simbol?).
În 1845, Lars Fredrik Svanberg a publicat un articol în care anunța că izolase un nou oxid asociat cu zirconia în norditul mineral . El numește oxidul norderde („pământul nordic”) și noul element norium (simbolul nr sau nr). Cu toate acestea, contemporanii săi nu reușesc să reproducă rezultatele sale.
În 1869, Henry Clifton Sorby a susținut că jargonitul conține un oxid pe care îl numea jargonia, acesta din urmă conținând un element nou pe care îl numea jargonium (simbol Jg).
În același an, Arthur Herbert Church a anunțat că a identificat nigrium , un element nou (simbol?), În zircon . Church afirmă că elementul pe care l-a descoperit este identic cu jargonium, dar că l-a descoperit înainte de Sorby, încă din 1866, dar fără să-l numească. Descoperirea elementului este împărtășită în cele din urmă între Sorby și Church de către American Journal of Mining , care păstrează numele de jargonium . Sorby anunță apoi că descoperirea jargoniului este eronată și rezultă din analiza unui spectru de zircon impur.
În 1901, Wilhelm Prandtl și Karl Andreas Hofman au anunțat prezența unui oxid necunoscut ( terra ellesenica ) în zirconia extrasă din temenită . Elementul necunoscut al acestui oxid se numește temeniu (simbol?). În 1909, Otto Hauser și un coleg arată că anunțul lui Prandtl și Hofman a fost neconcludent.
În 1914, asistentul lui Vladimir Vernadsky , Konstantin Avtonomovich Nenadkevich , credea că a izolat de ortită un nou element de masă atomică 178, plasându-l între elementele deja cunoscute 71 și 73 . Își împărtășește descoperirea cu Vernadsky, acesta din urmă propunând numele de asium (simbol?). Această constatare nu este confirmată și ortitul nu conține elementul 72, inclusiv ca oligoelement.
Descoperirea elementului 72 a fost anunțată și în 1907 de Georges Urbain , care și-a publicat rezultatele în 1911. El a declarat că l-a identificat din cristalizarea fracționată a luteciului și l-a numit celtium (simbol Ct) după populația celtică . Cu toate acestea, descoperirea nu a fost recunoscută pe scară largă, deoarece publicația din 1911 a fost imprecisă și Urbain nu a putut determina o masă atomică . Proba de celtium este analizată prin spectroscopie cu raze X înIunie 1914de Henry Moseley , care nu reușește să demonstreze prezența elementului 72. ÎnMai 1922, Urbain anunță descoperirea definitivă a elementului 72 pe baza unei noi spectroscopii cu raze X efectuată de Alexandre Dauvillier a unui amestec de luteci și oxizi de iterbiu . Astfel, acest anunț este mai larg acceptat. Cu toate acestea, Urbain consideră celtiul ca pe un pământ rar atunci când Niels Bohr crede că ultimul element al acestui grup este elementul 71 și că elementul 72 ar fi astfel un omolog al zirconiului.
George de Hevesy și Dirk Coster , colaboratori ai Bohr, caută astfel elementul 72 în minerale care conțin zirconiu și anunță descoperirea sa din Copenhaga ( Danemarca ) înIanuarie 1923. Îl denumesc inițial danium (simbol?) Dar numele hafnium (după toponimul Hafnia , denumire latină pentru Copenhaga ) este recunoscut în publicarea descoperirii.
Ca reacție la acest anunț, Alexander Scott a făcut public, la începutul anului 1923, faptul că izolase un oxid necunoscut în 1918 dintr-un nisip negru din Noua Zeelandă care ar putea corespunde oxidului elementului 72. Scott vine cu numele oceanium și trimite oxidul necunoscut către Hevesy și Coster pentru a determina dacă elementul 72 este prezent. Rezultatul este negativ pentru elementul 72 ca pentru orice alt element necunoscut. ÎnFebruarie 1923, Dauvillier și Urbain afirmă că anunțul lui Coster și Hevesy ar trebui considerat ca descoperirea celtiului în minerale care conțin zirconiu și nu ca descoperirea elementului 72. Prin urmare, apare o controversă cu privire la atribuirea descoperirii elementului 72 între cele două grupuri. . Coster și Hevesy arată că proprietățile hafniului sunt foarte asemănătoare cu cele ale zirconiului și, prin urmare, că ipoteza Dauvillier și Urbain a unui element 72 aparținând pământurilor rare este eronată. Prin urmare, acesta din urmă consideră ulterior elementul 72 ca un omolog al zirconiului. Urbain recunoaște, de asemenea, că publicitatea din 1911 a fost greșită. Revendicarea lui Urban și Dauvillier pentru descoperire se bazează, așadar, pe spectrul din domeniul razelor X din 1922, spectru criticat de Coster și Hevesy, care cred că este neconcludent. Placa care conține spectrul celtium a fost astfel studiată înIulie 1922de Manne Siegbahn , care i-a spus lui Coster că nu a găsit niciuna dintre cele două linii raportate de Dauvillier ca fiind cele ale celtiumului . Cu toate acestea, Dauvillier publică înDecembrie 1923fotografii ale razelor celtium pe care le-a identificat, dar originea lor rămâne incertă. Chimiștii sunt împărțiți în ceea ce privește atribuirea descoperirii: Friedrich Adolf Paneth îl susține pe Hevesy și Coster, Bohuslav Brauner îl acuză pe acesta din urmă că a furat descoperirea de la Dauvillier și Urbain, iar comunitatea chimiștilor francezi sprijină Urbain și Dauvillier (în special, Chemical Society din Franța a plasat celtium în tabelul său periodic până în anii 1940). În același timp, grupul danez contestă și descoperirile susținute de Urbain pentru elementele 70 și 71 . Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) nu plasează elementul 72 în tabelul periodic de neutralitate și apoi se propune utilizarea numelor celtium și hafniu în mod egal. În cele din urmă, descoperirea elementului 72 este atribuită treptat grupului danez și numele recunoscut hafnium.
Acest metal este complet insolubil în apă, soluții de sare sau substanțe chimice pentru corp.
Hafniul ca metal nu are o toxicitate cunoscută. Nu au fost raportate semne și simptome ale expunerii cronice la hafniu la om.
Expunerea la hafniu poate apărea prin inhalare, ingestie și contact cu ochiul sau pielea.
Supraexpunerea la hafniu și compușii săi poate provoca iritații ușoare la nivelul ochilor sau la nivelul pielii și mucoaselor .
Hafniu sub formă de metal nu este în mod normal o problemă, dar toți compușii de hafniu ar trebui considerați toxici, deși primele studii efectuate par să sugereze că pericolul este limitat.
În formă tritidică, combinat cu tritiu și inhalat, poate face tritiu mai periculos decât atunci când este inhalat cu apă tritiată.
Praful metalic prezintă un risc de incendiu și explozie.
Efecte asupra animalelor: Datele privind toxicitatea hafniului metalic sau a prafului acestuia sunt limitate. Studiile la animale indică faptul că compușii hafniului provoacă leziuni ochiului, pielii, ficatului și irită membranele mucoase ale membranelor. Oral LD 50 pentru tetraclorura de hafniu la șobolani este de 2.362 mg · kg -1 , iar intraperitoneala LD 50 la șoareci pentru oxiclorură hafniu este 112 mg · kg -1 .
Nu au fost raportate efecte negative asupra mediului.
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | ||||||||||||||||
1 | H | Hei | |||||||||||||||||||||||||||||||
2 | Li | Fi | B | VS | NU | O | F | Născut | |||||||||||||||||||||||||
3 | n / A | Mg | Al | da | P | S | Cl | Ar | |||||||||||||||||||||||||
4 | K | Aceasta | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Sau | Cu | Zn | Ga | GE | As | Vezi | Fr | Kr | |||||||||||||||
5 | Rb | Sr. | Da | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | CD | În | Sn | Sb | Tu | Eu | Xe | |||||||||||||||
6 | Cs | Ba | Acest | Relatii cu publicul | Nd | P.m | Sm | A avut | Doamne | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Citit | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | La | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | La | Rn | ||
7 | Pr | Ra | Ac | Th | Pa | U | Np | Ar putea | A.m | Cm | Bk | Cf | Este | Fm | Md | Nu | Lr | Rf | Db | Sg | Bh | Hs | Mt. | Ds | Rg | Cn | Nh | Fl | Mc | Lv | Ts | Og | |
8 | 119 | 120 | * | ||||||||||||||||||||||||||||||
* | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 |
Metale alcaline |
Pământ alcalin |
Lantanide |
Metale de tranziție |
Metale slabe |
metal- loids |
Non metale |
gene halo |
Gazele nobile |
Elemente neclasificate |
Actinide | |||||||||
Superactinide |