Lista idiomurilor gastronomice franceze

Un idiom gastronomic este o frază care împrumută cuvinte legate de alimente, nutriție și gătit ca metaforă.

Metafore alimentare

Modul în care oamenii mănâncă își structurează organizarea socială ( diviziunea muncii ) și percepția asupra realității . În toate limbile, există multe expresii de zi cu zi care se referă la mâncare sau la modul de preparare. De cele mai multe ori, sunt folosite ca metafore tăcute, dar uneori știrea le face vizibile problemele, după cum arată hotărârea unui restaurator american care a alimentat decizia Congresului Statelor Unite de a redenumi cartofii prăjiți ( cartofii prăjiți ) de cafenele , în 2003, pentru a le face cartofi prăjiți , ceea ce înseamnă că nu putea digera afrontul refuzului francez de a se aventura în aventura irakiană . Această răzbunare fierbinte au fost precedente: în timpul războiului din 1917-1918 , varza acră americană, din varză murată, a devenit libertatea varză („libertatea varzei”), expresie uitată repede, în timp ce frankfurții deveniseră hot dog , idiotism animal care avea să meargă în jurul lumii.

În California , producătorii de prune , întristați de contra-publicitatea căruia sunt victime din cauza prunei uscate idioate („ridate ca o prune”), decid în 2000 să își comercializeze produsul sub denumirea de „prune uscate” , cuvântul „prună” ( prună ) fiind asociată în engleză cu imagini de rotunjime și prospețime tinerească.

Deși subiectul „idiotismului gastronomic” nu a făcut obiectul unor cercetări în sine , diferite discipline au abordat problema. Etnologiei , inclusiv Claude Levi-Strauss , în cartea sa, Raw și gătită , a devenit interesat.

Structuraliste , Roland Barthes , dedică patru articole ale sale Mitologii la tema de produse alimentare. De psihologii au studiat modul in care anumite metafore folosite de către părinți a definit auto-percepția, feminista arată abordare cum se face să fie definită printr - o serie de metafore legate de mâncare și gătit femei.

Psihanaliza , mai ales lacanian , în mod evident sensibilă la dimensiunea metaforică a discursului, și pot fi necesare pentru a studia corpusul de expresii referitoare la produsele alimentare în discursul bulimice sau anorexice .

Mic glosar al expresiilor franceze

LA

• caisă
  • „Caise”: sex feminin în argou .
  • „A avea caisul în nebunie” (metaforă sexuală în argou): a fi la înălțimea excitării.
• andouille
  • „  Andouille  ”: imbecil.
  • „Andouilles dependent”: triplu prost.
• anghinare
  • „A avea o inimă de anghinare”: a fi tandru, a te îndrăgosti ușor, a fi volubil.
• sparanghel
  • „Un sparanghel”, „un sparanghel mare”: persoană, deseori o fată sau o femeie, foarte înaltă și subțire.
  • metaforă a sexului masculin, în special în „mersul la sparanghel”: mers pe trotuar, prostituare.
• farfurie
  • „Să nu fii în farfurie”: să nu te simți bine.
  • „Vasul cu unt”: sursă de profit.
  • „Față placă”: față plată .
• Hostel
  • „Să nu fi părăsit hostelul”: încă mai ai multe probleme, muncă, dificultăți.
  • „Pensiunea spaniolă”: instituție sau spațiu pentru discuții în care participanții nu găsesc nimic de împărtășit în afară de ceea ce au contribuit ei înșiși.
• vânătă
  • „Vinete”: lucrător contractual (la Paris, polițistă, ofițer control parcare) a cărui uniformă este de culoarea vinetelor. A fost numit "periwinkle" la momentul uniformei anterioare.

B

• slănină
  • „A avea slănină” (Quebec): a avea bani.
• prost
  • „A avea un os în bătaie”: a avea o problemă, o eroare.
• banană
  • „Să ai banana”: a fi zâmbitor, fericit; fii într-o formă bună.
  • „N-am inventat mașina de îndoit bananele”: se spune despre o persoană prostească, fără nicio creativitate.
  • „  Republica banană  ”: țară condusă de un guvern corupt.
• Unt
  • „Faceți-vă proprii bani”: obținând adesea profituri ilicite.
  • „Puneți unt în spanac”: îmbunătățiți-vă situația.
  • „Dorind untul și banii din unt” sau „dorind untul, banii din unt și zâmbetul lactatului”: dorind totul, fără considerație.
  • " si sora ta ? Sau „  Dar sora ta?” ea bate untul  ”: în ce mă implic!
  • „Promite mai mult unt decât pâine”: promite mai mult decât poți da.
  • „Se topește ca untul la soare”, „se topește ca untul”: dispare la viteză maximă.
  • „A fi tot unt” sau „a avea mâini de unt”: a fi moale.
  • „Intră ca untul”: intră foarte ușor.
  • „Numărați pentru unt”: numărați pentru nimic.
  • „Nu mai mult ... decât untul pe o ramură sau un scuipat”: nimic.
  • „Ochi negru”: ochi învinețit după o lovitură.
  • „Unt ca un mic Lu”: beat beat.
  • „Bof”: unt, ou, brânză
  • „A fi ca pâinea și untul”: oameni nedespărțiți, se spune despre oameni sau lucruri nedespărțite, care vin logic în perechi.
  • „A nu fi inventat firul pentru a tăia untul”: a fi de inteligență redusă, puțin prost; nu fi foarte inteligent.
  • „Inventează sârma de tăiat untul”: fă o propunere ridicolă, la care toată lumea se gândise deja: „El ne va inventa din nou sârma de tăiat untul!” „ Adesea în formă negativă: „ El nu a inventat firul pentru a tăia untul. ” (Cf. inventarea apei călduțe).
• biscuit
  • „Scufundă-ți biscuitul”: pătrunderea sexului masculin în timpul actului sexual.
  • „A avea cookie-uri”: a avea suficient pentru a face față unei situații (argumente, bani, relații ...) care poate părea delicată. "Nu vă îmbarcați fără cookie-uri".
• porumb
  • „A avea grâu”: a avea bani.
  • „A fi spart ca grâul”: a nu mai avea bani.
• castron
  • „A fi sătul”: a fi avut destule, a fi exasperat, a fi exasperat.
  • „A avea noroc”: a avea noroc.
  • „  Tăierea bolului  ”: coafură (obținută prin aplicarea unui castron pe cap și apoi tăierea a tot ceea ce iese).
• bomboane
  • „A costa bomboane”: a fi foarte scump.
  • „Breaking the candy” (popular): enervant foarte mult.
• musca
  • „Faceți o muncă scurtă”: dominați ușor, ușor de depășit.
  • „Pentru o mușcătură de pâine”: pentru (aproape) nimic.
  • „Mușcătura regelui”: mâncare excelentă (potrivită pentru un rege).
  • „Dublează”: accelerează realizarea a ceva.
• budinca neagra
  • „Este un cârnat, un mic cârnat”: „fată prost făcută”.
  • „Pentru a face cârnați de sânge”: hohotește.
  • „Transformarea într-un cârnat de sânge”: se spune despre o situație sau o conversație care se transformă prost, care degenerează.
  • „Clar ca un cârnat de sânge”: o explicație tulbure, confuză.
• terci
  • „A face terci pentru pisici”: a face o treabă total eșuată, care nu ar putea fi de nici un folos.
• bulion
  • „Bea bulionul”: înghițiți apă în timp ce înotați (cf. beți ceașca), suferiți pierderi semnificative ca urmare a speculațiilor proaste.
  • „Bulion de ora unsprezece”: băutură otrăvită, otravă.
  • „Bea bulionul de ora unsprezece”: trecerea de la viață la moarte.
• sticla
  • „A lua din sticlă”: a îmbătrâni, a îmbătrâni.
  • „A avea o sticlă”: a avea experiență.
  • „Este sticla de cerneală”: este foarte obscur (vorbind despre un discurs, o situație, o dezbatere în jurul unui subiect controversat).
• Brioşă
  • „Ia brichetă”: crește burta, crește în greutate.

VS

• Cafea
  • „Cafea tare”: de neimaginat.
  • „A face cafea”: a fi bun în a face totul (se poate spune despre un obiect tangibil sau intangibil, precum și despre o persoană).
• tort
  • „Desfășurați un tort”: defecați.
  • „Coacerea tortului”: având un comportament fizic pretențios.
  • „Cană de tort”: imbecil.
• carafă
  • „Să nu ai nimic în decantor, în decantor”: imbecil, care nu înțelege nimic.
  • „Stai într-o carafă”: stai singur, fii uitat.
  • „Căderea într-o carafă”: ruperea (în general pentru o mașină).
• morcov
  • „Carnea de vită”: fontul.
  • „Morcovii sunt fierți”: totul este pierdut. Nu mai există speranță.
  • „Mersul cu morcovul”: acceptarea de a acționa numai atunci când este îndemnată de atracția profitului, chiar dacă este iluzorie.
  • „Morcov”: înșelătorie mică, înșelăciune, înșelăciune (a dat verbul „carotter”).
  • „Trageți morcovul cuiva” / „morcovul”: extrageți cu pricepere ceva.
  • „Trageți morcovul”: fiți un flanc.
  • „Jucați morcovul”: jucați într-o manieră meschină, cu un risc foarte mic.
  • „A trăi numai din morcovi” (în vârstă): a trăi cu cumpătare.
  • „Legat ca un morcov (de tutun)”: foarte bine îmbrăcat.
  • „Păr de morcov”: roșu, persoană cu păr roșu.
  • mânuiți bățul și morcovul: motivați alternativ prin amenințare și recompensă.
• tigaie
  • „A merge la tigaie”: a fi supus unui test greu, sau a vorbi despre o femeie, a fi obligat să întrețină o relație sexuală.
  • „Cântă ca o tigaie”: cântă din ton.
  • „Tăvile târâtoare”: având reputația de a fi fost implicat în afaceri nu foarte clare.
• cireașă
  • „Este cireașa de pe tort”: micul detaliu care perfecționează o realizare sau dimpotrivă, în funcție de context, un element final nefavorabil („cel mai rău”, „înălțimea”), sinonim, în acest caz, cu „ este buchetul ".
  • „În sezonul cireșelor”: primăvara; într-un viitor luminos, prin referire la melodie.
  • „A avea cireșa”: a avea noroc (cf. dimpotrivă „a avea ghinionul”: a fi ghinionist).
  • „Pentru a reconstrui cireșul”: recâștigați puterea, refaceți sănătatea.
• carne
  • „Mănâncă carne prin ambele guri”: spus în Evul Mediu al unei „femei înfometate sexual”.
• ciupercă
  • „Apăsați ciuperca”: accelerați acționând pedala de accelerație a unui autovehicul.
  • „Creșteți (veniți) ca o ciupercă”: dezvoltați-vă rapid.
  • „  Orașul ciupercilor ”: un oraș nou care s-a dezvoltat foarte rapid, la fel ca sporoforii .
  • „  Ciupercă atomică  ”: nor format în timpul unei explozii nucleare.
  • „Născut ca o ciupercă” (ironic): născut aparent din neant, ca o ciupercă, adică dintr-un tată necunoscut.
• cărbune
  • „A fi pe cărbunii fierbinți”: a experimenta o nerăbdare puternică, a suferi de o așteptare ca de o arsură; fiind în nevoie, așteptând cu nerăbdare o satisfacție sexuală promisă, care vine cu întârziere.
  • „Du-te la cărbune”: du-te la muncă; asuma o sarcină grea.
• castan
  • „Ia un castan”: primește un șoc electric.
  • „A da (sau a primi) o castană”: a da (sau a primi) o lovitură.
• varză
  • „Faceți-vă propria varză”: profitați de ea, savurați-o.
  • „Bout de chou”: copil mic.
  • „A fi drăguț”: a fi drăguț.
  • „A fi în varză”: a fi ultimul dintr-o clasificare.
  • „Nu faceți nimic”: eșuați într-o abordare, o afacere.
  • „Nu merită o tulpină de varză”: a nu avea valoare.
  • „Intrați în varză”: loviți violent sau atacați frontal.
  • „E la fel de prost ca varza”: este ușor de înțeles sau de realizat.
  • „Faceți-vă propria grăsime”: faceți profit, câștigați bani.
  • „O frunză de varză”: un ziar fără interes.
• ciocolată
  • „A fi ciocolată”: a fi păcălit; neobținând ceea ce te așteptai.
  • „Înot în ciocolată”: pierdere de timp; efort inutil.
• Varza acră
  • „Pedalarea în varză murată”: desfășurarea unei activități total ineficiente.
  • „A avea varză varză pe cap”: a avea părul foarte creț.
  • „Nicio relație cu varza murată”: comparație neadecvată.
• lămâie
  • „Strângeți pe cineva ca o lămâie”: profitați la maximum, profitați la maximum.
  • „Să nu ai nimic în lămâie”: imbecil, care nu înțelege nimic.
• dovleac
  • „Să ai capul ca un dovleac”: să te simți rău, să ai migrenă.
  • „Nu avea nimic în dovleac”: a fi amețit.
• porc
  • „Nu am crescut porcii împreună”: Să nu facem familiarități.
  • „Mănâncă ca un porc”: mănâncă murdar.
  • „Amicii ca porcii”, „să ne înțelegem ca porcii într-un târg”: oamenii care se înțeleg foarte bine, se susțin reciproc.
  • „Cap de porc”: persoană încăpățânată, dezagreabilă.
• castravete
  • „A lovi castravetele”: a se răsfăța.
• gem
  • „Dă dulceață porcilor”: strică oferindu-le celor care nu vor putea beneficia de aceasta; se mai spune că „dă perle porcilor” (proverb biblic antic).
• cocoş
  • „Ca un cocoș în pastă”: foarte confortabil.
• murături
  • „Pickle”: prost, prost, prost, care este ușor păcălit.
  • „Idiot ca murătură în borcanul său”: nu prea inteligent.
• tăiat
  • „Există un drum lung de parcurs”: poate exista uneori o întârziere lungă între dezvoltarea unui proiect și realizarea sa reală.
• suc de fructe
  • „Această persoană este un adevărat squash”: această persoană nu este foarte inteligentă.
• bulion de curte
  • „A pune splina în curte-bouillon”: a-ți face griji sau a-ți face probleme pentru ceva.
• cuţit
  • „Cuțit desenat”: se referă la o atmosferă sau o situație foarte tensionată între mai mulți oameni.
  • „O ceață de tăiat cu un cuțit”: o ceață foarte groasă.
  • „Meci de cuțit”: o întâlnire în care fiecare dintre adversari, de niveluri identice, nu reușește să-l distanțeze semnificativ pe celălalt, unde avantajul își schimbă constant părțile.
  • „A avea cuțite în ochi”: a privi pe cineva cu răutate (de multe ori cu un motiv întemeiat), ca și când persoana ar avea cuțite îndreptate către persoana care îi deranjează.
  • „A avea cuțite în spate”: a fi trădat
  • „A fi ca o găină care a găsit un cuțit”: a fi incapabil să acționeze din lipsă de know-how.
  • „Înfășurați cuțitul în rană”: faceți o situație sau o durere chiar mai dureroasă decât este deja.
• cremă
  • „Se face crema”: merge bine
  • „Este crema bărbaților”: este cea mai bună dintre bărbați.
  • „Crema recoltei”: cea mai bună.
  • „A fi smântână”: a fi rău intenționat
  • „Să fie crem”; a fi păcălit
• crep
  • „Întoarceți pe cineva ca o clătită”: faceți pe cineva să se răzgândească în scurt timp.
  • „Aplatizați ca o clătită”: reduceți la o grosime mică, tăcuți pe cineva prin a-i exprima supunerea.
• crustă
  • „Gustare”: a mânca.
  • „Câștigă-ți crusta”: câștigă existența făcându-ți treaba.
• linguriţă
  • „În două robinete dintr-o oală”: foarte repede, fără dificultăți aparente.
  • „Nu mergeți cu spatele lingurii”: acționați direct, brutal.
  • „A fi ridicat cu o linguriță”: a fi într-o stare de rău, a nu mai avea energie.
• gătit
  • „A fi un tip dur”: a fi avizat, a avea caracter, a avea sănătate de fier.
  • „Morcovii sunt fierți”: totul este pierdut. Nu mai există speranță.
  • „Te va deranja”: vei regreta.

E

• apă
  • „(Există) apă în gaz”: este ceva în neregulă cu aceasta.
  • „Contează pe el și bea apă”: promisiunea nu va fi respectată niciodată.
  • „Este limpede ca cristalul”: se spune despre ceva evident sau care a fost bine explicat.
  • „Să-ți faci gura apă”: salivează cu lacomie.
  • „A fi ca un pește în apă”: a fi (foarte) confortabil.
• șalotă
  • „Curse cu șalotă”: curse pentru putere.
  • „Crește ca o șalotă”: crește repede.
  • „Subțire / slabă ca o șalotă”: ilustrează mărimea, o expresie utilizată în Canada și fals bazată pe cuvântul „șalotă”.
• Rac de râu
  • „A avea raci în vol-au-vent”: a fi puțin deranjat, a fi nebun.
• spanac
  • „Puneți unt în spanac”: câștigați mai mulți bani, îmbunătățiți-vă viața de zi cu zi.

F

• făină
  • „A rostogoli pe cineva în făină”: a păcăli pe cineva, a-l minți.
• fasole
  • „Faceți fayotul”: faceți totul pentru a fi bine luat în considerare.
• Fig
  • „Jumătate smochin, jumătate strugure”: ambiguu, dubios.
• gol
  • „Este flan”: nu este grav, nu este adevărat.
  • „A fi ca două runde de flan”: a fi prost.
  • „A face un gol”: a reacționa într-un mod exagerat.
• furculiţă
  • „A avea o furculiță frumoasă”: a fi un mare mâncător.
• căpșună
  • „Îndulciți căpșunile”: aveți tremurături nervoase, fiți senili.
  • „Adu-ți înapoi căpșuna”: intervine într-un mod nepotrivit.
  • „Scară de cules de căpșuni”: mod absurd de complicat de a îndeplini o sarcină. v. „Trage muștele cu tunul”.
  • „Mergi la căpșuni”: are pantaloni prea scurți.
• prăjit
  • „A avea cartofii prăjiți”: a fi într-o formă excelentă.
  • „A prăji”: a lupta.
• brânză
  • „Faceți mare lucru din asta”: pentru a acorda o importanță disproporționată unei afaceri.
  • „A fi în brânză”: a fi într-o situație privilegiată.

G

• clătită
  • „Clătită”: o sumă semnificativă de bani.
  • „Scuipă / lovește / pune un tort”: voma.
• tort
  • „Este o bucată de tort”: este ușor de spus.
  • „Cireșa de pe tort”: micul detaliu final care perfecționează o realizare.
  • „Tortul tată / mamă”: părinți care își răsfăță copiii.
• sămânță
  • „A rupe o sămânță mică”: a mânca.
  • „Sămânță de ticăloșie”: puști răutăcios.
  • „Sămânță rea”: o persoană asocială.
  • - Ia sămânța! ": Ia un exemplu!
• grup
  • „Dă drumul la grămadă”: lasă-te în pace.
• gratinează
  • „Gratin”: elită socială.
  • „Este gratiné! »: Surpriza nuanțată de o situație nebună.
• grătar
  • „A fi pe grătar”: a fi neplăcut în lumina reflectoarelor; a fi într-o situație în care cineva este judecat (interviu, interviu, interogare ...).
  • „A fi la grătar”: a fi prins în flagrant; treceți în fața unui concurent pentru a obține un avantaj.
• guigne
  • „A aduce ghinionul”: a atrage ghinionul.
  • „Să-ți faci griji cu privire la ceva sau cu cineva ca un lucru rău”: nu-i acordi nicio importanță, îți bate joc de el.

H

• fasole
  • „E sfârșitul fasolelor”: totul este pierdut.
  • „Fugi pe bobul cuiva”: enervează pe cineva.
• ulei
  • „Adăugați combustibil la foc”: stârniți invidie, ceartă, agravați o situație.
  • „Un ulei” (familiar): personaj înalt.
  • „O mare de petrol”: o mare foarte calmă, fără valuri.
  • „Totul este scăldat în ulei”: totul merge foarte bine.

J

• șuncă
  • „Faceți felia de șuncă”: ocupați poziția de mijloc într-o relație cu trei căi.
  • „A fi luat pentru o șuncă”: a fi luat pentru un prost.

L

• oala
  • „A scutura cineva cu oală”: a-i strânge mâna.
  • „Cu oala”: aproximativ, aproximativ.
• iepure
  • „Fabricat din oțel pentru încălțarea iepurilor”: nu foarte puternic.
  • „A pune un iepuraș”: a nu onora o întâlnire.
• slănină
  • „Slănină grasă” (colocvială): se spune despre o persoană cu o supraponderalitate semnificativă.
  • „A intra în slănină”: atacul frontal, violent, se spune și despre un argument violent, lovind direct o persoană.
  • „Nu știm dacă este slănină sau porc”: nu știm dacă propunerea este serioasă.
  • „Cap de bacon”: încăpățânat.
• vegetal
  • „Este o legumă”: persoană fără reacție, cu atitudine vegetativă.
  • „Este o mare legumă”: persoană cu un rang social important.

M

• mânca
  • „Mănâncă păpădia de rădăcină”: a fi mort și îngropat.
  • „Mănâncă din mers”: mănâncă cu cumpărare, fără ceremonie.
  • „Lupii nu se mănâncă reciproc”: oamenii necinstiți nu se rănesc reciproc.
  • „Mănâncă-ți pălăria”: fiind obligat să-ți schimbi radical părerea, „îți întorci jacheta” sub presiunea circumstanțelor.
  • „Mănâncă broasca”: cheltui sume dintre care unul este doar depozitarul.
  • „A mânca din mâna cuiva”: a fi supus și dependent de cineva.
• oală de gătit
  • „A fierbe oala”: pentru a asigura subzistența, întreținerea unei gospodării.
• Maro
  • „Scoaterea castanelor din foc”: asumarea riscurilor pentru altcineva: imagine a cuiva care se arde scoțând castanele, în timp ce altcineva le mănâncă (preluată din fabula lui Jean de La Fontaine , Maimuța și pisica ). Această expresie este adesea înțeleasă greșit și folosită într-un mod greșit, cel care scoate castanele din foc fiind cel care profită.
  • „A lua o castană”: a primi o lovitură violentă.
• maioneză
  • „Maioneza ia”: situația ia o întorsătură favorabilă.
  • „Întoarce maioneza”: stârnește spiritele, dramatizează o situație, adaugă combustibil la foc.
• melasă
  • „A fi în melasă”: a fi într-o situație foarte proastă.
• pepene
  • „Ia pepenele”: a fi zadarnic.
• pâine
  • „Pâini”: fese sau sâni (în funcție de obiceiurile lingvistice) cărnoase.
• Miere
  • „Fă-ți propria ta miere”: folosește materialele și documentele pe care le-am colectat.
• Matrite
  • „Mucegai”: sex feminin în argou.
• muştar
  • „Muștarul se ridică în nas”: mânia îl cucerește; nerăbdarea l-a invadat.

NU

• ridiche
  • „Suc de nap (sânge)”: anemic, lipsit de energie, curaj, spirit de luptă.
  • „  Navă  ” (vorbind despre o operă artistică, și în special despre un film): nul, fără niciun interes.
  • „Câmp de napi”: cimitir.
  • „A pune un nap”: defecați puternic.
• moşmon
  • „Născătoare! »: A spus despre ceva care nu are valoare.
• nuga
  • „Nougat”: în argou, picioarele. În jargonul Poilu, o armă.
• taitei
  • „Fidea”: o persoană proastă și nu foarte energică („ce tăiței!”; „Un adevărat fel de tăiței”; „Eu sunt un tăiței plin de unt”).
  • „Să ai fundul căptușit cu tăiței”: să fii foarte norocos.
  • „Scufundați tăiței”: a face sex (pentru un bărbat).

O

• ou
  • „Oul de Columb”: trebuia să te gândești la asta, soluție simplă.
  • „Mers pe coajă de ou”: comportare cu mare prudență într-o situație delicată.
  • „A trimite pe cineva să gătească un ou”: a respinge.
  • „Craniu de ou”: chel.
  • „Nu radeți un ou”: nu este nimic de învățat de la o persoană fără bani.
  • „Puneți toate ouăle într-un singur coș”: faceți o afacere să depindă de un singur element.
  • „Gâscă care depune ouă de aur”: o activitate foarte plină de satisfacții, fără mari eforturi.
  • „Cine fură un ou, fură un bou”: cel care fură lucruri mici, va fura lucruri mari.
  • „Kill in the mug”: neutralizează, abandonează un proiect înainte de realizarea acestuia.
  • „Plin ca un ou”: supraaglomerat, nu mai poate conține nimic mai mult.
  • „A avea oul”: a fi bolnav.
• ceapă
  • „Bunion” se referă la bursită, nodul care iese pe un picior deformat de hallux valgus .
  • „Ceapă” (argou): fund (de aici și expresia argot „a o avea în ceapă”: a suferi un eșec)
  • „Ceapă”: ceas de buzunar, atârnat de capătul unui lanț.
  • „Aveți grijă de propria afacere”: aveți în vedere propria afacere și nu cele ale altora.
  • „În rând de ceapă”: pe rând, pe o singură linie.
  • „Cu ceapă mică”: cu o atenție deosebită.
• măslin
  • „Schimbați apa din măsline (populară): urinați (la om).
  • „Ramura de măslin: simbol al păcii.
• Omletă
  • „Nu poți face o omletă fără a sparge niște ouă”: nu poți obține nimic fără riscuri.
• portocale
  • „Aduceți portocale”: vizitați pe cineva (în închisoare sau în spital).
  • „O coajă de portocală”: celulita.
  • „A stoarce portocala (și a arunca coaja)”: a exploata cu rușine pe cineva; aceeași expresie cu „lămâie”.
  • „Treceți la portocaliu copt”: nu vă opriți la semaforul portocaliu când devine roșu.
• măcriș
  • „Sorrel”: bani, avere.
  • „Fă-o cu măcriș (cuiva)”: încearcă să faci pe cineva să creadă (ceva), încearcă să impresionezi, să păcălești Model: CNRTLF .

P

• pâine
  • „Pâine”: („pune o (mare) pâine”) în muzică, notă greșită, eroare gravă, șarlatan, rață, gafă, a se prăbuși.
  • „A avea de lucru”: a avea multă muncă și sarcini de îndeplinit. Această expresie a schimbat în mod curios semnificația, deoarece Littré a dat, în dicționarul său, „a avea pâine (gătită) pe scândură” pentru un moment în care, dimpotrivă, putem să ne odihnim ... înainte de a fi nevoită să o tăiem ...
  • „Nu mănâncă pâine”: spus despre o inițiativă inofensivă, despre un act fără consecințe.
  • „A fi bun ca pâinea albă”: a fi generos, amabil, de ajutor.
  • „După ce ți-ai mâncat pâinea albă”: a început cu cele mai bune.
  • „Câștigă-ți pâinea prin sudoarea frunții”: exercită o meserie sau o slujbă foarte grea
  • „(El) a pus o pâine”: a lovit pe cineva.
  • „Scoateți pâinea din gură”: împiedicați să câștigați existența.
  • „Vinde ca niște prăjituri calde”: vinde-te foarte ușor.
  • „Mod de trai”: ceea ce permite unei persoane să câștige existența.
  • „A săruta ca pâinea bună”: a săruta familiar și cu plăcere.
  • „Este pâine binecuvântată” sau „este pâine binecuvântată”: este o afacere bună care este foarte oportună.
  • „Să-ți înmuie pâinea cu lacrimi”: să fii disperat.
  • „Lung ca o zi fără pâine”: se spune despre o situație sau un moment în care cineva trăiește o plictiseală mare.
  • „Pentru o mușcătură de pâine”: contra cost.
  • „vrei pâine? »(Familiar): ce vrei?
  • „Breadboard” (colocvial): fată fără formă, mai ales la nivelul pieptului.
• cartof
  • „Să ai cartoful”: fii energic, într-o formă excelentă.
  • „A fi în oală”: a nu înțelege, a gândi la altceva decât ceea ce este implicat.
  • „Gaura cartofului”: gura (termen argou).
  • " cartof ! »: (Jignitor) prost, prost.
  • „Să ai cartoful care bate”: să ai inima care bate rapid după un efort sau un stres.
  • „Treceți un cartof fierbinte”: scăpați de o problemă spinoasă, trecând responsabilitatea pe altcineva.
  • „A pune un cartof”: a da un pumn.
  • „A te distra mult”: a fi foarte dezamăgit, trist, uneori aproape în pragul lacrimilor.
• aluat
  • „A fi ca un cocoș în pastă”: a fi într-o situație de confort confortabil, a avea totul până la sațietate.
  • „A fi un aluat bun”: a avea un fundal bun, un caracter bun.
  • „Să-ți murdărești mâinile”: colaborează, ajută la o slujbă.
• aluat
  • „Pate de aluncă și cal”: înșelăciunea prezentându-se drept echitabilă; se spune, de asemenea, că este „o aluncă pentru cal”.
  • „A fi în pateu”: a fi foarte obosit sau în strânsoarea unei mahmureli; varianta: „având capul în plăcintă”.
  • „Tăiați fin ca carnea în paste”: reduceți-o în bucăți.
  • „Miroase pateul”: răspândește un miros nociv, care nu trebuie frecventat; (situație) devin îngrijorătoare.
• piure
  • „Pune mash”: provoacă o înfrângere umilitoare și finală.
• piersică
  • „A avea pescuitul”: a fi în formă bună.
  • „A pune jos” sau „a pune jos o piersică”: a defeca.
• mizerie
  • „A fi într-o mizerie”: a fi într-o situație delicată, jenantă, din care pare imposibil să ieși.
• Mazăre
  • „Înșirate ca mazărea”: distribuite într-un model uniform.
  • „A avea un bob de mazăre în creier”: a nu fi deștept.
• bibilici
  • „Nu faceți o bibilică” (vulgar): nu faceți mare lucru din asta.
• fistic
  • „A avea un fistic”: a fi beat.
  • „Luați, ridicați un fistic”: beți-vă.
• farfurie
  • „Faceți mare lucru din asta”: acordând o importanță disproporționată unui caz.
  • „Puneți vasele mici în cele mari”: cheltuiți multe cheltuieli pentru a vă mulțumi.
  • „Pune-ți piciorul în vas”: abordarea incomodă a unui subiect pentru a evita fără să-ți dai seama sau, dimpotrivă, abordarea deliberată a unei întrebări jenante.
• Pogo
  • „Să nu fiu cel mai dezghețat Pogo din cutie”: să nu fii cea mai inteligentă persoană din grup (idiotismul din Quebec).
• Pară
  • „A fi o pară”, „a fi o pară bună”: a fi naiv, nebănuitor și, prin urmare, ușor de păcălit.
  • „Între pere și brânză”: la sfârșitul mesei, când atmosfera este relaxată.
  • „Este pentru para ta! »(Prieten / familiar): este pentru tine!
  • „Tăiați para în jumătate”: ajungeți la un compromis.
• praz
  • „Faceți prazul”, „prazul”: așteptați mult.
  • „A dezgusta prazul” (vulgar): a ejacula.
• piper
  • „Ardei și sare”: se spune despre un amestec de fire întunecate și albe (sau păr).
• măr
  • „Apple”: persoană credulă, naivă.
  • „  Osul disputelor  ” (mitologia greacă): subiect al unei dispute, casus belli ; un punct asupra căruia nu putem fi niciodată de acord.
  • „Mere în apă / în ulei”: imbecil, „banană”.
  • „Mărul lui Adam”: vârful proeminent al laringelui la om.
  • „Măr bun” (și eu ... măr bun): îngăduitor, prea bun, chiar naiv sau chiar să fie de natură bună, plăcut, de ajutor.
  • „Măr brut”: așa cum este (echivalent cu „turnătorie brută”, „dezbrăcare sub formă brută”).
  • „Este pentru mărul meu”: este pentru mine.
  • „Mușcați mărul / culegeți mărul”: faceți dragoste.
  • „A avea multe pe măr”: a fi enervat, afectat.
  • „A fi cu mere”: reușit.
  • „Înalt cât trei mere”: foarte mic.
  • „Mărul meu”: eu însumi.
  • „A cumpăra mărul cuiva”: a bate joc de cineva.
  • „A suge mărul”: a săruta cu lăcomie ( sărut francez ).
  • „A cădea în mere”: a leșina, a cădea în picioare.
• supă
  • „A fi fierbinte pe supă ”: spus în Evul Mediu al unei„ femei înfometate sexual ”; ea „mănâncă carne prin ambele guri”.
  • „A fi / a înota în supă”: a nu înțelege situația.
  • „O minge în supă”: expresie familiară, există o problemă dovedită fără o cauză clar identificată.
• prună
  • „prune! »(Exclamație): refuz ironic.
  • „Dați o prună pentru două ouă”: faceți târgul unui prost.
  • „Pentru prune”: degeaba, fără niciun profit.
  • „O prună”: o amendă.
  • „Prune”: împușcat, proiectil al unei arme de foc.
  • „Prune” (plural / argou): testicule.
  • „A scutura pe cineva ca un prun”: a scutura energic, a respinge.
• prună uscată
  • „Prune”: împușcat, proiectil al unei arme de foc.
• Pireu de cartofi
  • „Piure de mazăre”: ceață.
  • „Swing the mash” (argou): începe să tragi în rafale grele.
  • „A trimite piure” (vulgar): a ejacula.

Î

• quenelle
  • „  Slip a quenelle  ”: expresie plină de obraz care evocă sodomie (gest de susținere). A fost folosit de câțiva ani, în special de comediantul Dieudonné M'Bala M'Bala , în spectacolele sale de la Théâtre de la Main d'Or și s-a răspândit pe web. „Puneți / puneți / alunecați o quenelle cuiva sau cu un grup de oameni”: a-și bate joc de el (de ei) pretinzând că îi umilesc sexual .

R

• ridiche
  • „Ridichea” (populară): bani („nu mai ai ridiche în buzunar”).
  • „Ridichea” (plural, popular): degetele de la picioare.
  • „A fi gol ca o ridiche”: persoană neinteresantă.
• struguri
  • „Strugurii”: sângele („Scoate-i strugurii! Trebuie să sângereze! Foarte tare!”).
  • „Strugurii sunt prea verzi” (ironic): lucrul nu este suficient de bun.
  • „Mi figue-mi raisin”: ambiguu, dubios.
  • „Coacăze”: testicule.
• rubarbă
  • „Trece-mi rubarba, îți trec senna  ”: și-a spus despre întoarcerea unui lift, un serviciu schimbat cu altul.

S

• salată
  • „A spune salate”: a spune minciuni.
  • „Coș de salate: duba poliției.
• salsifică
  • „Salsify (contrabandă)”: penisul copilului sau penisul nu foarte viril.
• castron
  • „Costă un castron! »: Este scump ( romandism ).
• sandwich
  • „Sandwich man”: persoană care se plimba cu panouri publicitare atârnate în față și în spate.
  • „A fi gros ca un sandwich SNCF”: a nu fi foarte musculos. ( „Este adevărat că sunt gros ca un sandwich SNCF” , Renaud , în piesa Marche à l'hombre ).
• sos
  • În Canada francofonă, termenul „sos” poate însemna o poveste nefondată. De exemplu: „Spui sos”  ; „Este sos”  ; „Această persoană este o ambarcațiune de sos principal” .
  • „Puneți tot sosul”: împingeți un motor la cea mai mare putere și forțați figurativ doza să abuzeze.
  • „A pune pe cineva în toate sosurile”: a-l face să efectueze tot felul de lucrări, să-l angajeze pentru orice sarcină.
  • „A fi farfurioara”: a te uda din abundență, de exemplu printr-o ploaie puternică sau prin extensie suferă un atac de critici nefavorabile.
  • „Trimite sosul”: începe, dă startul.
• sos alb
  • „Dorind să înveți pe cineva cum să facă sos alb”: dorind cu orice preț să dai sfaturi cuiva care știe să o facă foarte bine de unul singur.
• sare
  • „Un plus sărat”: un rating ridicat de restaurant.
  • „Să-ți pui cei doi cenți”: să intervii, de obicei în mod necorespunzător, într-o conversație sau într-o afacere.
• griş
  • „Pedalarea în griș”: zburdire, pierderea mijloacelor, pierderea urmelor acțiunilor, gândurilor și cuvintelor.
• Șapte în sus
  • „Nu te lua pentru un apartament 7up  ”: se spune despre cineva condescendent, pretențios, care arată snobism.
• supă
  • „Du-te la supă”: urmărirea cuiva pentru interes personal.
  • „A fi înmuiat ca o supă”: a fi foarte umed, de exemplu printr-o furtună bruscă (supa fiind bucata de pâine pe care se toarnă supa).
  • „A ajunge sau a cădea ca un păr pe ciorbă”: a ajunge sau a cădea rău la timp.
  • „Scuipă în supă”: criticarea a ceea ce constituie (sau a fost mult timp) existența sa, înainte de a schimba „raftul”.
  • „A fi supă cu lapte”: cine își schimbă rapid starea de spirit, care se lasă purtați ușor.
  • „Este supă! »: Spus de muzica de marshmallow dar și de o mare sau o piscină unde apa este prea fierbinte.
  • „Supă de grimasă”: masă sau situație în prezența unei persoane neplăcute.
• strachină
  • „A-ți ajunge”: a-ți ajunge, a-l avea peste cap.
  • „Să-ți răzuiești ciorba”: să-ți concentrezi gândul, să gândești puternic.
• zahăr
  • „Spargerea zahărului pe spatele cuiva”: defăimarea cuiva.
  • „Îndulciți căpșunile”: a fi agitați de un tremur incontrolabil.

T

• plăcintă
  • „Nu este o plăcintă”: nu este ușor, nu este o sarcină ușoară.
  • „Plăcintă”: palme, palme.
• ceașcă
  • „Bea ceașca”: înghiți apă în timp ce faci baie, suferi un eșec financiar.
• ceai
  • „Aceasta nu este ceașca mea de ceai”: nu este subiectul meu preferat, ocupația mea preferată; asta nu prea intră în preocupările mele obișnuite. Referire la Proust și la manierele englezești.
• roșie
  • „A fi roșu ca o roșie”: a avea fața roșie.
• paine prajita
  • „Ridică un toast”: ridică paharul.
• trufă
  • „Trufă” și „bietă trufă”: persoană nu prea inteligentă.
• păstrăv
  • „A fi păstrăv”: a nu fi inteligent (feminin)

V

• sticlă
  • „A bea o băutură în nas”: a fi beat, sfat.
  • „O furtună într-un pahar cu apă”: multă agitație și discursuri contradictorii pentru nu prea mult.
  • „A se îneca într-un pahar cu apă”: a fi jenat de nimicuri (cf. „a căuta prânzul până la ora 14”).
  • „Ridică paharul”: ridică un toast.
• vin
  • „Adăugați apă vinului”: moderați-vă cererile, hotărâți-vă să faceți un compromis.
  • „Plătiți mită”: plătiți în secret bani unei persoane influente pentru a obține un anumit avantaj (practică ilegală). Inițial, mita era doar un comision plătit în plus față de prețul convenit.
  • „Vinul este tras, trebuie să-l beți”: aceasta nu a fost probabil cea mai bună soluție, dar acum, când afacerea este pornită, trebuie să mergem până la capăt.
• carne
  • „Puneți carnea în prosopul de ceai”: mergeți la culcare.
  • „A mânca”: rănit grav în timpul unui accident, în special la munte (argoul alpinistilor).
• oţet
  • „Deveniți acru”: a vă deteriora în legătură cu o situație.
  • „Nu luăm muștele cu oțet”: nu obținem favorurile sau serviciile unei persoane, fără a avansa despăgubiri bănești.
  • „Oțet de urină”: persoană obraznică, morocănoasă, tristă.
• vol-au-vent
  • „A avea raci în vol-au-vent”: a fi puțin deranjat, a fi nebun.

Da

• iaurt
  • „Cântând în iaurt”: cântând în timp ce produci sunete care te fac să te gândești la un limbaj real.
  • „Wade into iaurt”: căutați în zadar.

Z

• poftă
  • „O poftă de”: o cantitate mică de ..., o atingere, o atingere („o poftă de nebunie, umor, originalitate”).

Note și referințe

1. cartofi prăjiți înapoi în meniul House (Cartofi prăjiți în Capitol), BBC News, 2006 .
2. A se vedea CNN.com pentru 13 septembrie 2000 .
3. A se vedea programul Limbajul alimentelor pe site-ul web al Universității Stanford și bibliografia aferentă.
4. George Lakoff și Mark Johnson, Metaforele pe care le trăim ( Metaphors we live by ), Universitatea din Chicago, 1980, p.  3-60 .
5. Caitlin Hines, "Rebaking the Pie: The Woman as Metaphor Dessert" (literalmente Reface coacerea plăcii metafora pentru că soția servește. ) În Reinventing Identities: The Gendered Self in Discourse ( Reinventing identity The subject and genre. In speech ), editat de M. Bucholtz, AC Liang și LA Sutton, LA, Oxford University Press.
6. Victoria Shahly, „  Mâncarea cuvintelor ei - Metafora alimentelor ca simptom de tranziție în recuperarea unui pacient bulimic  ” .
7. Lexilogos
8. „  Originea și semnificația expresiei având o inimă de anghinare pe video pe site - ul netprof.fr  “ ( Arhiva • Wikiwix • archive.is • Google • Ce să fac? ) .
9. „  sparanghel  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
10. „  Originea și semnificația expresiei Pentru a nu fi hostelului pe video pe site - ul netprof.fr  “ ( Arhiva • Wikiwix • archive.is • Google • Ce să fac? ) .
11. „  La Parlure - Avoir un os dans le baloney  ” , pe www.laparlure.com (accesat la 16 martie 2018 ) .
12. "  unt  " , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
13. „Mi-aș dori bunica / Nu mă trezi / Când vine acasă dimineața / Unt ca un mic Lu”, Pierre Perret , Noël avant term , 1964.
14. wiktionnaire
15. http://www.francparler.com/syntagme.php?id=77
16. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
17. „  mușcătură  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
18. „La început nu era nimic / Doar o tărtăcuță mică / Un mic cârnat”, Serge Gainsbourg , Les Petits Boudins , 1967.
19. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
20. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
21. „  cafenea  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
22. expressio.fr
23. "  morcov  " , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
24. Littré, cu explicații
25. Littré
26. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
27. „  caserolă  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
28. Eric Zolla, François Hamon și Julie Coppé, La Saveur des mots. 30 de rețete originale dintr-un limbaj gourmet , Éd. Other Times, 2012 ( ISBN  978-2-84521-453-8 ) .
29. [1]
30. Definiții lexicografice [arhivă] și etimologice [arhivă] ale „Champignon” du TLFi , pe site-ul CNRTL.
31. Alain Rey și Sophie Chantreau, 2007, Dicționar de expresii și locuții , Dicționar Le Robert , n ° ( ISBN  978-2-84902-266-5 ) .
32. „  varză  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
33. Originea și semnificația expresiei Beast like varza în videoclip pe site-ul netprof.fr
34. Régine Jessel, „ Definiția „  It Goes Cream ”: ce înseamnă expresia„ It Goes Cream ”?  » , Pe francebleu.fr ,15 februarie 2019(accesat pe 12 octombrie 2020 ) .
35. „  crema  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
36. http://www.cnrtl.fr/definition/cuiller
37. Biroul de Traduceri (Guvernul Canadei), „  Lean as a chalot / a stake  ” , pe Termium Plus ,2015(accesat la 16 februarie 2015 ) .
38. Vol-au-vent , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
39. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
40. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
41. Originea și semnificația expresiei Sucrer les fraises în videoclip pe site-ul netprof.fr
42. expressio.fr
43. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
44. „  sfârșit  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
45. „  bob  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
46. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
47. „  Enciclopedia Larousse online - Acasă  ” , pe larousse.fr (accesat la 12 octombrie 2020 ) .
48. „  Definiții: miere - Dicționar al limbii franceze Larousse  ” , pe larousse.fr (accesat pe 12 octombrie 2020 ) .
49. „  nap  “ , Centrul Național de Resurse lexicale si textuale .
50. „Când am ieșit din acest câmp de napi / Umbra aici-minciunile mi-a urmat pas cu pas […]”, Georges Brassens , Les Quat'z'arts .
51. „În inima firimitului meu, napul mi-a pus o gaură în sferturile posterioare / Fără să fie văzut, dar simțit dimineața”, Hin Hun , În umbra mea .
52. "  nouille  " , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
53. „  ou  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
54. „  omletă  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
55. Alain Rey și Josette Debove, Dicționar de expresii și fraze , Ed. Le Robert, col. „De obicei”, 2007.
56. Durere în dicționarul Littré .
57. „  soak  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
58. „  coq  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
59. http://www.cnrtl.fr/definition/academie9/p%C3%A2t%C3%A9 .
60. „To pose a piersic” , Alfred Delvau, Dicționar al limbii verzi, argou parizian comparativ , 1866.
61. „  Tezaurul computerizat în limba franceză  ” , pe atilf.atilf.fr (accesat la 9 august 2015 ) .
62. „  Când pogo devine un simbol politic  ”, Le Soleil ,29 martie 2017( citiți online , consultat la 28 februarie 2018 ).
63. . „  Praz  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
64. „  măr în ulei - Wikționar  ” , la fr.wiktionary.org (accesat la 23 mai 2018 ) .
65. „To  have a ball in the soup - Wiktionary  ” , pe fr.wiktionary.org (accesat la 30 iulie 2019 ) .
66. „  radis  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
67. The Merry Butchers , cântec de Boris Vian .
68. Fabula Vulpea și strugurii , Jean de La Fontaine.
69. „  rubarbă  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale , Balzac.
70. „  sos  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
71. „  Pedaling in gris - Wiktionary  ” , pe fr.wiktionary.org (accesat la 11 martie 2019 ) .
72. „  (cineva) care nu se gândește la 7up flat - Traducere din franceză în franceză  ” , Traducere din franceză în franceză (accesat la 28 februarie 2018 ) .
73. Originea și semnificația expresiei Fiind supă de lapte în videoclip pe site-ul netprof.fr
74. „  plăcintă  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
75. „  mită  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .
76. „  zest  ” , Centrul Național pentru Resurse Textuale și Lexicale .

Vezi și tu

Bibliografie

• (ro) Colleen Cotter, 1997, „Revendicarea unei bucăți de plăcintă: modul în care limba rețetelor definește comunitatea”, În Rețete pentru lectură: cărți de bucate comunitare, povești, istorii , editor Anne L. Bower, University of Massachusetts Press p.  51-72 .
• (ro) Robin Lakoff, 2006, „Identity a la Carte; sau, Ești ceea ce mănânci ”(„ Identitate à la carte: spune-mi ce mănânci, îți voi spune cine ești ”), în Discurs și identitate (Studii în sociolingvistică interacțională) , editor Anna De Fina, Deborah Schiffrin, Michael Bamberg, Cambridge University Press, p.  147–165 .
• Claude Lévi-Strauss, Les Mythologiques. The Raw and the Cooked , 1964 .
• Orlando de Rudder, Little Onions. Bucătărie și mâncare în expresiile limbii franceze , Larousse, col. „Suflarea cuvintelor”, 2006, p.  288 ( ISBN  978-2035322814 ) .

Eric Zolla, François Hamon și Julie Coppé, La Saveur des mots , Éditions Autres Temps, col. „Timpul gourmet”, 2012, 144  p. ( ISBN  978-2-84521-453-8 ) .

Régis Carisey: Argot de bouche  : dicționar online exhaustiv de idiotie gastronomică - 2016