Traduceri ale Bibliei în franceză

În traducerile Bibliei în limba franceză ar putea fi făcute din latină sau ebraică pentru Vechiul Testament și greaca sau latina pentru Noul Testament . Primele efectuate nu sunt întotdeauna complete.

Înainte de tipărire

• 1226-1250, traducere de Jean Le Bon de la Universitatea din Paris . Neterminat și continuat secolul  al XIV- lea de Jean de Sy și dominicanii Jehan Nicolas Guillaume Vivien și Jehan de Chambly.
• 1297 Biblia istorică a lui Guyart Desmoulins sau Guyart des Moulins . Traducere și compilare a Historia Scholastica lui Peter the Eater , cea mai mare parte a Bibliei (dintr-o traducere liberală), și o colecție de glose și alte materiale din mai multe surse. Conținutul manuscriselor este variabil, iar versiunile succesive par să adauge cărți din Biblie care lipseau din traducerea lui Guyart.
• 1377, Biblia a spus despre Carol al V-lea, tradusă de Raoul de Presles și dedicată regelui Carol al V-lea .

După tipărire

Traduceri ale XV - lea  secol

• 1476, Noul Testament. Tradus din Vulgata și tipărit de Guillaume Le Roy.
• 1487, Biblia lui Jean de Rély . Tipărit pentru prima dată la Paris și reeditat de cel puțin zece ori în următorii cincizeci de ani. Este o Biblie istorizată , așa cum este scrisă în folio 353, editată dintr-un manuscris târziu al Bibliei istorice a lui Guyart des Moulins .

Traduceri din secolul  al XVI- lea

• 1530, Biblia de la Anvers , de Jacques Lefèvre d'Étaples (Noul Testament în 1523, Vechiul Testament în 1528), din Vulgata . Retipărit în 1534 în 1541. Aceasta este prima traducere completă a scripturilor ebraice în franceză.
• 1535, Biblia lui Olivétan (în Neuchâtel ): prima traducere făcută din textele originale în ebraică și greacă . Pierre Robert, cunoscut sub numele de Olivétan , este probabil un văr al lui Jean Calvin , care prefață lucrarea în latină. Traducerea este însoțită de numeroase note științifice. Olivetan introduce cuvântul Etern pentru a face tetragrama .
• 1543, Cincizeci de psalmi cu melodii , de Clément Marot .
• 1550, Biblia Louvain (revizuită în 1572), versiunea revizuită a celei din Anvers - care fusese interzisă în 1546 - cu unele împrumuturi de la cea de la Neuchâtel.
• 1555, Biblia Castellion (prima în latină, în 1551), din ebraică și greacă. „[…] Inițial, condamnat și criticat violent, în special de J. Calvin și Th. De Bèze , a fost apoi aproape uitat timp de patru secole”. Reeditat în 2005 de Bayard .
• 1562 sau 1588, Biblia de la Geneva  : Revizuirea Bibliei Olivetan de către Calvin. Reeditare din 1588 revizuită de Théodore de Bèze și Corneille Bertram .
• 1566, Biblia lui Benoist  : versiune redactată a Bibliei de la Geneva, cu sprijinul episcopului Parisului și al Parlamentului . Acuzat totuși de calvinism , ridică multe controverse.

Traducerea XVII - lea  secol

• 1643 , Sfânta Biblie de Jacques Corbin , traducere condamnată de Sorbona, în ciuda patronajului lui Ludovic al XIII-lea .
• 1644 , Sfânta Biblie a lui Jean Diodati , tradusă din versiunea italiană a acesteia și tipărită la Geneva.
• 1649 , Noul Testament de Michel de Marolles , starețul Villeloin, despre traducerea latină a lui Erasmus .
• 1662 , Sfânta Biblie tradusă din Vulgata și adnotată de starețul Marolles . Numai Geneza, Exodul și o parte din Levitic au fost tipărite, ediția fiind întreruptă din ordinul cancelarului Pierre Séguier , astfel încât anumite note au preluat teoriile lui Isaac La Peyrère despre Preadamites .
• 1666-1670 , Noul Testament de părintele Denis Amelote , membru al congregației Oratoriei  ; traducere făcută la cererea Adunării Generale a Clerului Franței din 1655.
• 1667, Noul Testament de Antoine și Louis-Isaac Lemaître de Sacy „conform ediției Vulgate, cu diferențe față de greacă”  ; diferențele sunt descrise în note marginale extinse. Tipărit la Amsterdam sub pseudonimul „Gaspard Migeot, librar în Mons  ”.
• 1668 , Noul Testament al lui Antoine Godeau , episcopul de Vence .
• 1669 , ediție importantă a Bibliei de la Geneva , revizuită de Samuel des Marets și fiul său Henri des Marets, tipărită la Amsterdam. Acest enorm folio (432 × 277  mm ) de 1680 de pagini cu numeroase adnotări, cuprinzând hărți ale Paradisului pământesc, exodul israeliților, călătoria apostolilor și a Palestinei, este „un monument de tipografie, o curiozitate bibliografică și raritate ”.
• Din 1657 până în 1696, Biblia La Sainte , traducere efectuată la mănăstirea din Port-Royal din Paris (mănăstirea jansenistă ). Blaise Pascal , Robert Arnauld d'Andilly , Pierre Nicole , Pierre Thomas du Fossé au participat, sub supravegherea maestrului constructor Louis-Isaac Lemaître de Sacy , la această traducere a Bibliei, cunoscută sub numele de traducerea Port-Royal (vezi Logica) de Port-Royal pentru influența asupra sintaxei și gramaticii limbii franceze ).
• 1696, Noul Testament al lui David Martin , exilat în Olanda în urma revocării Edictului de la Nantes,
• Din 1697 până în 1703, Le Nouveau Testament tradus de părintele Bouhours , ajutat de iezuiții Le Tellier și Besnier, o altă versiune de opoziție față de versiunea lui Sacy.

Traduceri ale XVIII - lea  secol

• 1702, Noul Testament de Richard Simon , oratorian care și-a dedicat viața numeroaselor lucrări de exegeză și cercetări critice asupra textului Bibliei. A practicat greaca, ebraica, aramaica (limba lui Hristos) și a cunoscut metodele exegezei tradiționale a iudaismului.
• 1707, Sfânta Biblie a lui David Martin  : revizuirea Bibliei de la Geneva cu note, tipărită la Amsterdam. Mai multe reeditări între 1712 și 1742.
• 1724, Revizuirea Bibliei de la Geneva de Jean-Frédéric Ostervald , tipărită la Amsterdam. Prima ediție fără Apocrypha; a cincea și ultima ediție din 1777 le conține.
• 1707-1726, Sfânta Biblie a lui Augustin Calmet  : comentariu literal asupra tuturor cărților Vechiului și Noului Testament; 1707: Geneza, 1726: Apocalipsa.
• 1736, Revizuirea ediției Martin de către pastorul Pierre Roques, tipărită la Basel.
• 1741, Biblia lui Charles de Cène, pastor care s-a refugiat în Provinciile Unite .

Traduceri ale XIX - lea  secol

• 1820-1824, Sainte Bible (traducere nouă) , de Antoine Eugène Genoud (cunoscut sub numele de Abbé de Genoude), Paris, Imprimerie royale.
• 1831-1851, Biblia, Traducere nouă de Samuel Cahen  : Biblia evreiască, ediție bilingvă în ebraică și franceză.
• 1842, Vechiul și Noul Testament cu o traducere franceză sub formă de parafrază, de către RP de la Carrières , și comentariile lui Ménochius , ale Companiei lui Iisus .
• 1843, Sfânta Biblie de Jean-Jacques Bourassé și Pierre-Désiré Janvier, numită și Biblia Tours tradusă din Vulgata . Publicat în 1866 într-o versiune de lux ilustrată de Gustave Doré , reeditată în 1985 de Jean de Bonnot.
• 1846, Traducerea evangheliilor de Félicité Robert de Lamennais .
• 1847, Vechiul Testament de (Henri-) Auguste Perret-Gentil, în 2 vol., Din textul ebraic.
• 1855, Revizuirea versiunii din 1744 a lui David Martin .
• 1859, Sfânta Biblie a lui John Nelson Darby (la originea doctrinei dispensaționalismului ), din greacă și ebraică. Darby a tradus și Biblia în engleză și germană . Foarte literal .
• 1860, Vechiul Testament al lui Lazare Wogue  : cu colaborarea lui Alexandre Ben Baruch Créhange, sau Benjamin Mossé din Avignon .
• 1865, Vechiul Testament de Pierre Giguet  : traducere din textul grecesc al Septuagintei , volumele 1 și 2. Volumele 3 și 4 au apărut în 1872. Abia în 1979 (Psalmii, de părintele Placide), apoi în 1986 (cartea din Geneza, în colecția Biblia din Alexandria ) pentru a apărea noi traduceri ale Septuagintei.
• 1872, Noul Testament de Hugues Oltramare.
• 1872, Biblia Lausanne . Noua revizuire a Bibliei de la Geneva de către pastorii elvețieni și francezi. Traducerea textului primit.
• 1873, Sfânta Biblie de Jean-Baptiste Glaire , comentarii de Fulcran Vigouroux , traducere a Vulgatei . Reimprimată în 2002 de edițiile „DFT” și reimprimată în 2019 de edițiile DFT.
• 1874, Vechiul Testament al lui Louis Segond . Traducere exactă.
• 1876, Traducere nouă cu note și comentarii de Édouard Reuss , traducere inspirată din metode exegetice germane, în 17 volume, plus un volum de tabele generale. Publicația a durat între 1876 și 1881.
• 1877, Noul Testament după Vulgata  : tradus în franceză cu note de starețul Jean Baptiste Glaire , P. Didot.
• 1880, Noul Testament și Biblia lui Louis Segond . A fost (și continuă să fie) cel mai utilizat de protestanții francofoni.
• 1881, Sfânta Biblie de Antoine Arnauld din Vulgata destinat seminariștilor.
• 1885, Vechiul Testament al lui John Nelson Darby (la originea dispensaționalismului ): din ebraică și fără pretenții științifice, dar cu preocuparea de a face limba originală cât mai literal posibil.
• 1886-1896, Biblia raționalistă de Eugène Ledrain  : din textele ebraică și greacă, Paris.
• 1887, Les Saints Évangiles, traducere nouă  : de Henri Lasserre . Acoperit cu Imprimatur .
• 1889-1906: Sfânta Biblie cu comentariu, după Dom Calmet , de părintele J.-A. Petit, ed. Arras: Sueur-Charruey. În 17 volume.
• 1900, Biblia adnotată  : traducere și comentariu la Vechiul Testament; lucrare colectivă a unei echipe de teologi din Neuchâtel, sub îndrumarea lui Frédéric Godet (traducere de Félix Bovet ).

Traduceri ale XX - lea  secol

• 1902, Biblia rabinată de Zadoc Kahn  : cu mulți colaboratori. Publicat în ebraică bilingvă - franceză.
• 1904, Biblia Fillion , intitulată: Sfânta Biblie comentată din Vulgata și textele originale . Biblie pentru preoți și seminariști de părintele Louis-Claude Fillion. „Fillion rămâne la o lectură tradițională a textelor biblice. El folosește un limbaj precis și neostentios, ceea ce reprezintă un avantaj clar. » Online la Manastirea Magnificat a Apostolilor Iubirii Infinite .
• 1904, La Bible du canon Augustin Crampon .
• 1910, versiunea sinodală a Societății biblice franceze .
• 1910, Sfânta Biblie , considerată în prezent Biblia Segond , face o revizuire, efectuată după moartea lui Louis Segond, a versiunii din 1880.
• 1918, La Bible du Centenaire  : sub îndrumarea lui Alfred Lods și Maurice Goguel , sărbătorește centenarul Societății Biblice. Este prima ediție protestantă cu introduceri și o notă care face bilanțul lucrărilor istorice și critice ale științei biblice din această perioadă.
• 1950, La Bible de Maredsous , de călugării benedictini ai abației din Maredsous , ed. Zech, Braine-le-Comte . Această primă traducere catolică modernă a Bibliei, de părintele Georges Passelecq (numită inițial părintele Paul), va fi reeditată de Brepols în 1968 și 1977 cu colaborarea Abației din Hautecombe . O nouă ediție sub titlul Bible Pastorale va fi publicată de Brepols în 1997. Din 2014, a fost publicată și de Éditions Fidélité sub numele de Bible de Maredsous .
• 1951, La Bible Liénart: nouă ediție a La Sainte Bible, publicată sub patronajul Ligii Catolice a Evangheliei și îndrumarea Cardinalului Liénart .
• 1953, Noul Testament de Émile Osty și Joseph Trinquet ( Éditions Siloë , Paris), nouă ediție revizuită corectată și mărită.
• 1955, The Jerusalem Bible , editat de Școala biblică și arheologică franceză din Ierusalim ( Dominicană ). Potrivit editorului, „produs de cei mai buni specialiști în studii biblice , este în prezent cel mai răspândit în Franța și este considerat un clasic” . Prima revizuire în 1973. A doua revizuire în 1998.
• 1956, Sfânta Biblie , versiunea sinodală, a opta revizuire, Lausanne, Societatea biblică auxiliară din Cantonul Vaud.
• 1956-1959, Vechiul Testament al lui Édouard Dhorme , Bibliothèque de la Pléiade , NRF . „Fructul unei lucrări colective, chiar traducerea literală a Vechiului Testament sub îndrumarea lui Édouard Dhorme, oferă soluții interesante pentru a reda nu doar sensul textului, ci și forma acestuia. " " Pentru cei care nu au acces la limbile originale în care a fost scrisă Biblia, această traducere rămâne un bun instrument de lucru. "
• 1960, nouă ediție a La Bible du chanoine Augustin Crampon . Revizuirea Vechiului Testament de J. Bonsirven, SJ Traducerea Noului Testament a fost retradusă de A. Tricot.
• 1970, La Bible Osty, de canonicul Émile Osty asociat cu Joseph Trinquet (Éditions Rencontre - Lausanne; apoi Le Seuil în 1973, pentru ediția completă într-un singur volum, numită Bible Osty-Trinquet sau Bible d'Osty și Trinquet ). Se distinge prin marea sa fidelitate față de ebraica și aramaica originale (sensul textului și genurilor literare respectate scrupulos) pentru Vechiul Testament și față de greacă pentru Noul Testament. În plus, această Biblie beneficiază de introduceri foarte detaliate la diferitele cărți biblice, precum și note substanțiale de subsol (context socio-istoric; explicații ale aluziilor obscure; detalii geografice etc.) pentru a obține o înțelegere a textului biblic în toată subtilitatea sa.
• 1971, Noul Testament de Jean Grosjean , Michel Léturmy și Paul Gros , Bibliothèque de la Pléiade, NRF.
• 1974, Sfintele Scripturi - Traducerea lumii noi , edițiile martorilor lui Iehova . Această versiune a fost tradusă din versiunea în limba engleză luând în considerare limbile originale: ebraică, aramaică și greacă. Ultima revizuire a ediției franceze din 2018.
• 1967-1975, Traducerea ecumenică a Bibliei (TOB). „Prezintă calități analoage cu cele ale Bibliei Ierusalimului , colaborarea ecumenică fiind concretizată prin lucrarea comună a unui catolic și a unui protestant pentru fiecare carte. Anumite cărți, anumite prejudecăți ale traducerii, în special pentru o înțelegere imediată a expresiilor sau pasaje delicate, sunt departe de a fi satisfăcătoare. A se vedea prima revizuire 1988. A se vedea a doua revizuire 2010.
• 1978, Biblia cunoscută sub numele de „à la Colombe” (Noua versiune revizuită Segond), publicată de Alianța Biblică Universală .
• 1979, Psalmii, rugăciunile Bisericii  : traducerea Psaltirii Septuagintei de către pr. Placide Deseille , repr. Mănăstirea Saint-Antoine-le-Grand (în St Laurent en Royans ) 1999.
• 1979, La Nouvelle Edition de Genève (Noua versiune revizuită Segond) publicată de Societatea Biblică din Geneva . Este „limitat” la aproximativ 2000 de retușări sau corecții.
• 1981, Biblia Pierre de Beaumont .
• 1982, Biblia în actuala franceză de C. Dieterle et al. „Numim„ traducere prin echivalență dinamică ”această abordare care ia în considerare capacitatea de înțelegere a cititorului modern al Bibliei și care exprimă semnificația textelor din categoriile mentale ale cititorului contemporan. […] Traducerea cărții lui Iov este astfel realizată în întregime în alexandrini , pentru a face cititorul modern să simtă impresia pe care textul ebraic la provocat în primii săi cititori. "
• 1986, Biblia Alexandria , primul volum: La Genèse. Sub îndrumarea Margueritei Harl , o echipă de eleniști a tradus Biblia din Septuaginta . Celelalte patru volume ale Pentateuhului au apărut în 1988: Le Lévitique, 1989: L'Exodus, 1992: Le Deuteronomie, 1994: Les Nombres. În 2001, aceste cinci cărți care constituie Pentateuhul Alexandriei au fost reunite într-un singur volum. Traducerea continuă. În 2014, ea se află în al 19- lea volum.
• 1987, Biblia de André Chouraqui , care „dorea să reînvie limbajul și imaginile folosite în Biblie. „ Jacques Dessaucy, jurnalist, numește această traducere a„ dezbrăcării ”. Pentru Henri Meschonnic , este „o regresie lingvistică, o falsă poetică și o trădare a evreului. "
• 1988, prima revizuire a traducerii biblice ecumenice . Prima ediție 1975. A se vedea a doua revizuire 2010. Online la Éditions du Cerf
• 1988-1990, Les 4 Évangiles Luc - Marc - Matthieu - Jean , traducere juxtalină a Evangheliilor direct din greacă în franceză de sora Joan of Arc , Desclée de Brouwer (ediție bilingvă greco-franceză).
• 1991, Les Évangiles , traducere de Claude Tresmontant , OEIL . Originalitatea acestei traduceri este că începe de la textul ebraic care stă la baza textului grecesc, reconstituit în prealabil. Această ediție reunește cele patru Evanghelii publicate separat în 1984 (Jean), 1986 (Mathieu), 1987 (Luc) și 1988 (Marc).
• 1992, Biblia semănătorului , sub egida International Bible Society. Revizuit în 2000 de aproximativ cincisprezece teologi evanghelici francofoni. Versiunea de studiu în 2001 ( Sower studiu Biblia ). Revizuit în 2015.
• 1993, La Bible de la liturgie , numită și La Traduction de la Bible ( Brepols , 1993), produs sub coordonarea oficială a Asociației Episcopale Liturgice pentru țările de limbă franceză și folosit pentru sărbătorile liturgice.
• 1995, Sfânta Scriptură - Traducerea lumii noi  : ediții revizuite cu note și referințe.
• 1996 (reeditare 1999; 2002; 2008), La Sainte Bible d'Ostervald , actualizare a ediției 1886 a unei revizuiri publicată pentru prima dată în 1881 de La Société biblique de France. Mission Baptiste Maranatha (Editor).
• 1997, revizuirea Bibliei în franceză în 1982.
• 1997, Biblia pastorală  : nouă ediție a Bibliei Maredsous din 1950 și 1977, păstrează traducerea originală, dar introducerile, adnotările, tabelele liturgice, lexiconul sunt complet noi. Publicat de Brepols. Noua ediție în 2014, în format mare.
• 1998, Biblia poporului . Traducere de Bernard și Louis Hureau.
• 2000, Biblia Cuvântul Vieții . „Traducătorii folosesc […] opera lingvistului Georges Guggenheim [sic, Georges Gougenheim ] care în anii 1950 a definit, la cererea Unesco , limitele„  francezei fundamentale  ”. "
• 2000, revizuirea Bibliei semănătorului .

Traduceri ale XXI - lea  secol

• Studiul versiunii 2001 Biblia semănătorului ( semănător de studiu biblic ).
• 2001-2008, Henri Meschonnic , ed. Desclée de Brouwer  : 2001, Glories , traducere a psalmilor  ; 2002, La început , traducere din Geneza  ; 2003, Numele , traducerea Exodului  ; 2005, Și el a chemat , traducerea Leviticului  ; 2008, În deșert , traducerea Numerelor . Meschonnic a tradus The Five Rolls în 1970 și Jona în 1981.
• 2001, Biblia Alexandria  ; Pentateuhul într-un singur volum.
• 2001, Biblia, traducere nouă , numită și Biblia Bayard (de la Bayard Presse ): inspirată de o recomandare a Vaticanului II, care nu numai că a recomandat creștinilor accesul larg deschis la Biblie, ci a cerut în mod explicit să facă ediții pentru utilizarea -Creștini. Acest proiect este coordonat de Frédéric Boyer, care are un exeget și un scriitor care lucrează împreună pentru fiecare carte. „Este dificil să caracterizăm aceste traduceri la nivel global, pe care uneori ar trebui să le numim„ rescrieri ”, traducătorii în parteneriat urmându-și propriile căi, fără să fi căutat să își coordoneze munca. » A doua ediție în 2018; același conținut, dar formatul este la jumătate din lungimea primei ediții din 2001.
• 2002, The New Segond Bible  : prezentată în special într-o ediție de studiu, aceasta este o nouă revizuire - sub egida Alianței biblice universale - a traducerii lui Louis Segond.
• 2003, Revizuirea traducerii biblice ecumenice (TOB): Pentateuh nou .
• 2006, King James French , traducere (începută în 1994) de Nadine L. Stratford.
• 2007, Noul Testament - Versiune de recuperare . Versiune de studiu cu note explicative. Traducerea textului original grecesc de către secțiunea editorială a Living Stream Ministry.
• 2007 King James Versiunea 21  : Biblia KJV revizuită pentru secolul XXI  folosind vocabularul de astăzi, publicat de Societatea Biblică din Geneva .
• 2007, Vechiul Testament Interliniar  : ediția Alianței Biblice Universale, care reunește textul ebraic al Biblia Hebraica Stuttgartensia însoțit de o traducere literală, precum și TOB și Biblia în franceza actuală .
• 2010, revizuirea și extinderea Traducerii Biblice Ecumenice (TOB). Această ediție, pe lângă o revizuire generală (inclusiv a creștinilor ortodocși, absentă în edițiile anterioare), adaugă șase cărți deuterocanonice suplimentare utilizate în liturgia bisericilor ortodoxe .
• 2013, Biblia: traducere liturgică oficială . Proiect de traducere derulat sub coordonarea Comisiei Episcopale de Traduceri Liturgice (CEFTL) de limbă franceză de 70 de specialiști în Biblia în limba franceză, a început în 1996, traducerea fiind finalizată în 2001 și publicată după recunoaștere (aprobarea de către fiecare dintre episcopatele CEFTL) și recunoașterea oficială a Romei. Este destinat liturghiei catolice să echipeze lecționarii .
• 2015, revizuirea Bibliei semănătorului ,
• 2018, Biblia: Traducerea lumii noi  : ediție revizuită cu note și referințe publicate de Martorii lui Iehova . Această versiune a Bibliei folosește numele lui Dumnezeu „Iehova” atât în ​​Vechiul, cât și în Noul Testament.
• 2018, La Sainte Bible d'Ostervald , revizuită, editată de South Metropolitan Biblical Church, sub îndrumarea pastorului Mario Monette. Revizuire aprofundată a întregului Noul Testament, precum și a cărții Proverbe și a altor câteva pasaje problematice ale Primului Legământ.
• 2019, Noua Biblie Franceză  : revizuirea Bibliei în limba franceză actuală .

Note

1. A se vedea, de asemenea , Psaltirea de la Geneva , Psaltirea Lausanne , Psaltirea Lyon , Psaltirea Parisului .
2. „Distribuirea și ediția cărților catolice pentru apărarea credinței tradiționale în contextul sfârșitului vremurilor  ”, Argentré-du-Plessis .
3. Face parte din Biblii în limba franceză, al căror text este în prezent în domeniul public . Ediția originală consta din șase volume cu textul latin al Vulgatei alături de traducerea franceză. O versiune într-un singur volum (fără textul latin), destinată unui public larg, a fost publicată în 1904 și a avut un mare succes cu catolicii până în 1960. Clerul a recomandat-o în preferința Bibliei protestantului Louis Segond . În 1923, această Biblie cu un singur volum a fost complet reconstituită tipografic (tipografia fiind distrusă în timpul primului război mondial ) și în același timp corectată și ușor revizuită. Este această ediție, în care numele lui Dumnezeu, Iehova, este înlocuit de Yahweh, care a fost reeditat în 1989 de edițiile DFT, care încă îl păstrează disponibil.
4. Cu asistența lui Henri Renard, decanul facultății de teologie din Lille, A. Clamer, consultant al Comisiei biblice , A. Coppens, profesor la Universitatea din Louvain , A. Gelin , profesor la Facultățile Catolice din Lyon , R. Leconte, profesor la Facultățile Catolice din Lille , J. Starcky, profesor la Institutul Catolic din Paris și Daniel-Rops , asociat al Universității.

Referințe

1. „  Humanist Virtual Libraries - Facsimiles> Notice  ” , pe www.bvh.univ-tours.fr (accesat la 19 mai 2020 )
2. Emmanuel Pétavel , Biblia în Franța , Slatkine ,1970( 1 st  ed. 1864) ( linia citit ) , p.  123.
3. Carine Skupien Dekens, „  Traducere pentru poporul lui Dumnezeu. Sintaxa franceză în traducerea Bibliei de Sébastien Castellion, Basel, 1555 - Rezumatul tezei  ”, Buletinul Societății de Istorie a Protestantismului Francez , vol.  153,2007, p.  146-147
4. „  Gaspard Migeot (presupus tipograf-vânzător): pseudonim individual  ” , pe BnF .
5. Jean Robert Armogathe , The Great Century and the Bible , Editions Beauchesne,1989, 834  p. ( ISBN  978-2-7010-1156-1 , citit online ) , p.  332
6. Jean Robert Armogathe , The Great Century and the Bible , Editions Beauchesne,1989, 834  p. ( ISBN  978-2-7010-1156-1 , citit online ) , p.  337-338
7. „  Pierre Janvier (1817-1888)  ” , pe BnF .
8. „  Biblia franceză în al XV - lea în mijlocul XX - lea  secol  “ , pe franceză Bible Society .
9. Alexandre Guillot, „Hugues Oltramare (1813-1891)” , în Pastorii și predicatorii Bisericii de la Geneva de la Calvin până în zilele noastre ( citește online ) , p.  81, 134 și 136.
10. Darby Bible, ediția 1980, Christian Publishing and Publications, prefață, pagina V.
11. „  Joseph Trinquet  ” , pe BnF .
12. "  Traducerea Bibliei în franceză  " , pe Alliance biblique française .
13. "  Prezentare  " [ arhivă din4 iunie 2012] , pe Éditions du Cerf .
14. Pierre Gibert, Cum a fost scrisă Biblia , Centurion-Bayard, 1995.
15. Francine Kaufmann , „  Traducerea Bibliei și a Coranului în Ierusalim: André Chouraqui  ” ,1998.
16. Interfață n o   2000/79, 4 - lea trimestru 2000) - Portretul unei Biblie: Biblia Chouraqui , "o traducere caustic."
17. Thomas P. Osborne, În jurul „Biblia: Traducere nouă” de Bayard Presse .
18. „  Biblii pentru Europa  ” , la www.biblespourleurope.org (accesat la 12 decembrie 2018 )
19. „  Biblii pentru Canada  ” , la www.biblesforcanada.org (accesat la 12 decembrie 2018 )
20. „  Ce este Segond 21?  » , Universul Bibliei .
21. Lucrarea traducerii Bibliei liturgice oficiale în franceză. Interviuri cu diferiți oameni care au lucrat la traducere.
22. O nouă traducere a Bibliei pentru liturghie , La Croix , 15 noiembrie 2013
23. Citiți traducerea liturgică oficială online pe site-ul AELF
24. A se vedea apendicele A1 și A2 în versiunea online la JW.org
25. „  Revizuirea  ” , pe La Bible Nouvelle Français Courant

Bibliografie

• Jean Robert Armogathe , Marele secol și Biblia , Ediții Beauchesne,1989, 834  p. ( ISBN  978-2-7010-1156-1 , citit online ) , p.  332
• Jean-Marie Auwers (Dir.), Biblia în franceză. Ghid pentru traduceri curente , col. Cunoscând Biblia , n o  11-12, Bruxelles, Lumen Vitae, 2002, ed. A 2 - a. mărit, 144 p. ( ISBN  2-87324-170-5 ) .
• P.M. Bogaert și R.-F. Poswick (Dir.), Les Bibles en français. Istorie ilustrată din Evul Mediu până în prezent , Turnhout-Paris, Brepols, 1991, 280 p. ( ISBN  2-503-50059-5 ) .
• Véronique Ferrer ( eds. ) Și Jean-René Valette ( eds. ), Scrierea Bibliei în franceză în Evul Mediu și Renaștere , Geneva, Librairie Droz , col.  „Opere de Umanism și Renaștere”,octombrie 2017, 808  p. , 172 x 248 cm ( ISBN  978-2-600-04770-8 , citit online )

linkuri externe

Site-uri

• Biblii în franceză. Tabel comparativ și descrieri ale diferitelor traduceri , de Emmanuelle Lévy, asistent în Vechiul Testament și cultură biblică la Facultatea de Teologie a Universității din Neuchâtel: 24 de traduceri comparative și comentate.
• Compararea a peste douăzeci de traduceri Versul prin comparație în versuri. Fără cărțile deuterocanonice.
• Info-Biblie  : site protestant pentru informații despre Biblie; linkuri către principalele traduceri franceze online.

Diverse Biblii online

• Biblia Segond 1910, Biblia Segond "à la Colombe" (1978), Noua Biblie Segond (2007), Biblia franceză actuală, Biblia nouă franceză actuală, Traducerea ecumenică a Bibliei, Biblia Cuvântul vieții; cu biblia engleză a regelui Jacques și biblia spaniolă Reina-Valera (posibilitatea de a pune mai multe traduceri în paralel bifând mai multe casete)
• Biblia Segond (1910)
• Biblia Segond revizuită de la Geneva (1979) pe biblegateway.com sau pe societebiblique.com .
• Biblia Fillion (1904)
• Bibliile lui David Martin: ed. din 1707 , 1744 și 1855
• Sfânta Biblie a lui Glaire: Noul Testament, ed. din 1882 , Biblie completă cu note de F. Vigouroux, 1905
• Biblia Ostervald: digitalizarea e-rara a ediției ilustrate a lui Neuchâtel, 1779 și „  ediția revizuită a anului 1996  ” , pe intratext.com
• Noul Testament al lui Sacy, ed. 1667: Gallica BnF și Google Books
• Bible Pastorale de Maredsous (1997): pe Informatică și Biblie (Abbaye de Maredsous) , cu un motor de căutare puternic (knowhowsphere)

Biblia în audiobook

• Vechiul și Noul Testament, Biblia Martin 1855, în audio
• Vechiul și Noul Testament, ediția Crampon 1923, site-ul Missionweb.