| Limbi în România | |||||
| Limbile oficiale | Română | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Limbi principale |
|
||||
| Principalele limbi străine |
|
||||
| Limbi semnale | Limbajul semnelor românești | ||||
| Aspect tastatură tastatură | Română : QWERTY ( info (en) ) | ||||
Cele Limbile în România sunt cele douăzeci de limbi recunoscute oficial în această țară de Constituția română , inclusiv română , limba oficială a România , înțeleasă cu aproximativ 99% din populația țării, iar cele nouăsprezece recunoscute oficial limbile minoritare . Câțiva alții, inclusiv aromana , sunt vorbiți în țară fără a avea statut oficial.
Ungurul este a doua limbă vorbită de 6,26% din populația cu limba maternă , dar limba este vorbită ca limbă secundară sau înțeleasă, în grade diferite, timp de aproximativ 20% dintre românii din Transilvania .
| R. | Limba | % | Număr | Difuzoare obișnuite |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Română | 85,36 | 17 176 544 | Români , parte a romilor și evrei |
| 2 | Maghiară | 6.26 | 1.259.914 | Maghiari , Sicules , Csángós , parte a romilor |
| 3 | Romani | 1.22 | 245,677 | Majoritatea romilor |
| 4 | ucrainean | 0,24 | 48 910 | Ruteni , Hutsoules , alți ucraineni din România |
| 5 | limba germana | 0,13 | 26,557 | Sasi din Transilvania , alti germani din Romania , parte a evreilor |
| 6 | turc | 0,13 | 25.302 | Turci din România , parte a tătarilor din România |
| 7 | Rusă | 0,09 | 18 946 | Lipovènes , diaspora rusă |
| 8 | Tătar | 0,09 | 17,677 | Majoritatea tătarilor din România |
| 9 | sârb | 0,08 | 16.805 | Sârbi români |
| 10 | Slovacă | 0,06 | 12 802 | Slovaci din România |
| 11 | bulgară | 0,03 | 6.518 | Bulgari în România |
| 12 | croat | 0,03 | 5 167 | Carashovenes , alți croați din România |
| 13 | Italiană | 0,01 | 2 949 | Italieni din România |
| 14 | Greacă | 0,01 | 2.561 | Grecii din România , corpul de punte |
| 15 | ceh | 0,01 | 2.174 | Cehii din România |
| 16 | Lustrui | 0,01 | 2.079 | Polonezi din România |
| 17 | chinez | 0,01 | 2.039 | Diaspora chineză |
| 18 | macedonean | 0,00 | 769 | Macedoneni din România |
| 19 | armean | 0,00 | 739 | Armeni din România |
| 20 | idiş | 0,00 | 643 | Minoritate printre evrei |
| Alte | 0,08 | 16,841 | ||
| Nu sunt menționate | 6.11 | 1.230.028 | ||
| Total | 100,00 | 20 121 641 |
Cele mai studiate limbi străine ca procentaj de elevi care le învață în învățământul secundar inferior ( ISCED 2) în 2009/2010 sunt următoarele:
| Limba | % |
|---|---|
| Engleză | 96,7% |
| limba franceza | 85,8% |
| limba germana | 9,5% |
| Spaniolă | 0,5% |
| Rusă | 0,5% |
Cele mai studiate limbi străine ca procentaj de elevi care le învață în învățământul secundar superior ( ISCED 3) de orientare generală și pre-vocațională / vocațională în 2009/2010 sunt după cum urmează:
| R. | Limba | % |
|---|---|---|
| 1 | Engleză | 94,2% |
| 2 | limba franceza | 84,2% |
| 3 | limba germana | 7,7% |
| 4 | Spaniolă | 1,1% |
| - | Rusă | 0,4% |
Procentele de elevi care studiază engleză, franceză, germană, spaniolă și rusă în învățământul secundar superior (nivel 3 ISCED ) de orientare generală în 2009/2010 sunt după cum urmează:
| Limba | % |
|---|---|
| Engleză | 98,7% |
| limba franceza | 86,3% |
| limba germana | 11,8% |
| Spaniolă | 2,2% |
| Rusă | 0,6% |
Procentele de studenți care studiază engleză, franceză, germană, spaniolă și rusă în învățământul secundar superior (nivel 3 ISCED ) cu orientare pre-vocațională / vocațională în 2009/2010 sunt după cum urmează:
| Limba | % |
|---|---|
| Engleză | 91,6% |
| limba franceza | 82,9% |
| limba germana | 5,3% |
| Spaniolă | 0,4% |
| Rusă | 0,3% |
A se vedea, de asemenea, Eurobarometrul special numărul 386 din februarie /martie 2012intitulat Europenii și limbile lor
De Francofoniei datează din XVIII - lea secol în țările române . A jucat un rol esențial în renașterea culturală românească . De boierii și negustorii bogați finanțate studii multor tineri români din Franța și mulți tutori, majordomi, guvernante, asistente medicale și bucătari de bogați români și fanarioți prinții au venit de acolo, răspândirea spiritul iluminismului și ideea „ Unitatea românească care derivă din aceeași filozofie ca unitatea germană și unificarea Italiei .
Prăbușirea dictaturii comuniste în 1989 a permis Franței să încerce să -și recapete influența preponderentă în România, chiar înainte ca acesta din urmă a fost admis în Uniunea Europeană în 2007. Dar aceste eforturi au venit împotriva a trei factori nefavorabili. Generații, culturale și economice. Din punct de vedere generațional, vechii francofili români sunt tocmai cei pe care regimul comunist i- a persecutat și decimat. Din punct de vedere cultural, fluxul acum liber de informații și idei dintre cele două țări a deschis românilor spațiul media francofon, unde au constatat că imaginea lor era adesea conotată negativ: amalgamări, clișee, fobii și prejudecăți împletite. Dracula (un mit care, de altfel, nu este română), Antonescu (the „ română Petain “, așa cum el însuși definite), Shoah (care întunecă istoria evreilor din România , atât de vechi și atât de bogat), Ceaușescu și sa orfelinate sau emigrarea anumitor romi din România care caută o soartă mai bună în Occident. Din punct de vedere economic, investitorii și turiștii anglofoni și germanofoni au depășit cu mult numărul francofonilor, în parte deoarece engleza este acum dominantă în întreaga lume . Din acești trei factori, rezultă o pierdere a vitezei francezei față de engleză, acum prima limbă universitară, și atenuarea vechii francofilii puternice a românilor.
Influența franceză se contopeste astăzi în influența vest-europeană , dar România rămâne membră a Organizației Internaționale a Francofoniei și din 2001, ea revine: în 2006, a fost semnat un acord interguvernamental franco-român, care acoperă 63 de licee cu secțiuni bilingve. , inclusiv 26 de licee complet bilingve. Aceste cursuri conduc, pentru acesta din urmă, la un bacalaureat bilingv de limbă franceză.
LV 2 francez trece de la 35% la 53% între 2001 și 2008.
Conform Eurobarometrului special nr . 386 februarie /martie 2012Cu drepturi europene și limbile lor , franceza este prima limbă străină stăpânită în România printre cei peste 55 de ani, cu 6,17% înaintea limbii engleze, a doua, cu 2,78%. Deși detronat de engleză în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 35 și 54 de ani, competența sa a crescut totuși la 7,18% din populație, comparativ cu 13,08% pentru engleză. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, competența în limba franceză crește și mai mult, ajungând la 15,33%, dar totuși în spatele limbii engleze, cu 32,42%. În cele din urmă, în ansamblu, franceza este a doua limbă străină cu cea mai mare stăpânire din țară după limba engleză, cu 9,73% dintre români declarând că au stăpânit-o contra 16,75% pentru limba engleză.
Procentul din populația totală a elevilor din învățământul primar care învață franceza în 2009/2010 este de 15,7% (comparativ cu 43,8% pentru engleză și 1,4% pentru germană), ceea ce reprezintă cel de-al 5- lea procent din cele 28 de țări ale Uniunii Europene după Luxemburg (83,6%), Marea Britanie (69,5%), Comunitatea flamandă a Belgiei (31,5%) și Grecia (24,4%).
|}