Kiev

Kiev
Київ
Stema Kievului
Heraldica
Steag
De sus în jos, stânga-dreapta: Palatul Mariinsky , Peștera Lavra , Clădirea Roșie  (Marea Britanie) a Universității Naționale , Casa Chimerelor , Catedrala Sfânta Sofia , Piața Independenței .
Маріїнський палац в Києві (decupat) .jpg
P1130119-1.JPG Ku02.JPG
Будинок із химерами, в якому жив архітектор Городецький.jpg Дзвіниця собору Святої Софії в Києві, Україна.jpg
17-07-02-Maidan Nezalezhnosti RR74377-PANORAMA.jpg
Administrare
Țară Ucraina
Subdiviziune Oraș cu statut special
Șef de administrație Vitali Klitschko
Primar Vitali Klitschko
Cod poștal 01000 - 06999
Prefix tel. +380 44
Demografie
Grozav Kievanii
Populația 2 887 974  locu. (2015)
Densitate 3.442  locuitori / km2
Geografie
Detalii de contact 50 ° 27 ′ 13 ″ nord, 30 ° 30 ′ 59 ″ est
Altitudine 179  m
Zonă 83.900  ha  = 839  km 2
Variat
fundație V - lea  secolsau al VI - lea  -  VII - lea  secol
stare Oraș din 1494
Locație
Geolocalizare pe hartă: Europa
A se vedea pe harta administrativă a Europei Localizator de oraș 14.svg Kiev
Geolocalizare pe hartă: Ucraina
Vedeți pe harta administrativă a Ucrainei Localizator de oraș 14.svg Kiev
Geolocalizare pe hartă: Ucraina
Vizualizare pe harta topografică a Ucrainei Localizator de oraș 14.svg Kiev
Conexiuni
Site-ul web kyivcity.gov.ua
Surse
Lista orașelor din Ucraina

Kiev ( / kjɛf / sau / kjɛv / , în ucraineană  : Київ , Kyiv / ˈkɪjiu̯ /  ; în rusă  : Киев , Kiyev / ˈkʲi (j) ɪf / ) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei . Este, de asemenea, capitala regiunii Kiev și unul dintre cele mai vechi orașe din Rutenia (în sens larg). Avea 2.887.974 de locuitori în 2015 .

Kievul este situat pe râul Nipru , în nord-vestul țării. Data exactă a fundației rămâne necunoscută. Săpăturile arheologice dau motive să credem că Kievul a devenit un oraș la sfârșitul IX - lea  secol. Kiev a fost capitala Ruteniei , Principatul Kiev , Marele Ducat al Ruteniei , Republica Populară Ucraineană , Statul Ucrainei și Republica Socialistă Sovietică Ucraineană . Kievul a fost, de asemenea, centrul administrativ al Marelui Ducat al Ruteniei , al Voievodatului de la Kiev, al guvernului de la Kiev și al districtului general al Kievului în timpul celui de-al doilea război mondial .

Orașul este unul dintre cele mai vechi centre din Europa de Est și creștinism. Sofia Catedrala Sfântul și Kiev Peșteri Lavra sunt înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial .

Geografie

Site

Orașul vechi este construit pe dealuri cu vedere la râul Nipru ( Dnipro în ucraineană). Orașul actual se întinde pe ambele maluri ale râului, aproape de confluența sa cu Desna .

Vreme

Kievul se bucură de un climat continental . Dacă ne referim la clasificarea Köppen, aceasta este de tip Dfb (climat temperat rece, fără sezon uscat cu vară temperată). Zăpada acoperă pământul în medie 97 de zile pe an între mijlocul lunii noiembrie și sfârșitul lunii martie. Adâncimea zăpezii atinge în medie 20  cm în februarie (maxim 440  cm ). Recordul de precipitații primite pe parcursul unui an a fost de 925  mm în 1933 . Cel mai uscat an a fost 1975, cu doar 395  mm de precipitații primite.

Raportul meteo din Kiev
Lună Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai iunie Iul. August Sept. Oct. Noiembrie Dec. an
Temperatura medie medie ( ° C ) −7 −6.2 −1,8 4.9 10.1 13.4 14.6 14.1 9.5 4.4 −0,6 −4.3 4.3
Temperatura medie (° C) −4.3 −3.3 1.3 8.9 15.1 18.3 19.5 18.9 13.8 7.9 1.8 −2 8
Temperatura maximă medie (° C) −1,5 −0,2 5 13.6 20.4 23.6 24.9 24.4 19.2 12.1 4.4 0,4 12.2
Înregistrați frig (° C) −31,1 −32,2 −24,9 −10.4 −2.4 2.4 5.8 3.3 −2.9 −17,8 −21,9 −30 −32,2
Înregistrarea căldurii (° C) 11.1 17.3 22.4 29.1 33.6 35 39.4 39.9 33,8 29.5 23.2 13.4 39.9
Precipitații ( mm ) 38 37 36 49 53 75 85 56 58 37 51 46 621
Sursa: Clima din Kiev (în ° C și mm, medii lunare) Pogoda.ru.net


Transport

Orașul are o rețea de trei linii de metrou cu o lungime totală de 54,8  km . Datele sale de construcție înapoi la a doua jumătate a XX - lea  secol . O a patra linie este în construcție. Dimensiunea orașului și distanța dintre stații - mai aproape de metroul londonez decât de metrou parizian - necesită completarea acestuia o rețea densă de autobuze, troleibuze și tramvaie . În timp ce proiectele de construcție și extindere a rețelei sunt departe de a fi finalizate, din a doua jumătate a anilor 2000, acest sistem de transport public a ajuns la punctul de saturație. Există multe explicații probabile: o creștere puternică a activității economice, creșterea populației active și studențești și emigrarea din mediul rural.

În același timp, majoritatea orașelor europene construiau noi linii de tramvai, orașul Kiev și-a distrus o parte din liniile în anii 1990. O politică inversă este din nou studiată. Există 21 de linii. La Kiev există și autobuze (70 de linii) și troleibuze (39 de linii).

Calea ferata

Gara Veche din Kiev a fost construită între 1868-1870 de arhitectul V. Vyshnevetskyi. Stația actuală a fost construită între 1927-1932 și proiectată de O. Verbytskyi. Este accesibil din metrou 1.

Trenuri de navetiști

Compania PZZ, (ucraineană: Південно-Західна залізниця) este o componentă a companiei Ukrzaliznytsia . Gestionează transportul feroviar în regiunea Kiev.

Există 5 direcții de elektrichka (tren suburban) de la Kiev:

Transport aerian

Kiev este deservit de trei aeroporturi:

Administrare

Kievul este capitala Ucrainei din 1934 și, prin urmare, conține principalele organe ale guvernului (reședința prezidențială, parlament, ministere, birouri naționale).

Kiev este o municipalitate independentă din regiunea cu același nume și administrată la nivel național. Cu toate acestea, guvernul oblast este situat în oraș.

Din punct de vedere administrativ, transcrierea alfabetului latin al numelui orașului este „Kiev” de la decizia 14 octombrie 1995adoptată de Comisia ucraineană de terminologie oficială. Această ortografie este mai în concordanță cu pronunția reală a numelui decât ortografia mai veche „Kiev”, deoarece „e” este atenuată și sună ca un „i”. Mai mult, această transcriere este mai aproape de ortografia ucraineană.

Orașul Kiev este împărțit în 10 raioane administrative ( raioane ).

Organizarea administrativă

Orașul Kiev este împărțit în 10 raioane ( raioane ). Trei districte sunt situate pe malul stâng al Niprului și șapte pe malul drept. Fiecare are cel puțin 10 microraioni (sau microdistricte). De exemplu, districtul Pecherskyi are microdistricte istorice din: Pechersk, Lypky, Klov, Vydubychi, Zvirinets, Telytchka, Tchorna Hora etc.

Poveste

Marele oraș Kiev a omagiat khazarii  ; numele Kievului provine de la prenumele unuia dintre prinții slavi care au întemeiat orașul: Kyi, cel mai mare dintre cei patru fondatori ai orașului cu Shchek, Khoryv și sora lor Lybid. În timpul istoriei sale, Kievul, unul dintre cele mai vechi orașe din Europa de Est , a trecut prin mai multe etape, de la măreție la relativă obscuritate.

Preistorie

Arheologice de cercetare arată că site - ul de la Kiev a fost ocupat de la paleoliticul .

Începuturile orașului ( V - lea  secol - X - lea  secol )

Orașul a fost fondat probabil ca o etapă de comerț între Constantinopol și Scandinavia .

Un centru preurban s-a format între  secolele VI E și VII E pe dealul Zamkova. Situl acoperea apoi 4 hectare și urma să fie protejat de o palisadă de pământ și lemn (similar cu cel pe care arheologii l-au găsit pe dealul Starokievska din apropiere, protejând un alt sit preurban din aceeași perioadă, de aproximativ două hectare). Acolo era centrul puterii politice și religioase , dovadă fiind descoperirea altarului dedicat lui Svjatovit-Rod.

Este între VIII - lea și IX - lea  secole Kiev, centru de pre-urban transformă Poljanes într - un oraș mare de aproximativ 11  hectare. Cei prinților apoi începe adunarea slave triburi pe care le impun fiscale tur numit poljudie . Numele Kievului apare pentru prima dată în Cronica vremurilor trecute ( Povjest vremennykh let sa 862 ). Trei frați, Kij, Scek și Khoriv sunt prezentați acolo ca fondatorii Kievului, care, în realitate, este deja un puternic centru politic.

În 882 , Kievul a fost preluat de Oleg (în ucraineană Oleh ), un Varègue , succesorul lui Riourik , prinț ( kniaz ) de Novgorod și a devenit capitala primului stat rutenian ( Rusii de la Kiev , cunoscut în Europa ca Principatul Kiev).

Creștinismul grec a fost introdus acolo la scurt timp de Olga (sau Olha ), regentul de la Kiev (945-964); acesta este apoi impozitat de Vladimir I st (980-1015), considerat adevăratul fondator al imperiului de la Kiev.

Expansiunea economică și dezvoltarea artistică ( X - lea și XI - lea  secole)

Între X - lea și XI - lea  secole, Kiev se confruntă cu dezvoltarea arhitecturală și urbană excepțională, posibil prin exploatarea celebrului drum al varangilor a grecilor , de-a lungul care organizează un comerț majore la Constantinopol , deși reglementată prin tratate comerciale de 912, 945 și 971.

Profitând de această creștere economică , prințul Vladimir vrea să construiască un stat centralizat al cărui Kiev ar trebui să fie capitala. După ce a eșuat în încercarea sa de a se baza pe zeul păgân Peroun , Vladimir a fost botezat în chersonez în 989 de clerul bizantin și s-a căsătorit cu prințesa porfirogenetică Anne . El aude apoi dota Kiev, capitala la arhitectura din lemn , semnul vizibil al noii sale credințe , oferindu - maestru grec construirea unei minunata catedrală din cărămidă și piatră , decorate cu somptuoase fresce si mozaicuri , Biserica din Sainte-Mère-de -Dieu , cunoscut sub numele de Dime (989 - 993). Este ridicat în inima noului oraș cunoscut sub numele de „orașul Vladimir”, lângă piața Bunicilor ( Babyn torzok ). Această activitate de urbanism va fi amplificată în continuare sub domnia fiului și succesorului său, Yaroslav cel Înțelept (1018 - 1054). Orașul Yaroslav este desenată în jurul a trei clădiri majore, Saint-Georges și Saint-Irene manastiresti care linia calea care duce la minunea de nord, Catedrala Saint-Sofia din Kiev (1037 - 1041), după cum este desemnat de Mitropolitul Hilarion în faimosul său Poveste despre Har și Credință .

Pe malul stâng al Niprului , dominând râul cu aproximativ 70 de metri, se află și Kievul, ale cărui 400 de biserici , 8 piețe și nenumărata mulțime de locuitori au trezit, în 1018, admirația episcopului Thietmar de Merseburg .

Kievul este atunci un oraș important care reunește peste 30.000 de locuitori răspândiți pe cele 80 de  hectare ale orașului superior și pe cele 150 de  hectare ale orașului inferior sau podol . Această creștere urbană, care a văzut proliferarea monumentelor religioase, a fost încununată de fundația, în afara Kievului, dar în apropierea orașului, a celebrei mănăstiri a Peșterilor ( Pecherska Lavra ) în 1051, sub îndrumarea lui Antoine, pe atunci al lui Teodosie .

Scaun al catedrei metropolitane de la Kiev, un loc de influență pentru bisericile și mănăstirile de inspirație bizantină, reședință princiară, dar și un centru pentru producerea de manuscrise , Kiev strălucește în toată splendoarea sa. Alianța cu dinastia de Rurik este solicitată de principalul curent european. Rege al Franței , Henry I st în aduce Anne , fiica prințului Iaroslav , cu care sa căsătorit în 1049 .

Declinul (sfarsitul XI - lea  secol - al XIV - lea  sec )

A început la scurt timp după moartea lui Yaroslav, în 1054 . Sistemul de moștenire de la un frate la altul generează conflicte lungi și violente între unchi și nepoți, a căror miză este deținerea tronului de la Kiev. Drept urmare, aceste conflicte slăbesc orașul și îl fac o pradă tentantă pentru popoarele de stepă , Polovți . În 1169, Kievul va ceda sub loviturile prințului Vladimir, André I st Bogolyubsky, în fruntea unei coaliții domnești. Orașul este jefuit și jefuit. Acesta este doar începutul unui declin îndelungat, marcat de un nou sac perpetrat în 1203 de Rjurik Rostislavic , înainte de capturarea orașului, sau mai bine zis de ceea ce a rămas din el după trecerea tătarilor din Batu Khan pe6 decembrie 1240. De data aceasta, s-a terminat pentru Kiev în gloria sa de odinioară. În 1362 , Kievul a fost preluat din nou de prințul Olgierd, care a făcut din acesta un bun de patrimoniu pentru fiul său, Vladimir.

Poloneză-Lituaniană Uniunii și Hetmanatul Căzăcesc ( XIV - lea  sec - XVIII - lea  sec )

Din 1363 până în 1667, Kievul a făcut parte din Uniunea Polonia-Lituania , care a devenit, prin Uniunea de la Lublin în 1569, Republica celor două națiuni . La sfârșitul XV - lea  secol , Kiev a adoptat Legea Magdeburg . După unirea lui Brest (1596), Kievul a devenit unul dintre locurile majore ale confruntării dintre uniați și ortodocși .

După Revolta cazacilor din 1648, hatmanul Bogdan Khmelnitsky a făcut o intrare triumfătoare în Kiev. El caută să stabilească un stat ucrainean independent, cazanul Hetmanat . Cu toate acestea, războiul cu puternica armata poloneză devine foarte dificilă, iar Khmelnytskyi se transformă într - o alianță cu țarul de Moscovei . Prin tratatul Androusovo din 1667 , Kiev face parte din teritoriile ucrainene plasate sub protectoratul Moscovei . Aceste teritorii vor fi încorporate ulterior în Imperiul Rus . Hetmanatul Căzăcesc a dispărut în mod oficial sub domnia țarinei Ecaterina a II .

Kievul în Imperiul Rus

În XIX - lea  secol , Kiev a avut un boom , datorită dezvoltării feroviare . După reconstrucția completă a orașului inferior după incendiul din 1811 cu case cu un etaj și clădiri administrative în stil paladian de către Andreï Melensky , orașul superior a fost acoperit, în a doua jumătate a aceluiași secol, cu clădiri burgheze. aproximativ cinci etaje (vezi Nikolai Gordenine ), dându-i aspectul unei capitale de provincie a Imperiului Rus și a unui oraș din Europa Centrală.

În 1834 a fost fondată actuala Universitate Națională Taras-Șevcenko .

În 1917, după Revoluția Rusă din același an, Kievul a devenit capitala noii Republici Populare Ucrainene care și-a proclamat independența față de Rusia . Rada Centrală se mută la Kiev și exercită puterea legislativă.

Perioada sovietică (1920-1991)

În 1920, orașul a căzut pe mâna bolșevicilor. În 1934, a devenit capitala Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene (RSSU), înlocuind Harkov . Mare foamete din 1932-1933 orchestrat de Stalin făcut ravagii în rândul populației de migranți, care nu au fost înregistrate și nu au carduri de rație.

În timpul celui de-al doilea război mondial , a fost ocupat de Germania nazistă din19 septembrie 1941și urmând cea mai mare încercuire de trupe din istorie. Orașul este grav afectat de această ocupație, atât din punct de vedere material cât și uman: 29 și30 septembrie 1941Masacrul Babi , numele unei viroaga la marginea orașului, a avut loc: 33,371 bărbați evrei, femei și copii au fost împușcați mort de nazist Einsatzgruppen . Câteva zeci de mii de victime vor fi adăugate la numărare până la deschiderea lagărului de concentrare Syrets, la nord de oraș. 6 noiembrie 1943, orașul este în cele din urmă preluat de Armata Roșie .

La sfârșitul războiului, Kievul a primit titlul de Oraș Hero , împreună cu Odessa , Sevastopol și Kerch , pentru a comemora rezistența acerbă împotriva trupelor germane. Orașul se recuperează și devine rapid al treilea centru economic sovietic. La 26 aprilie 1986, explozia reactorului numărul 4 de la centrala nucleară de la Cernobîl , situată la doar 100  km nord, a cruțat orașul datorită vânturilor care au împins căderea radioactivă spre nord.

Independența țării a fost declarată de Parlamentul ucrainean la 24 august 1991.

Capitala Ucrainei independente

În 1991, după destrămarea URSS , Kievul a devenit capitala Ucrainei independente. Orașul s-a deschis apoi economiei de piață, aspectul său s-a modernizat rapid și a luat aspectul unei mari capitale europene. În prezent, Kievul concentrează atractivitatea și resursele centrului economic, financiar și cultural al Ucrainei.

În noiembrie 2004, Kievul a devenit centrul unei vaste campanii de protest pașnic ( Revoluția Portocalie ) care a confirmat alegerile democratice ale societății ucrainene.

În Ianuarie 2014, mulți oameni sunt răniți de cocktail-uri Molotov . Au existat explozii, s-au ridicat baricade și s-au incendiat multe cauciucuri. Ciocnirile dintre poliție și manifestanți care cereau demisia președintelui Ianukovici au lăsat câteva sute de răniți; mai multe decese sunt de regretat. SfârșitIanuarie 2014, protestul care a început la Kiev pare să se extindă asupra întregii țări.

În iulie 2016, Consiliul municipal a decis să redenumească bulevardul Moscovei în Avenue Bandera numele naționalistului ucrainean Stepan Bandera .

Populația

Recensământ (*) sau estimări ale populației:

Evoluția demografică
1742 1806 1840 1865 1897 1913 1923 1926
15.000 27.200 44.700 71.400 247,723 626.600 422 975 493 873
Schimbări demografice, continuare (1)
1939 1943 1959 1970 1979 1989 2001 2008
846,724 180.000 1.104.334 1.631.908 2 143 855 2.587.945 2.611.327 2.740.233
Schimbări demografice, continuare (2)
2009 2010 2011 2012 2013 2015 - -
2.765.531 2.785.131 2.799.199 2.814.258 2 868 702 2 887 974 - -
Evoluția principalilor indicatori demografici
An Populația Nașteri anuale Decese anuale Bilanț natural anual Rata de nastere (‰) Rata mortalitatii (‰) Echilibrul natural (‰) Rata fertilitatii Mortalitatea infantilă Rata mortalității copiilor (%)
1990 2.624.400 31.632 22.754 8 878 12.0 8.6 3.4 1,51 405 12.7
1991 2.643.400 28.981 24 153 4.828 10.9 9.1 1.8 1,39 411 14.1
1992 2.651.300 25.632 25 134 498 9.7 9.5 0,2 1.24 446 17.2
1993 2.654.600 22 853 27.407 -4.554 8.6 10.3 -1,7 1.11 404 17.5
1994 2.653.500 21.507 28.539 -7.032 8.1 10.8 2.7 1,05 344 15.9
1995 2.643.800 21 115 30.378 -9.263 8.0 13.5 -3,5 1,04 309 14.6
1996 2.637.900 20.039 28 322 -8.283 7.6 12.8 -3.2 0,98 297 14.7
1997 2.629.600 19 648 26.278 -6 630 7.5 10.0 -2,5 0,95 374 19.0
1998 2.625.300 18.304 25.714 -7,410 7.0 9.8 -2,8 0,88 246 13.3
1999 2.618.300 18,323 26,042 -7.719 7.0 9.9 -2,9 0,87 231 12.6
2000 2.615.300 18.954 26.603 -7 649 7.3 10.2 -2,9 0,88 193 10.2
2001 2.613.100 19.360 27 168 -7.808 7.4 10.4 -3,0 0,91 159 8.2
2002 2.611.327 21 156 27 641 -6 485 8.1 10.6 -2,5 0,94 196 9.4
2003 2.621.689 23 275 28 134 -4 589 8.8 10.7 -1,9 0,98 206 9.0
2004 2.639.030 25 884 28.487 -2.603 9.8 10.7 -1,9 1,07 168 6.6
2005 2.666.401 26.258 30.075 -3 817 9.8 11.2 -1,4 1.11 197 7.5
2006 2.693.224 28 101 29 920 -1 819 10.4 11.1 -0,7 1.13 226 8.1
2007 2.718.096 28.445 31 111 -2 666 10.4 11.4 -1,0 1.16 275 9.7
2008 2.740.233 31 965 30.067 1.898 11.6 10.9 0,7 1.23 280 8.9
2009 2.765.531 32 488 28.292 4.196 11.7 10.2 1.5 1.30 244 7.5
2010 2.785.131 32 082 28.625 3 457 11.5 10.3 1.2 1.30 233 7.3
2011 2.799.199 32.068 27.050 5.018 11.4 9.6 2.2 1.29 255 8.0
2012 2.814.258 33 887 27 840 6.047 12.0 9.8 2.2 1,38 262 7.8
2013 2 845 023 33 305 28,003 5.302 11.7 9.8 1.9 1,36 272 8.2
2014 2 868 702 34 821 29.992 4.829 12.1 10.4 1.7 1,45 243 7.0
2015 2 887 974 35.558 30.425 5.133 12.3 10.5 1.8 1,50 265 7.5
2016 2.906.569 36 570 30 666 5.904 12.6 10.5 2.1 1,57 201 5.5
2017 2 925 760 35.359 30.808 4.551 12.1 10.5 1.6 1,54 203 5.7
2018 2 934 522 34.586 32 231 2 355 11.8 11.0 0,8 1,54

Kievul este una dintre capitalele rare din Europa de Est care a cunoscut de la sfârșitul comunismului în Europa o creștere totală pozitivă (naturală și migratorie) a populației sale . Cu toate acestea, orașul a cunoscut o creștere naturală negativă (mai multe decese decât nașteri) între 1993 și 2007, care a fost însă compensată de imigrație în această perioadă.

Rata natalității în 2013 de 11,7 la mie (față de 12,0 la mie în 2012) a fost cu 5 puncte mai mare decât media națională, în timp ce rata mortalității a fost de 9,8 la mie în același an (comparativ cu o rată de 9,8 la mie în 2012) a fost cu aproximativ 65% sub media națională.

La XX - lea  secol, orașul a cunoscut schimbări semnificative în compoziția sa etnică. Destrămarea URSS amplificat mișcarea oarecum, ca tabelele de mai jos arată oficiale. La nivel global, ponderea ucrainenilor a crescut brusc de la 31% în 1874 la 82% în 2001, în timp ce în aceeași perioadă ponderea rușilor a scăzut de la 58% la 13% din populație. La nivel național (pentru întreaga Ucraina) în 2001, ucrainenii reprezintă 67%, rușii 30%, iar celălalt 3%, ceea ce arată, pe de o parte, că proporția ucrainenilor la Kiev este mai mare decât în în restul țării și, pe de altă parte, că proporția altora este, de asemenea, mai mare, ceea ce se găsește și în alte capitale.

Distribuția populației între 1874 și 2001
Naţionalitate 1874 1897 1919 1926 1939 1959 1970 1979 1989 2001
Ucraineni  38.6  31,43%  55.1  22,22%  128,7  23,64%  216,5  42,28%  450,6  53,21%  663,9  60,11%  1056,9  64,76%  1455.6  67,89%  1863.7  72,45%  2110.8  82,22%
Ruși  58.2  47,42%  134.3  54,20%  232.1  42,65%  125,5  24,51%  139,5  16,47%  254.3  23,02%  373.6  22,89%  474.4  22,13%  536,7  20,87%  337.3  13,14%
Evrei  12.9  10,53%  30.0  12,08%  114,5  21,07%  140,3  27,40%  224.2  26,48%  153,5  13,90%  152.0  9,31%  132.2  6,17%  100,6  3,91%  17.9 0,70%
Lustrui  7.9  6,41%  16.6  6,69%  36,8  6,77%  13.7  2,68%  11.8  1,39%  8.5 0,77%  9.7  0,59%  10.5  0,49%  10.4  0,40%  6.9  0,30%
Total  122.7  100,00%  247,7  100,00%  544.4  100,00%  512.1  100,00%  846,7  100,00%  1104.3  100,00%  1631,9  100,00% 2143,9  100,00%  2572.2  100,00%  2567,9  100,00%
Defalcare detaliată în 2001
Rang Naționalitate / Comunitate Număr Procent
1 Ucraineni 2 110 767 82,23%
2 Ruși 337.323 13,14%
3 Evrei 17 962 0,70%
4 Belarusii 16.549 0,64%
5 Lustrui 6 924 0,27%
6 Armeni 4 935 0,19%
7 Azeri 2.567 0,10%
8 Tătari 2 451 0,10%
9 Georgieni 2 352 0,09%
10 Moldoveni 1.927 0,08%
11 Bulgari 1.524 0,06%
12 Arabi 1.426 0,06%
13 Germani 1,123 0,04%
14 Greci 901 0,04%
15 Uzbeki 688 0,03%
16 chinez 505 0,02%
Alții 11 134 0,43%
Necunoscut / Nespecificat 45 895 1,79%
Total 2.566.953 100%

Structura vârstei

0-14 ani: 16,6% crescând(bărbați 249.082, femei 234.555) 15-64 ani: 68,6% in scadere(bărbați 938.794, femei 1.055.417) 65 de ani și peste: 14,8% crescând(bărbați 157.419, femei 274.245) (oficial 2019)

Varsta medie :

total: 39,2 anicrescând bărbat: 37,0 anicrescând femei: 41,3 ani crescând(oficial 2019)

Economie

Kievul este un important centru industrial, științific, cultural și educațional din Europa de Est. Este sediul multor companii de înaltă tehnologie, instituții universitare și muzee de renume mondial și instituții artistice.

Universități

Cultură

Activități / evenimente culturale

În luna mai , vizitatorii din Kiev pot experimenta Festivalul de primăvară . La sfârșit de săptămână, străzile din centrul orașului (precum celebrul Khrechtchatik ) sunt închise circulației vehiculelor în beneficiul pietonilor. În august, se organizează Festivalul Internațional de Film de la Kiev Stozhary .

În fiecare an, orașul găzduiește IEM (Intel Extrem Master) OP KOREAN SKILL.

În iulie 2011Kievul a găzduit cel de-al 68- lea Congres Internațional de Tineret al Esperanto care reunește participanți din întreaga lume și a căror limbă de lucru este Esperanto .

Muzeele

Kievul are în jur de 40 de muzee. În 2009, au primit aproximativ 4,3 milioane de vizitatori.

Lăcașuri de cult

Centrul spiritual și de patrimoniu al orașului este Lavra Peșterilor din Kiev și Catedrala Sfânta Sofia din Kiev . Catedrala, începută în 1017 și finalizată în 1037 , a fost concepută pentru a imita splendoarea bisericilor bizantine. Deși este dedicată „sfintei înțelepciuni”, la fel ca marea catedrală din Constantinopol, are o formă foarte diferită. Mai degrabă decât o singură cupolă emisferică care se ridică deasupra corpului clădirii, Hagia Sophia are 13 cupole bulbice . Cupola centrală este aurie și puțin mai înaltă decât celelalte care sunt verzi și toate au felinare aurii. Ambasada Regatului Binecuvântat de Dumnezeu pentru toate națiunile a fost fondată în 1994.

Clădiri importante

Kievul are, de asemenea, mai mult de cincizeci de zgârie-nori, aproape toți construiți din anii 2000 .

Piețe

Sport

Trei cluburi de fotbal joacă în prima divizie ucraineană : Dynamo Kiev , Arsenal Kiev și FK Obolon Kiev ( 2011-2012 ).

Hochei pe gheață: HK Sokil Kiev

Baschet: BK Kiev

Stadioane

Specialitatea din Kiev

  • Tort de la Kiev (ucrainean: Київський торт), făcut cu alune și bezea .

Kievul în artă

Pictura

Golden Gate de la Kiev a inspirat rus arhitect și pictor Viktor Hartmann în realizarea proiectului său de desen pentru Poarta Mare de la Kiev . Acest desen urma să fie folosit în timpul competiției organizate de împăratul Alexandru al II - lea în 1866, pentru construirea unei mari porți monumentale la intrarea în oraș. Deși proiectul a fost anulat din lipsă de bani, designul a fost păstrat.

Muzică

Rus Compozitorul Modeste Mussorgsky a fost inspirat de mai multe picturi de prietenul lui Viktor Hartmann , a prezentat un an după moartea sa (inclusiv Poarta Kiev ) , în scopul de a crea „serie de piese zece pentru sale de pian  “ în 1874  : Imagini de la o expoziție .

Literatură

Honoré de Balzac , un scriitor francez , a călătorit mult pentru a-și întâlni admiratorul și viitoarea soție, poloneza Ewelina Hańska , cu care a avut inițial o lungă relație de scrisori . A cunoscut-o în special în moșiile sale din Kiev, a căror opulență l-a impresionat până la punctul în care a scris „Am văzut Versailles în mijlocul grâului” . El povestește descoperirea orașului în scrisori formând un set de 61 de frunze (scrise doar pe față), publicate ulterior sub numele Letter on Kiev .

În urma scriitorului Mihail Bulgakov , romancierul rus de limbă franceză Irène Némirovsky înalță în mai multe dintre romanele și nuvelele sale splendoarea primăverii înflorite în orașul superior al Kievului; De asemenea , ea descrie unvarnishedly mizeria profundă a Podol, centrul istoric al orașului , care, în timpul imperială era , a devenit ghetou al evreilor săraci.

Personalități

Înfrățire

Înfrățirea actuală

Kievul este în parteneriat cu:

Înfrățiri vechi

11 februarie 2016, consiliul municipal de la Kiev a declarat invalidă înfrățirea cu șase orașe și regiuni ale Federației Ruse: Moscova , Volgograd , Sankt Petersburg , Ulan-Ude , Republica Komi și Makhachkala . Decizia a fost susținută de 97 de deputați.

Note și referințe

Note

Referințe

  1. http://www.diplomatie.gouv.fr/fr/IMG/pdf/no_106_janv-mars_2009_cle446315.pdf
  2. „  Ghid de călătorie Kiev (Kiev). Kiev?, Kiev?! Care este corect?  » , Pe uazone.net (accesat la 20 martie 2021 ) .
  3. Kiev: Piața Independenței s-a transformat într-un lagăr înrădăcinat lepoint.fr 24 ianuarie 2014
  4. Kievul redenumește strada principală pentru a onora colaboratorul nazist rus timesofisrael.com, 7 iulie 2016
  5. (ru) 1959, 1970 și 1979 recensămintelor la www.webgeo.ru - (Marea Britanie) al Oficiului de Statistică Ucraina: Статистичний збірник "Чисельність наявного населення Україсни кункунина 2008" Ucraina la 1 st ianuarie 2008 „]. [1]  ; Статистичний збірник "Чисельність наявного населення України на 1 січня 2010 року" [Manual de statistică "Populația Ucrainei la 1 st ianuarie 2010"]. [2]  ; Статистичний збірник "Чисельність наявного населення України на 1 січня 2011 року" [Manual de statistică "Populația Ucrainei la 1 st ianuarie 2011"]. [3]
  6. [4]
  7. Recensământul din 2001: populația după naționalitate
  8. Обзор данных о населении г. Киева по однодневной переписи, произведенной в 1874 г.  - Реферат д. чл. П. П. Чубинского, читанный в годичном собрании Юго-Зап. Отдела 23 марта 1875 г.
  9. Первая всеобщая перепись населения Российской Империи 1897 г. Распределение населения по родному языку и уездам. г. Киев
  10. Перепись г. Киева 16 марта 1919 г. = Перепис м. Київа 16 березня 1919 р. / Киев. губ. стат. бюро; [авт. предисл. Ал. Волков]. - Киев: [Б. и.], 1920
  11. Національний склад населення за переписом 1926 р. у Києві та Київському округу
  12. Всесоюзная перепись населения 1939 г. Распределение городского и сельского областей союзных республик по национальности и полу. г. Киев
  13. Національний склад центральних областей за переписами 1959 din 1989 рр.
  14. Демоскоп - Итоги переписи населения Украины 2001 года
  15. Всеукраїнський перепис населення 2001 р. - Національний склад Києва
  16. Roselyne de Ayala și Jean-Pierre Guéno, The Most Beautiful Travel Tales , Éditions de la Martinière,8 octombrie 2002, p.  126-127
  17. O. Philipponnat și P. Lienhardt, La Vie d'Irène Némirovsky , Paris, Denoël, 2007, Le Livre de Poche 2007, p.  24 și p.  55 .
  18. (UK) "  Київрада визнала побратимство з 6-ма містами та регіонами РФ такими, що не є дійсними  " [ "Consiliul Local din Kiev ineligibile menționat împerecherea cu 6 orașe și regiuni ale Federației Ruse"], site - ul oficial al orașului Kiev consiliu ,11 februarie 2016

Vezi și tu

Bibliografie

  • Gauvard, Claude (dir.), De Libera, Alain, Zink, Michel, Dicționarul Evului Mediu , Paris, Quadrige / PUF, 2002, p.  803-804 .
  • (ro) S. Franklin și J. Shepard, The Emergence of Rus '750-1200 , London-New York, Longman History of Russia,1996.
  • (ru) BA Kolcin, Drevnjaja Rus ', gorod, zamok, selo , Moscova, Arkheologija SSSR,1985.
  • (de) H. Rüss, Das Reich von Kiev, Handbuch der Geschichte Russlands , t.  1, Lief, p.  233-392
  • (ru) PP Tolocko, Drevnij Kiev , Kiev,1983.

Articole similare

linkuri externe