Gradul de comparație

În gramatică , gradele de comparație sau gradele de semnificație sunt o proprietate a adjectivelor și adverbelor , care descriu intensitatea noțiunii exprimate. Vorbim și despre gradarea adjectivelor și adverbelor. Exprimarea gradelor de comparație poate fi sintetică și apoi se poate face prin flexiune , sau analitică și se poate face numai prin sintaxă . Multe limbi folosesc un sistem mixt, în care anumite grade sunt exprimate sintetic și altele analitic, sau în care mai multe mijloace de exprimare de același grad coexistă la alegerea vorbitorului sau în funcție de tipul de adjectiv sau adverb.

Comparația simplă

Din punct de vedere gramatical, comparația poate fi exprimată în funcție de diferite mijloace, cum ar fi: subordonare: clauza subordonată de comparație, numită și comparativă, joacă apoi un rol identic cu cel al complementului de comparație care poate fi un substantiv sau un echivalent după nume. Cu toate acestea, natura relației (relația de asemănare) nu permite ca aceasta să fie considerată strict vorbind ca subordonată circumstanțială . Relația poate fi, așadar, asemănarea: „Veți culege așa cum ați semănat” , a egalității: „Fericirea lor a fost scurtă pe cât a fost rară” , sau dimpotrivă a diferenței „El este mai puțin bogat decât credeam” , în proporție: „El este mai interesat decât crezi” .

Câteva comparații simple bazate pe o elipsă verbală ca în „  Acest tată, ca fiul”

Gama mijloacelor gramaticale este largă, simpla comparație poate fi marcată și de:

Diferitele grade

Distincții obișnuite

În mod clasic distingem:

Un sistem de gradație poate avea sincretisme, adică unele dintre formele sale se întind pe mai multe grade, în funcție de context. De exemplu :

În multe limbi indo-europene există forme sintetice de comparativ și superlativ de superioritate, dar nu există forme de inferioritate corespunzătoare, care sunt exprimate doar în sintaxă. Termenii nespecificați de „comparativ” și „superlativ” sunt apoi folosiți de sinecdoșă pentru a desemna formele sintetice care exprimă superioritatea.

În limbile celtice , termenul echativ îl înlocuiește adesea pe cel de „comparație de egalitate”.

Alte nuanțe

Expresia altor nuanțe în gradul unei calități este comună, dar adesea nu este recunoscută ca parte a sistemului de notare în sine. De exemplu :

Anumite formațiuni nu pot fi sistematizate și mai degrabă ies din derivarea lexicală  : de exemplu în franceză, diminutive precum blondin, grandet, de modă veche .

Particularitățile gradației

Adjective fără grad

Prin semnificația lor , unele adjective acceptă destul de rar gradarea. Aceasta se referă în special la:

Cu toate acestea, aceasta este o restricție semantică și nu morfosintactică , deoarece gradația rămâne formal posibilă și poate fi utilizată în mod eficient:

Interacțiuni cu negația

Negația a comparativele poate duce la efecte de sens care nu sunt cele care ar fi prezis de negație logică . De exemplu, în franceză  :

Comparație între două elemente

Când vine vorba de compararea a două elemente care se formează împreună, utilizarea comparativului sau a superlativului este echivalentă semantic. Soluția adoptată în practică depinde de limbajul luat în considerare:

Exemple în diferite limbi

In franceza

Francezii au un sistem de clasificare în mod esențial de analiză bazată pe utilizarea adverbe grade. Comparativele și superlativele relative folosesc aceleași adverbe, a doua utilizare fiind distinsă de utilizarea în plus față de articolul definit  :

Superlativul absolut este exprimat printr-o varietate destul de largă de adverbe și fraze legate de expresia cantității  :

Franceza a păstrat din latină câteva forme sintetice de comparativ și superlativ de superioritate:

În imitație de latină și italiană , franceză folosește uneori sufixul -issime la formă intensives: Riche → richissime . Utilizarea sa este totuși rară și adesea ironică  : vezi de exemplu extrem de importantă .

În latină

Latin are un anumit grad de îndoire de adjective cu două forme:

Expresia termenului de comparație este:

Există un număr mic de forme neregulate printre adjectivele obișnuite, inclusiv:

Simțul pozitivului Bine rău înalt mic numeroase închide
Pozitiv primă penalizare magnus parvus multus propinquus
Comparativ melior peior major minor Mai mult propior
Superlativ optimus pesimus maximus minimus plurimus proximus

Un sistem paralel de tip analitic este utilizat pentru anumite adjective, în special cele din -ius sau -eus . Constă în utilizarea adverbelor magis pentru comparativ, maxim pentru superlativ: ex. idoneus „potrivit” → magis idoneus „mai potrivit” → maxim idoneus „cel mai potrivit”. Sintagmei comparativă sa generalizat în evoluția limbii latine față de limbile romanice , unele prezentând un derivat al adverbului Magis în construcția ( portugheză Mais , spaniolă Más , Occitană mai , română mai ), alții înlocuind unul mai derivat ( francez plus , Italian più , puroi occitan ).

Pentru comparativ și superlativ (relativ sau absolut) de inferioritate, este posibilă doar perifrază, cu adverbele minus și respectiv mimime , minus doctus „mai puțin învățat”, minim doctus „mai puțin învățat”. Egalitatea se exprimă prin perechea de corelative tam ... quam ...  : tam doctus quam Petrus „la fel de învățat ca Petru”.

In germana

German dispune de un sistem similar cu cel din latină, cu forme sintetice pentru a exprima superioritatea: comparația este marcat de sufixul -er , superlative de sufixul - (e) st , ambele luând apoi cu regularitate branduri Declinarea adjectivului . Superlativul este folosit însoțit de articolul hotărât  ; ca adverb , este introdus și prin prepoziția an (care se contractă cu articolul definit neutru la dativ sub forma am ). ex. : . : stolz "mândru" ~ stolzer "most proud" ~ der stolzeste "the most proud" / am stolzesten "the most proud";

La fel ca în latină ( senior rule erat et loquacior  : era destul de bătrân și destul de vorbăreț), există în germană o comparație relativă care indică un grad mediu de calitate: eine längere Zeit , un timp destul de lung; ein älterer Herr , un om de o anumită vârstă.

Pentru o serie de adjective monosilabice, adăugarea sufixelor este însoțită de umlauta vocalei tulpinii . ex. : . : lang "long" ~ länger "longer" ~ der längste "the longest"; groß "mare" ~ größer "mai mare" ~ der größte "cel mai mare".

Există, de asemenea, unele adjective sau adverbe gradate neregulat.

Simțul pozitivului In regula, atunci mult mic înalt bucuros
Pozitiv intestin vechi wenig hoch gern
Comparativ sărut mehr minder , weniger höher lieber
Superlativ mai bine meiste mindeste , wenigste höchste liebste

Complementul comparației este introdus de als  : stolzer als dieser Junge „mai mândru decât acest băiat”. Cel al superlativului este construit ca o completare a numelui  : der stolzeste dieser Jungen / der stolzeste von diesen Jungen "cel mai mândru dintre acești băieți".

Superlativul poate fi folosit într-un sens relativ, dar și absolut: cel mai bun Freund! „Excelent prieten! ". Comparativul ia uneori și valori absolute, indicând un grad mediu al calității exprimate: eine ältere Dame "o doamnă de o anumită vârstă" (de comparat cu eine alte Dame "o bătrână").

Pe de altă parte, nu există forme sintetice pentru egalitate sau inferioritate, care să fie exprimate prin perifraze. Comparația egalității folosește corelația so ... wie ...  : so stolz wie dieser Junge "la fel de mândru ca acest băiat". Inferioritatea este exprimată de weniger ... als ...  : weniger stolz als dieser Junge "mai puțin mândru decât acest băiat" sau ca în franceză prin negarea comparației de egalitate: nicht so stolz wie dieser Junge "nu este, de asemenea, mândru că acest băiat ”.

În olandeză

Olanda are un sistem dublu de clasificare pentru superioritate: sufixe de ocazie -er pentru analiza comparativă și -st la superlativ: jong „tânăr“ ~ jonger „mai tineri“ ~ jongst „ cel mai tânăr“ Mooi „destul“ ~ mooier „mai frumos“ ~ mooist " cel mai frumos ”. Termenul de comparație este introdus de dan (decât în ​​engleză): ouder dan haar leraar „mai vechi decât profesorul ei”. În alte cazuri, puteți utiliza și meer "plus" ( mai mult în engleză, mehr în germană), dar acest lucru este mult mai rar.

Există, de asemenea, o serie de forme neregulate:

Simțul pozitivului Bine mic mult numeroase bucuros
Pozitiv a plecat weinig vel menige graag
Comparativ beter îngrijitor meer meer mincinos
Superlativ mai bine de minste de la meeste de la meeste de liefste

Superlativul este adesea folosit în sens absolut: Mijn beste vriend! " Cel mai bun prieten! ". Comparativul ia uneori și valori absolute, indicând un grad mediu al calității exprimate: een oudere man "un om în vârstă" (să fie comparat cu een oude man "un om în vârstă").

Comparativul și superlativul inferiorității folosesc doar perifrază, construită în același mod ca și pentru superioritate, dar cu adverbele minder „mai puțin” pentru comparativ ( minder hoog dan ... „mai puțin mare decât ...”, minder schoon dan. .. „mai puțin frumos decât ...”) și minst „cel mai puțin” pentru superlativ (de la minst hoge „cu cât mai puțin înalt”, de la minst schone „cu atât mai puțin frumos”). Egalitatea se exprimă prin corelația zo ... als ... ( ander zo hoog als "la fel de mare ca celălalt").

În unele cazuri rare, în cele din urmă, dan poate fi înlocuit cu als , ca în limba germană, în special în limba vorbită.

In engleza

Englezii au un sistem dublu de clasificare pentru superioritate:

Sistemul utilizat este legat de lungimea adjectivului în pozitiv: monosilabele și disilabele care se termină cu „-y” folosesc sufixele, celelalte adjective perifraza. Pe scurt, sufixul este folosit numai atunci când adjectivul rezultat are (cel mult) două silabe.

Există, de asemenea, o serie de forme neregulate:

Simțul pozitivului Bine gresit mult numeroase putin nu multe departe
Pozitiv bun rău mult mulți mic putini departe
Comparativ mai bine mai rea Mai mult Mai mult mai puțin , mai mică , Littler mai puțin , mai puțin mai departe , mai departe
Superlativ Cel mai bun cel mai rău cel mai cel mai cel puțin, cel mai mic cel mai puţin cel mai îndepărtat , cel mai îndepărtat

Adjectivul vechi vechi are, pe lângă regulate mai mari și cele mai vechi forme , de obicei pentru comparație formele, relict care păstrează o tremă: Bătrân și cel mai în vârstă , utilizat în prezent fără un termen de comparație , în sensul de „bătrân“.

Superlativul poate fi folosit într-un sens relativ, dar și absolut, mai ales într-un registru susținut  : o femeie cea mai frumoasă „o femeie de mare frumusețe”. Comparativul este ușor utilizat fără complement atunci când vine vorba de a indica unul dintre termenii complementari ai unei perechi în opoziție: ex. Greater Antilles "  Grandes Antilles  " ~ Lesser Antilles "  Lesser Antilles  ", Elder Edda "  Poetic Edda (literal Edda Old )" ~ Younger Edda "  Edda de Snorri (literal Edda recentă )".

Comparativul și superlativul inferiorității folosesc doar perifrază, construită în același mod ca pentru superioritate, dar cu adverbele mai puțin „mai puțin” pentru comparativ ( mai puțin înalt „mai puțin înalt”, mai puțin costisitor „mai puțin costisitor”) și mai puțin „cel mai puțin „pentru superlativ (mai puțin înalt „ cel mai mic ”, mai puțin scump „ cel mai puțin scump ”). Egalitatea se exprimă prin corelația ca ... ca ... (la fel de înalt ca fratele său „la fel de înalt ca fratele său”).

În greaca modernă

Greacă modernă distins cu trei grade în forma comparative superioritate, relativ la superlativ și superlativul absolut. Se pot forma perifrastic sau sintetic, cele două metode existând în paralel.

Pozitiv Comparativ
mai mult ...
Cel mai ... relativ superlativ
Superlativ absolut
foarte ...
Perifrastic Sintetic Perifrastic Sintetic Perifrastic Sintetic
ψηλός "ridicat" πιο ψηλός ψηλό τερος ο πιο ψηλός ο ψηλό τερος πολύ ψηλός ψηλό τατος
βαθύς „adânc” πιο βαθύς βαθύ τερος ο πιο βαθύς ο βαθύ τερος πολύ βαθύς βαθύ τατος
επιεικής „indulgent” πιο επιεικής επιεικέσ τερος ο πιο επιεικής ο επιεικέσ τερος πολύ επιεικής επιεικέσ τατος

În bască

Basc are o adjective de îndoire în funcție de gradul care cuprinde pe lângă o comparative și superlativ (superioritate) o formă specială de excesivă.

Grad Bască limba franceza
Pozitiv handi "inalt"
Comparativ handiago " mai mare "
Superlativ handien "Cel mai bun"
Excesiv handiegi " prea mare "

Note și referințe

  1. Superlativul ar da validissima manus est dextra .
  2. Maurice Grevisse , Good use, ediția a 13- a reformată de André Goosse , Paris - Louvain-la-Neuve, DeBoeck-Duculot,1993( ISBN  2-8011-1045-0 ) , p.  1394-1409
  3. Maurice Grevisse , Good use, ediția a 13- a reformată de André Goosse , Paris - Louvain-la-Neuve, DeBoeck-Duculot,1993( ISBN  2-8011-1045-0 ) , p.  1409-1419
  4. Maurice Grevisse , Good use, ediția a 13- a reformată de André Goosse , Paris - Louvain-la-Neuve, DeBoeck-Duculot,1993( ISBN  2-8011-1045-0 ) , p.  551-857 și 1381-1382
  5. Definiții lexicografice și etimologice ale „importantei” din trezoreria computerizată a limbii franceze , pe site-ul web al Centrului Național pentru Resurse Textuale și Lexicale , unde importanța superlativă este indicată ca „plăcută”.
  6. Occitanul a păstrat atât continuatorul magis, cât și cel al mai multor , situație care a fost și cea a vechiului catalan (cf. articolul pus din Diccionari català-valencià-balear ).
  7. Pierre Bec , Manual practic al occitanului modern , Paris, Ediții A. și J. Picard, col.  „Cunoașterea limbilor străine”,1973( ISBN  978-2-7084-0089-4 ) , p.  128
  8. Jean-Marc Pastré, New German Grammar , Editions OPHRYS, 1998, p. 150.

Articole similare