Gisors | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stema |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Administrare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Țară | Franţa | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Regiune | Normandia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Departament | Eure | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Târg | Les Andelys | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Intercomunalitate |
Comunitatea comunelor din Vexin Normand ( sediul central ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mandatul primarului |
Alexandre Rassaërt 2020 -2026 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cod postal | 27140 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cod comun | 27284 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Demografie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Grozav | Gisorsien | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Populația municipală |
11.674 locuitori. (2018 ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Densitate | 700 locuitori / km 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Geografie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Informații de contact | 49 ° 16 ′ 52 ″ nord, 1 ° 46 ′ 38 ″ est | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Altitudine | Min. 47 m Max. 142 m |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Zonă | 16,67 km 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unitate urbană | Gisors ( centrul orașului ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Zona de atracție |
Paris (municipiul coroanei) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Alegeri | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Departamental |
Cantonul Gisors ( sediul central ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Legislativ | Circumscripția a cincea | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Locație | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Geolocalizare pe hartă: Normandia
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conexiuni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Site-ul web | ville-gisors.fr | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Gisors [ʒizɔʁ] este o comună franceză situată în departamentul de Eure , în Normandia regiune .
Acest oraș antic situat la marginea Vexinului francez este martorul luptei amare dintre conducătorii Capetian și Plantagenêt în timpul unei perioade a Evului Mediu prin moștenirea sa arhitecturală . Un element important al peisajului urban, castelul său fortificat a stat de atunci pe un deal cu vedere la oraș. Principalul punct turistic din oraș, este, de asemenea, în centrul diverselor legende legate de Ordinul Templului .
În locuitorii din Gisors se numesc Gisorsiens și Gisorsiennes .
Comuna Gisors este situată în partea de est a departamentului Eure , în imediata vecinătate a departamentului Oise . Formând un set de 1.667 hectare în limitele normandului Vexin , se întinde pe un platou de calcar tăiat de râul Epte .
O zonă împădurită, cunoscută sub numele de Bois de Gisors , se întinde în partea de nord a teritoriului municipal. O pădure mai mică, cunoscută sub numele de Pădurea Boisgeloup, se extinde și la sudul orașului, în apropierea cătunului omonim.
Gisors este situat (în linie dreaptă) la 28 km de Beauvais , 53 km de Rouen , 54 km de Évreux și 62 km de Paris . Gisors este centrul unei unități urbane (sau aglomerare în sensul INSEE ) care se extinde peste Eure și Oise, reunind municipalitățile Trie-Château și Trie-la-Ville .
Saint-Denis-le-Ferment Bézu-Saint-Éloi |
Bazincourt-sur-Epte , Éragny-sur-Epte ( Oise ) | |
Neaufles-Saint-Martin Courcelles-lès-Gisors ( Oise ) |
Trie-Château ( Oise ) Camere ( Oise ) |
|
Boury-en-Vexin ( Oise ) | Lattainville ( Oise ) (cu un unghi) |
Două râuri mai mici, Troesne și reveillon , se varsă în Epte , după un traseu 27.1 kilometri pentru primii, 11,2 kilometri pentru al doilea.
Mai multe iazuri , cunoscute sub numele de „ Étangs des Ballastières ”, sunt situate la vestul orașului, la marginea văii Epte .
Stația Gisors este astăzi pe linia Paris-Saint-Lazare din Dieppe limitată la Serqueux . Gisors este capătul trenurilor de navetă Transilien J și mulți locuitori ai municipalităților din jur vin să ia trenul în Gisors pentru a efectua naveta.
Orașul se bucură de un climat oceanic .
Oraș | Soare (h / an) |
Ploaie (mm / an) |
Zăpadă (d / an) |
Furtună (d / an) |
Ceață (d / an) |
---|---|---|---|---|---|
Mediană națională | 1.852 | 835 | 16 | 25 | 50 |
Beauvais (Gisors) | 1650 | 657 | 17 | 18 | 54 |
Paris | 1.662 | 637 | 12 | 17 | 8 |
Grozav | 2.724 | 733 | 1 | 27 | 1 |
Strasbourg | 1.693 | 665 | 26 | 28 | 51 |
Brest | 1.530 | 1 210 | 7 | 12 | 76 |
Bordeaux | 2.035 | 944 | 3 | 31 | 69 |
Medie cea mai scăzută Temperatura întregului an este de 6,0 ° C . Media celor mai înalte temperaturi ale anului este de 14,5 ° C (în perioada 1945 - 2007). Cele patru luni din iunie, iulie, august și septembrie, se confruntă cu temperaturi medii peste 20 ° C . Météo-France a înregistrat cea mai mare temperatură de 41,8 ° C pe24 iulie 2019iar cea mai scăzută temperatură de -19,7 ° C pe28 ianuarie 1954.
Lună | Ianuarie | Februarie | Martie | Aprilie | Mai | iunie | Iul. | August | Sept. | Oct. | Noiembrie | Dec. | an |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Temperatura medie medie ( ° C ) | 0,3 | 0,6 | 2.1 | 4.1 | 7.3 | 10.2 | 12.1 | 11.8 | 9.8 | 7 | 3.1 | 1.1 | 5.8 |
Temperatura medie (° C) | 2.9 | 3.7 | 6 | 8.7 | 12.3 | 15.3 | 17.4 | 17.3 | 14.8 | 11.1 | 6.2 | 3.7 | 9.9 |
Temperatura maximă medie (° C) | 5.4 | 6.8 | 9.9 | 13.3 | 17.2 | 20.4 | 22.7 | 22.7 | 19,8 | 15.2 | 9.3 | 6.2 | 14.1 |
Înregistrarea datei reci (° C) a înregistrării |
−19,7 1954 |
−20,8 2009 |
−10.9 1971 |
−4,3 1956 |
−2.2 1957 |
1.2 1991 |
3.6 1954 |
3.9 1974 |
−0,5 1952 |
−4,4 1955 |
−10,9 1956 |
−10,9 1950 |
−19,7 1954 |
Înregistrați căldura (° C) data înregistrării |
15 1991 |
20.4 1990 |
23.5 1955 |
28.4 1949 |
31.2 1953 |
35 2019 |
41.8 2019 |
36,6 1990 |
33,9 1949 |
26.6 1985 |
19.2 1955 |
16.4 1961 |
36,6 1990 |
Numărul de zile cu îngheț | 13.2 | 12.1 | 9.8 | 4 | 0,5 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1.3 | 7.4 | 12.9 | 61.2 |
Soare ( h ) | 54 | 81.2 | 122.1 | 164,9 | 195,7 | 209.2 | 221.1 | 208.4 | 160,5 | 114,9 | 70.7 | 47.2 | 1649,9 |
Rezultatele de vânt (km / h) data înregistrării |
115 1990 |
126 1990 |
104 1982 |
104 1994 |
101 1987 |
86 1990 |
79 1994 |
86 1986 |
83 1983 |
119 1987 |
122 1983 |
112 1993 |
126 1990 |
Precipitații ( mm ) | 57 | 46.4 | 54.2 | 46.6 | 58,5 | 57 | 50.1 | 51.4 | 51,5 | 60,5 | 63 | 60.4 | 656,8 |
Înregistrarea ploii în data de 24 h (mm) a înregistrării |
22.4 1962 |
27.2 1990 |
30 1989 |
19.8 1989 |
25,5 1985 |
35.2 1987 |
43 1969 |
46,8 1987 |
35 1986 |
45,6 1979 |
36,9 1968 |
24 1979 |
46,8 1987 |
Numărul de zile cu precipitații | 11.2 | 9.1 | 10.7 | 9.6 | 11 | 8.3 | 7.9 | 7.6 | 8.7 | 9 | 11.1 | 11 | 115.1 |
din care numărul de zile cu precipitații ≥ 5 mm | 4.2 | 3.2 | 4.1 | 3.3 | 4.1 | 4 | 3.2 | 3.1 | 3.3 | 3.7 | 4.4 | 4.5 | 45 |
Umiditate relativă (%) | 89 | 85 | 82 | 81 | 76 | 74 | 74 | 72 | 81 | 86 | 88 | 90 | 81,5 |
Numărul de zile cu zăpadă | 4.7 | 4.1 | 3.3 | 1 | 0,1 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1.6 | 3 | 17.9 |
Numărul de zile cu grindină | 0,3 | 0,4 | 0,6 | 0,6 | 0,7 | 0,2 | 0,2 | 0,1 | 0 | 0,3 | 0,1 | 0,1 | 3.7 |
Numărul de zile de furtună | 0,1 | 0,1 | 0,3 | 1.3 | 3.5 | 3.4 | 3.3 | 3 | 1.7 | 0,9 | 0,2 | 0,2 | 17.8 |
Numărul de zile cu ceață | 6.7 | 5.1 | 3.8 | 2.1 | 2.5 | 1.9 | 1.7 | 3.1 | 5.1 | 8.7 | 6.2 | 6.7 | 53.7 |
Declarație de precipitații în 2006 ( mm ) | 17.6 | 16.4 | 61.4 | 23 | 83,4 | 76,6 | 36,8 | 103.4 | 35,8 | 47 | 50.6 | 69.4 | 621.4 |
Declarație de precipitații în 2007 ( mm ) | 41.4 | 49.2 | 50.6 | 7 | 59,8 | 95.2 | 112 | 70 | 41.4 | 60.2 | 35,8 | 53.2 | 675,8 |
Declarație de precipitații în 2008 ( mm ) | 19.4 | 32.2 | 99,4 | 65.6 | 83,4 | 18.4 | 59.6 | 52.6 | 24.8 | 65.6 | 66.2 | 28.6 | 615,8 |
Declarație de precipitații în 2009 ( mm ) | 59.2 | 31.6 | 27.2 | 39 | 59.2 | 47,8 | 59 | 17.8 | 16.2 | 53.2 | 91.4 | 49.6 | 551.2 |
Gisors este un municipiu urban, deoarece face parte din municipalitățile cu densitate densă sau intermediară, în sensul rețelei de densitate municipală a INSEE . Aparține unității urbane Gisors, o aglomerare interregională care grupează 3 municipalități și 13.790 de locuitori în 2017, din care este un centru de oraș .
În plus, municipalitatea face parte din zona de atracție a Parisului , din care este o municipalitate din coroană. Această zonă include 1.929 de municipalități.
Zonarea municipalității, după cum se reflectă în baza de date a ocupației biofizice a solului european Corine Land Cover (CLC), este marcată de importanța terenului agricol (38% în 2018), cu toate acestea în scădere față de 1990 (43,3%). Defalcarea detaliată în 2018 este următoarea: păduri (32,1%), teren arabil (27,5%), zone urbanizate (21,4%), pajiști (10,3%), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (6,2%), ape interioare (1,9%), mine, depozite de deșeuri și șantiere (0,4%), suprafețe agricole eterogene (0,2%).
IGN , de asemenea , oferă un instrument online pentru a compara evoluția în timp a utilizării terenurilor în municipiu (sau în teritorii la diferite scări). Mai multe ere sunt accesibile ca hărți aeriene sau fotografii: harta Cassini ( secolul al XVIII- lea), harta personalului (1820-1866) și perioada actuală (1950 până în prezent).
Numele localității este atestat sub forma Gisortis în 968.
În epoca gallo-romană, orașul poartă probabil numele de * Gisoritum sau * Gesoritum . Recunoaștem două elemente galice: primul Giso- în care Albert Dauzat identifică antroponimul galic Gisus sau Geso- pe care François de Beaurepaire îl explică printr-un apelativ gallic geso care înseamnă „punct” (rețineți că din etapa galică trecerea lui [e] la [i] este regulat în fața [s] cf. Alesia > Alisia sau Teutates > Toutatis ).
Dacă acest element este geso- , Xavier Delamarre consideră că reflectă evoluția regulată a * gaiso- „lance” în gēso- (cf. latin gaesum „javelin”, dat ca origine galică de către autori romani).
Al doilea element este rito- " gué " (cf. Welsh rhyd , anterior rit același sens), care se găsește frecvent în toponimie și care a suferit modificări fonetice diferite în funcție de caz și regiune. În Normandia (și în alte părți), el explică anumite terminații în -or- ale toponimelor de origine galică (cf. Jort < * Divoritum "vad pe scufundări" și Lisors < * Lesoritum "vad în pantă, oblic" [?]) și care continuă până în timpurile mai recente în formațiunile medievale din nordul Franței, sub forma de terminatii -ray , -roi , -roy (astăzi în toponime: Gerberoy , Longroy , le Gu- de-Longroi etc.). În acest caz, semnificația lui * Gisoritum ar fi „vadul (materializat de) sulițelor”. Gisors ocupă într-adevăr un sit de pe malul Eptei la probabilă trecere a unui vad.
Rețineți că găsim elementul giso- , în cele trei Gisacum din departamentul Eure, compus cu sufixul -acum , și elementul geso- în Gesoriacum ( Boulogne-sur-Mer ) și Gesocribate ( Le Conquet ).
Formarea cu același nume Gisors (Manche), la locația probabilă a unui vad în golful Mont-Saint-Michel .
Gisors a fost fondat probabil în perioada gallo-romană . Drumul roman Beauvais - Chartres a trecut nu departe de Gisors, în Moiscourt.
Sunt semnate mai multe acorduri există între Ducilor de Normandia și regii Franței, inclusiv 965 în care Gisors pace recunoaște autoritatea lui Richard I st din Normandia pe Normandia și pledează pentru abandonarea acesteia suveranitatea prin Lothair , regele francilor.
Orașul a început să se dezvolte în această perioadă, deoarece era situat apoi la granița Ducatului Normandiei și a Domeniului Regal Francez (o parte a regatului direct sub autoritatea regelui Franței). Se dezvoltă în jurul unei biserici, care a dispărut acum. Gisors a devenit, în secolele următoare, un loc de întâlnire între regii Angliei și Franței .
În 1169, Thomas Becket din Canterbury a mers la Gisors cu un an înainte de martiriul său. I se va închina o capelă lângă turnul mare unde se va spune o masă până la distrugerea capelei în 1793.
28 iunie 1180este semnat Tratatul de Gisors între Philippe Auguste și Henric al II - lea al Angliei , care marchează sfârșitul seriei de războaie continue între regele Franței și ducele de Normandia.
13 ianuarie 1188 : la începutul celei de-a treia cruciade din Gisors, Philippe Auguste, Henri al II-lea al Angliei și Philippe al Alsaciei contele de Flandra sunt de acord să-și distingă oamenii prin culoare. Cross gules (roșu) este atribuit francezilor, argintiu (alb) anglo-normanilor și vert (verde) flamandilor. În ciuda promisiunii făcute în timpul interviului, suveranii francezi și englezi nu au plecat imediat și chiar au intrat în război timp de un an.
21 ianuarie 1189, Philippe Auguste, Henri II al Angliei și Frederic Barberousse , se întâlnesc din nou la Gisors, iau crucea și adună trupele pentru a treia cruciadă. Henric al II - lea a murit pe6 iulie 1189, iar Richard Inima de Leu succedându-i, își asumă promisiunea tatălui său de cruciadă.
În cele din urmă, cei doi suverani nu și-au îndeplinit jurământul decât după un an, iar 4 iulie 1190, cei doi regi părăsesc Vézelay . În urma Tratatului de la Issoudun încheiat între cei doi suverani, Gisors a căzut în mâna lui Philippe Auguste. După ce a construit Château-Gaillard, Richard reușește să-l alunge pe Philippe din oraș. Podul care se întindea pe Epte , grevat de fugari s-a rupt în timpul trecerii regelui Franței, care a scăpat îngust de înec.
Gisors a devenit un centru economic și comercial în XII - lea și al XIII - lea secole. Filip Augustus a cucerit orașul la începutul al XIII - lea secol și instalează un castel cu teren și închisoare. În acel moment, Gisors a dobândit infrastructură: spălătorie, spital, biserică nouă.
11 septembrie 1419Orașul a fost luat de armata engleză condusă de John Cornwall, în timpul cuceririi Normandiei de către regele englez Henric al V - lea . Căpitanul orașului, Lyonnet de Bournonville, capitulează și dă orașul englezilor. Tratatul de predare a fost semnat, chiar dacă castelul Gisors încă a rezistat invaziei engleze.
Mănăstirile religioase s-au mutat în Gisors în secolul al XVIII- lea. Potrivit PFD Hersan, orașul este împărțit între susținătorii preotului M. de l'Isle d'Ormeau și janseniști care îl susțin pe locotenentul general al bailiei M e Pantin. Discordia prin calomnii , care a dat naștere la certuri, nu s-a încheiat decât în 1747 cu numirea unui nou preot paroh.
19 iulie 1742, Gisors devine un ducat , crescut ca un ducat-peerage pe9 iunie 1748, în favoarea lui Charles Louis Auguste Fouquet de Belle-Isle , mareșalul Franței .
Acesta din urmă a cedat Belle-Île-en-Mer lui Ludovic al XV - lea înOctombrie 1718, În schimbul județul Gisors și viscounties de Vernon , Andeli și Lions și marquisate de Bissi aproape de Vernon. La moartea sa, în 1761, domeniile Mareșalului au revenit la Coroană.
28 martie 1762, Louis Charles de Bourbon (-Maine) , ducele de Aumale, schimbă cu Ludovic al XV - lea principatul Dombes împotriva domeniilor mareșalului (inclusiv a Ducatului Gisors) și a ținuturilor Gretz-Armainvilliers și Pontcarré .
Moștenirea ei a trecut la filiala colaterală a Bourbon-Penthièvre în 1775. Apoi Louise Marie de Bourbon-Penthièvre , doamna Égalité , a adus moștenirea la Orleans. Henri, „contele de Paris”, „ducele Franței” , șeful Casei Orleans , a fost moștenitorul.
Louis Alexandre de La Rochefoucauld d'Enville , ducele de La Rochefoucauld este ucis pe4 septembrie 1792de voluntari din Sarthe și Orne , în drum spre lupta împotriva prusacilor care tocmai luaseră Verdun și care vânau aristocrați. El este singura victimă a masacrelor din septembrie din oraș, în ciuda eforturilor municipalității și Dolomieu care nu-l pot salva.
Napoleon Bonaparte îl vizitează pe Gisors ca prim consul înOctombrie 1802 și vorbește acolo cu lucrătorii unei fabrici de filare.
Unitati stabilit în secolul al XIX - lea secol, iar calea ferată de la Paris , la Dieppe (1868). Stația Gisors a devenit un nod de cale ferată cu liniile de punere în funcțiune Gisors Ark-le-Pont (1868) și de la Beauvais (1875).
În timpul războiului franco-german din 1870 , prusacii au intrat în Gisors, un oraș aproape deschis, duminica.9 octombrie 1870. Hohenhole prințul este întâmpinat de Louis Passy în persoană.
Orașul a fost avariat în timpul celui de-al doilea război mondial . A fost eliberată în dimineața zilei de30 august 1944de o coloană blindată britanică care se îndrepta spre Beauvais de la Vernon .
Orașul este situat din 1926 în arondismentul Andelys din departamentul Eure .
Deoarece 1793 a fost capitala a cantonul Gisors . Ca parte a redistribuirii cantonale din 2014 în Franța , acest district administrativ teritorial a dispărut, iar cantonul nu este altceva decât un district electoral.
Conexiuni electoralePentru alegerile departamentale , orașul face parte dintr-un nou canton Gisors din 2014
Pentru alegerea deputaților , aceasta face parte din a cincea circumscripție electorală din Eure .
Gisors a fost sediul comunității de municipalități Gisors-Epte-Lévrière , o instituție publică de cooperare inter-municipală (EPCI) cu un sistem fiscal propriu creat în 2004.
Aceasta se îmbină cu vecinul său pentru a forma, 1 st ianuarie 2017, comunitatea comunelor din Vexin Normand din care Gisors este cel mai populat oraș.
În al doilea tur al alegerilor municipale din 2014 din Eure , după un prim tur marcat de dezunificarea forțelor de stânga, lista condusă de comunistul Marcel Larmanou, primar ieșit, a fost bătută de cea a tânărului UMP Alexandre Rassaërt, care a obținut 57,72% din voturile exprimate și 26 aleși, astfel înaintea titularului care a obținut 42,28% din voturile exprimate.
În al doilea tur al alegerilor municipale din 2020 din lista Eurela condusă de primarul ieșit (LR) Alexandre Rassaërt a câștigat majoritatea absolută a voturilor exprimate, cu 2.190 voturi (56,07% din voturile exprimate), înaintea listei conduse de Anthony Auger, diferit candidat de stânga și consilier municipal de opoziție în mandatul municipal 2014-2020, care a obținut 1.716 voturi (43,93% din voturile exprimate), într-un scrutin marcat de 50,37% de abținere.
Perioadă | Identitate | Eticheta | Calitate | |
---|---|---|---|---|
Înainte de anul XII | 1815 | Eustache Fourmont-Tournay | ||
1816 | 1819 | Eustache Fourmont de Boispréaux | Squire Count of Boispréaux Castle in Lisors . |
|
1819 | 1820 | Eustache Fourmont-Tournay | ||
1820 | 1826 | Nicolas René Potin de la Primărie | Fost consilier districtual istoric |
|
1826 | Pierre Narcisse Rossey | |||
1866 | Jean-Ambroise Rouget | |||
1866 | Joseph Achille Dufay | actorie | ||
Datele lipsă trebuie completate. | ||||
c. 1870 | A. Tatăl | |||
c. 1872 | Francois Lucien Renault | 1 st asistent interimar | ||
1908 | Domnule Binet | |||
c. 1943 | Raymond Marchandin | Profesor EPS la școala primară superioară Gisors Fost locotenent la centrul de mobilizare a infanteriei Numit consilier departamental în 1943 de guvernul Vichy Cavalerul Legiunii de Onoare |
||
Datele lipsă trebuie completate. | ||||
1945 | Albert Forcinal | Rad. | Industrial rezistent, din faianță Consilier general al Gisors (1945 → 1953) vicepreședinte al Consiliului general al Eure (1945 →?) Deputat în Parlamentul pentru Eure (1928 → 1942 și 1945 → 1955) secretar de stat (octombrie-noiembrie 1947) Comandant al Legiunii de Onoare |
|
1958 | Raymond Marchandin | Rad. | Profesor de educație fizică la școala primară superioară Gisors Fost locotenent la centrul de mobilizare a infanteriei Consilier general al Gisors (1951 → 1958) Cavalerul Legiunii de Onoare |
|
Datele lipsă trebuie completate. | ||||
1971 | Emile Beyne | Fost ofițer inginer Comandant al pompierilor |
||
1971 | aprilie 2014 | Marcel Larmanou | PCF |
Consilier general al Gisors (1976 → 2015) Președinte al CC Gisors-Epte-Lévrière (2004 → 2014) |
aprilie 2014 | În curs (începând cu 6 octombrie 2020) |
Alexandre Rassaert | LR | Colaborator al consilierului departamental ales al Gisors (2015 →) Vicepreședinte al Consiliului departamental al Eure (2015 →) Președinte al CC din Vexin Normand (2020 →) Realegit pentru perioada 2020-2026 |
Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în municipiu încă din 1793. Din 2006, populațiile legale ale municipalităților sunt publicate anual de Insee . Recensământul se bazează acum pe o colecție anuală de informații, care se referă succesiv la toate teritoriile municipale pe o perioadă de cinci ani. Pentru municipalitățile cu mai mult de 10.000 de locuitori, recensămintele au loc în fiecare an în urma unui sondaj de sondaj al unui eșantion de adrese care reprezintă 8% din locuințele lor, spre deosebire de alte municipalități care au un recensământ real în fiecare an.
În 2018, orașul avea 11 674 de locuitori, o creștere de 4,22% față de 2013 ( Eure : + 0,83%, Franța excluzând Mayotte : + 2,36%).
1793 | 1800 | 1806 | 1821 | 1831 | 1836 | 1841 | 1846 | 1851 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
3.021 | 3.650 | 3 277 | 3 339 | 3.533 | 3 364 | 3.624 | 3.616 | 3 653 |
1856 | 1861 | 1866 | 1872 | 1876 | 1881 | 1886 | 1891 | 1896 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
3.694 | 3.654 | 3.573 | 3.834 | 4.047 | 4 362 | 4 359 | 4.462 | 4.681 |
1901 | 1906 | 1911 | 1921 | 1926 | 1931 | 1936 | 1946 | 1954 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
4.861 | 4 888 | 5.508 | 5.494 | 5 564 | 5.868 | 5.867 | 5.078 | 5 670 |
1962 | 1968 | 1975 | 1982 | 1990 | 1999 | 2006 | 2011 | 2016 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
6.398 | 7.329 | 8,069 | 8.732 | 9 481 | 10 882 | 11.532 | 11,474 | 11 918 |
2018 | - | - | - | - | - | - | - | - |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
11 674 | - | - | - | - | - | - | - | - |
Populația orașului este relativ veche. Rata persoanelor cu vârsta peste 60 de ani (22,9%) este într-adevăr mai mare decât rata națională (21,6%) și rata departamentală (19,8%). La fel ca distribuțiile naționale și departamentale, populația feminină a orașului este mai mare decât populația masculină. Rata (52,6%) este de același ordin de mărime ca și rata națională (51,6%).
Distribuția populației municipiului pe grupe de vârstă este, în 2007 , după cum urmează:
Bărbați | Clasa de vârstă | femei |
---|---|---|
0,3 | 1.3 | |
6.0 | 11.4 | |
12.0 | 14.3 | |
18.6 | 17.4 | |
20.8 | 18.9 | |
21.8 | 18.7 | |
20.6 | 18.1 |
Bărbați | Clasa de vârstă | femei |
---|---|---|
0,3 | 1.0 | |
5.2 | 8.1 | |
12.1 | 12.8 | |
21.5 | 20.7 | |
21.5 | 20.9 | |
18.4 | 17.1 | |
21.1 | 19.5 |
Municipalitatea publică periodic revista municipală À la une .
Presa locală este prezentă cu săptămânalul L'Impartial și o ediție specială pentru zona Gisorsian.
Gisors aparține diecezei catolice de Évreux, ea însăși parte a provinciei bisericești din Rouen . Orașul are o parohie catolică: parohia Saint-Gervais-Saint-Protais .
Gisors are, de asemenea, o biserică evanghelică , precum și o comunitate de Martori ai lui Iehova .
Gisors este un centru economic care beneficiază de prezența mai multor zone comerciale și zone de activitate. Orașul oferă o piață toată ziua duminica și în fiecare vineri dimineața.
Castelul Gisors a fost construit în secolul al XI- lea ( 1096 ), decis de William al II-lea al Angliei și încredințat lui Robert de Bellême a cărui temniță deține o movilă de castel . Este renumit de legenda populară a tezaurului templier care ar fi ascuns acolo, dar templierii au fost responsabili pentru aceasta numai între 1158 și 1160 (30 de ani după crearea ordinului), apoi patru demnitari ai ordinului. Du Temple au fost pe scurt prizonieri acolo în 1314 când ordinul a căzut. In 1950 , portarul castelului, Roger Lhomoy , a efectuat săparea a numeroase pasaje subterane , care a ajuns să destabilizeze Motte și provocând fisuri în Keep . Bărbatul a susținut că a descoperit camere subterane, precum și o capelă care conține fabuloasa comoară. Primarul, precum și mai mulți locuitori s-au dus la locul respectiv, dar subteranul a fost atât de adânc încât nimeni nu a vrut să coboare. Gardianului i s-a ordonat să completeze golurile și nimeni nu i-a putut verifica cuvintele.
Săpăturile organizate în 1964 de Ministerul Culturii la castelul Gisors pentru a găsi tezaurul templierilor în urma raportului grădinarului și îngrijitorului său, Roger Lhomoy, au devenit nimic. Fundațiile castelului au fost foarte destabilizate de această cercetare. Un subteran ar lega castelul de Tour de la Reine Blanche situat în Neaufles-Saint-Martin , la 3 km de castel.
Biserica colegială Saint-Gervais-Saint-Protais este un monument de arhitectură care rezultă din stiluri din epoci diferite: gotic si renascentist Evul Mediu . Această biserică este listată ca monument istoric .
Consacrată de Calixte II , această biserică își vede naosul devastat de un incendiu. A fost reconstruită în 1160 . Datorită finanțării din partea reginei Blanche din Castilia , un cor gotic a fost sfințit în 1249 . Este proiectat după modelul Chartrain, cu o înălțime pe trei niveluri: arcade mari, triforiu și ferestre înalte străpunse cu oculi . Folosind fonduri de la frății caritabile si bresle, biserica cunoaște multe transformări de la sfârșitul al XV - lea secol, cu adaos de capele și un ambulatoriu în cor. Grapple încredințată apoi unei familii de arhitecți Vexin , lucrările au continuat în secolul al XVI- lea cu reconstrucția navei și capelelor navelor în stil gotic și fațada decorată cu motive renascentiste .
Unele vitralii sunt ale maestrului sticlar Romain Buron .
În interior este o scară spiralată renascentistă caracteristică . Afară, Turul Grosse ( 1542 - 1590 ) alternează etaje dorice și ionice.
Este biserica principală a parohiei Gisors-Vallée d'Epte.
După ce a suferit distrugeri extinse pe 8 iunie 1940, a fost restaurată cu răbdare.
Capela Saint-LucAcest monument este una dintre principalele rămășițe ale coloniei de leproși Saint-Lazare, fondată în 1210 de Jean de Gisors . Foarte simplu în plan, este format dintr-o navă dreptunghiulară din calcar, completată cu o absidă cu jumătate de lemn. Întregul, complet structurat secolul al XVI- lea, are aproximativ 110 m 2 . Transformată într-o casă de caritate pentru cei nevoiași în secolul al XVIII- lea, a fost transformată în hambar în timpul Revoluției. După ce a devenit proprietate privată, a fost vândută în cele din urmă orașului Gisors în 1967 .
Clasificarea sa ca monumente istorice a avut loc în 1992 ; este în prezent restaurat. Din 1998 , pictorul contemporan Dado a lucrat la crearea unui tablou reprezentând Judecata de Apoi, destinat să împodobească absida clădirii.
Originile acestei rufe încă din secolul al XV- lea. Situată pe malurile râului Epte , această construcție încorporează secțiuni de calcar și jumătate din lemn, în timp ce acoperișul este în întregime acoperit cu ardezie .
În 1887, orașul a servit drept decor pentru o nuvelă de Guy de Maupassant : Le Rosier de Madame Husson .
Mai mulți scriitori susțin că în Gisors a avut loc instituția Ordinului Jartierei , destinată recompensării valorii războinice. Edward al III-lea , regele Angliei, în 1346, dansând la Gisors, după un turneu, cu contesa Alix de Salisbury , care l-a urmat la război, după ce s-a desprins jartiera, i-a atașat-o, spunând contesei, care a ezitat să accepte „ Honi fie cine se gândește prost la asta ”.
Blazon de tradiționale de arme din orașul Gisors: " Gules, până la cruce înfășurată Or, un șef azur, acuzat de trei flori de lis Or " după cum a raportat Malte-Brun , în France Illustrée ( 1882 ).
|
---|