Epitaf

Un epitaf (din grecescul ἐπιτάφος / epi , „pe” și taphos , „mormânt”, de exemplu jocuri funerare sau un discurs funerar) este o inscripție funerară, plasată pe o piatră funerară sau un monument funerar. Poate fi un obiect dat unei civilizații ca semn al păcii.

În Grecia antică , epitaful este un gen literar  : este un elogiu antic.

În literatura franceză, epitaful este și un gen literar rimat: este mai presus de toate ceea ce am vrea să înscriem pe piatra funerară a cuiva pe care îl admirăm sau, dimpotrivă, pe care nu-l apreciem. Se presupune că este înscris pe mormânt în sine, un epitaf poate începe cu ci-lie sau cu formula mai modernă aici se odihnește sau pluralul lor ci-lie și aici se odihnește .

Epitafe celebre

antichitate

Epitaful său atribuit lui Metrodorus (aproximativ 500) ne permite să găsim epoca lui Diofant al Alexandriei la moartea sa: Trecând pe sub acest mormânt se află Diofant. Aceste câteva linii trasate de o mână învățată Vă va anunța la ce vârstă a murit. Multe zile soarta a contat pentru el, Al șaselea a marcat timpul copilăriei sale; Al doisprezecelea a fost luat de adolescență. Din cele șapte părți ale vieții sale, încă una a trecut, După ce s-a căsătorit, soția i-a dat-o La cinci ani după un fiu care, de soartă severă Vai de zile! pe jumătate cât tatăl său. De patru ani, în lacrimi, acesta a supraviețuit. Spune, dacă poți conta, la ce vârstă a murit. Trecând, spune-i lui Sparta că zacem aici docili la ordinele sale.Mic este mormântul acesta, dar în cer este gloria lui. Uite, este spiritul lui Thales, minunat. Pe mormântul său din Linterne , după ce a refuzat să fie înmormântat în celebrul Mormânt al Scipionilor de pe Calea Appiană : Patrie nerecunoscătoare, nu vei avea oasele mele. Mi-a plăcut să merg pe cărare alături de tine. După ce au gustat farmecele dragostei, au gustat toată viața plăcerea confidențelor.

XV - lea  secol

Inscripție, prezentă pe unul dintre pereții muzeului dedicat Ioanei de Arc situat pe Place du Vieux-Marché din Rouen, locul pirului ei și rezultat din discursul lui André Malraux , citit cu ocazia comemorării zilei de naștere a morții Ioanei de Arc la 30 mai 1964.
O Joan, fără mormânt și fără portret, Tu care știai că mormântul eroilor este inima celor vii

Al XVI - lea  lea

Aici se află Raphael, care în timpul vieții sale a făcut ca Natura să se teamă să fie stăpânită de el și, când a murit, să moară cu el.Pluto  ! Rabelais primește, Pentru ca tu, care ești regele Din cei care nu râd niciodată, Ai râs acum.

XVII - lea  secol

Cy-gist, da, esențial, de albastru moarte! Cardinalul Richelieu; Și ce îmi provoacă plictiseala, Pensiunea mea cu el. Aici zace un celebru cardinal Asta a făcut mai mult rău decât bine Binele pe care l-a făcut, l-a făcut rău Răul pe care l-a făcut, l-a făcut bine. (de Isaac de Benserade , gentleman normand, academician 1612-1691) Din trupul marelui Rantzau, ești doar o parte, Cealaltă jumătate rămâne în piețele lui Marte El și-a împrăștiat pretutindeni membrele și gloria, Așa cum a fost dezamăgit, a rămas învingător Sângele său era în sute de locuri prețul victoriei Iar Marte nu i-a lăsat nimic întreg decât inima. Oricine cy acum doarme Mai multă milă decât invidie, Și a suferit moartea de o mie de ori Înainte de a-mi pierde viața. Trecând pe aici, nu face zgomot aici Păstrați bine că nu-l treziți: Pentru că aici e prima noapte Lasă-l pe bietul Scarron să se oprească. John a plecat așa cum venise, Își mănâncă fondul după venituri, Crezând că lucrul bun este puțin necesar. În ceea ce privește timpul său, a știut cum să-l distribuie, Două părți din ea, din care a putut cheltui, Unul doarme, celălalt nu face nimic. Prietenul meu, de dragul Mântuitorului, abține-te Să sap praful depus peste mine. Fericit este omul care va cruța aceste pietre Dar al naibii de cel care îmi încălcă osuarul Dumnezeu a făcut șeile, Dumnezeu sfidează scaunul, Și la viermi puneți șeile. În memoria lui René Descartes, mai secret decât doctrinele sale, se pronunță în laudă; precum și subtilitatea spiritului său foarte excepțional pe care primul, de la renașterea Belles Lettres în Europa, păstrându-și jurământul intact fidelității sub autoritatea creștinismului, a revendicat și a apărat rațiunea umană. Acum se face o utilizare remarcabilă a adevărului pe care l-a onorat mai presus de orice.

Al XVIII-  lea

Aici zace regele nostru invincibil, Cine moare pentru un act de credință. A murit așa cum a trăit, Fără să ne lase un sfert de coroană.

Inscripția care a fost de fapt purtată pe sicriul său a fost:

Iată trupul lui Louis 14 din harul lui Dumnezeu ROY DE France și Navarra, foarte creștin, care a murit în castelul său din Versailles în prima zi din septembrie 1715.Aici zace acest faimos scoțian Acest calculator de neegalat Cine, după regulile algebrei Pune Franța în spital Aici zace, într-o pace profundă, Această Doamnă a Voluptății, Cine, pentru o mai mare siguranță, Și-a făcut paradisul în această lume. Aici zace Piron, care nu era nimic, Nici măcar un academician . Aici se află Louis, acest biet rege, Se spune că a fost bine ... dar pentru ce? Corpul de B. Franklin, tipograf, (Ca și coperta unei cărți vechi, dezbrăcat de frunze, de titlu și aurire) Odihnește-te aici, hrană pentru viermi. Dar munca nu se va pierde și va reapărea, este credința lui Franklin, într-o ediție nouă, mai elegantă, revizuit și corectat de către autor. Ticălos ticălos, executabil peste tot, Prin urmare, pieri din mâna complicilor tăi. Prin primirea prețului pachetelor și viciilor Monstru tu mori ,,, .. El este un Dumnezeu. Epitaf postum, care evident nu se află pe mormântul lui Robespierre, acesta din urmă fiind înmormântat într-un mormânt comun din cimitirul Errancis  : Epitafe similare au fost scrise și pentru Marat sau Napoleon . Trecând pe lângă, nu-ți face milă de soarta mea Eu în viață, ai fi mort ...

Al XIX-  lea

Aici zace unul al cărui nume a fost scris în apă . („Aici se află cel al cărui nume a fost scris în apă”) Nitens lux, horrenda procella, tenebris aeternis involuta. („Strălucire strălucitoare, în spaima furtunii, învăluită pentru totdeauna în întuneric”.) Dragii mei prieteni, când mor, Plantează o salcie în cimitir. Îmi place frunzele sale plângătoare; Paloarea mi-e dulce și dragă Iar umbra lui va fi lumină În țara unde voi dormi. Aici zace Gressly, care a murit de o ciudată dragoste pentru pietre; pe care l-a adus acasă, fără să-și potolească foamea. Să punem această piatră jos. Din piatră acoperită în întregime, de Dumnezeu!, Așezat între stânci, are destule pietre. Aș fi putut trăi 2 1/2 luni fără tine!În amintirea iubitoare a fiului meu iubit, ucis de un trădător și laș al cărui nume nu este demn să apară aici. („În memoria fiului meu iubit, ucis de un trădător și laș al cărui nume nu merită să apară aici.”) Obiectele trebuie să fie învelite în lumină, deoarece sunt în natură.

XX - lea  secol

Aici se află Allais - fără întoarcere.Amintirea pură a sângelui uman.Sunt un fiu al munților, adoptat de mare.Nu aș fi putut dura mai mult decât spuma La buzele valului de pe nisip Născut sub nicio stea într-o seară fără lună Numele meu era un suspin perisabil A dat aripi lumii.Nu am cerut niciodată nimic, viața mi-a dat totul. Am făcut ce am putut, am pictat ceea ce am văzut. Aici se află Marilyn Monroe, 97 - 62 - 92 (nu pe plăcuța de înmatriculare) Stau cu tine.In sfarsit liber. Liber în sfârșit, Mulțumesc lui Dumnezeu Atotputernic, în sfârșit sunt liber. ("Liber în sfârșit. În sfârșit liber, mulțumesc Dumnezeului Atotputernic, în sfârșit sunt liber.") Amicos uxorem dilexit fonts. („A iubit izvoarele, prietenii și soția sa.”) Lasa-ma sa dorm ! Am fost făcut pentru asta! Ti-am spus ca sunt bolnav! (nu apare pe farfurie)Este prea mult să cer, pe micul meu complot, Vă rog să plantați un fel de pin, Umbrella pin de preferință (afișat pe un semn lângă mormântul său și copacul în cauză) El a militat pentru pace , să o găsească. Scriitor (cimitirul Bellecombe-Tarendol ) Ich habs gewagt. („Am îndrăznit”) Îi place pe cel care poate fi a dilata inima omului la măsura întregii vieți (frază împrumutată din romanul său L'Œuvre au noir , 1968) „  Atât, oameni buni!  " ( " Asta e pentru azi! " , O frază la sfârșitul desenelor animate de Warner)Nu lipsește lipsa; absența este o prezență în mine.Rugați-vă, nu știu cine - sper pentru Iisus HristosPăstrați-vă calmul !!! În fața DISONANȚEI !!!

XXI - lea  secol

Sagan Françoise. A apărut în 1954, cu un roman subțire, Bonjour tristesse , care a fost un scandal la nivel mondial. Dispariția ei, după o viață și o muncă la fel de plăcute și neglijentă, a fost un scandal doar pentru ea însăși. În sfârșit singur! ( Cimitirul Père-Lachaise ) „  In te Domine speravi non confundar in aeternum  ” („În tine, Doamne, mi-am pus speranța: nu voi fi niciodată dezamăgit”, Psalmi , 31 ).

Note și referințe

  1. Pierre Larousse , Marele dicționar universal al XIX - lea  francez din secolul, istorie, geografie, mitologie, literatură, literare, artistice, științifice, etc, etc. E - Ezz , Larousse & Boyer,1871( citiți online ) , p.  732-735
  2. Rouen - Orașul artei și istoriei, „  Lăsați-vă să vi se spună despre Ioana de Arc  ” [PDF] ,2015(accesat pe 5 martie )
  3. Ernst Gombrich ( trad.  Din engleză), Istoria artei , Paris, Gallimard ,1997, 688  p. ( ISBN  2-07-011563-1 )
  4. „  Epitafe satirice despre moartea lui Ludovic al XIV-lea - Forumuri Geneanet  ” , pe www.geneanet.org (accesat la 3 februarie 2020 )
  5. „  Poezii satirice al XVIII - lea  secol  “ , pe ci-git.univ-st-etienne.fr (accesat la 03 februarie 2020 )
  6. "  " Aici stă neînvinsul nostru rege ... ". Epitafe satirice la moartea lui Ludovic al XIV-lea (...) - Cour de France.fr  ” , pe cour-de-france.fr (accesat la 3 februarie 2020 )
  7. Edmond Du Sommerard , Thermes și Muzeul Hôtel de Cluny. Catalog și descriere a obiectelor de artă din Antichitate, Evul Mediu și Renaștere, expuse la muzeu , Hôtel de Cluny,1872( citiți online ) , p.  412
  8. Coborârea lui Philippe Egalité în iad și dialogul său cu regentul Philippe d'Orleans , na,1794( citește online )
  9. Jurnalul legilor Republicii Franceze, unul și indivizibil ,1794( citește online )
  10. Louis Blanc , History of the French Revolution , vol.  13-14, A. Lacroix,1878( citiți online ) , p.  192
  11. Arthur-Léon Imbert de Saint-Amand , Tineretul împărătesei Joséphine , colecția XIX,15 noiembrie 2016( ISBN  978-2-346-12466-4 , citit online )
  12. L'Illustration: jurnal universal , Chevalier,1843( citiți online ) , p.  307
  13. Julien-Antoine Rodriguez , Relatarea istorică a ceea ce sa întâmplat la Paris în momentul memorabil al căderii lui Napoleon Buonaparte , cu autorul și,1814( citiți online ) , p.  113
  14. „  Pe mormântul lui Valéry Giscard d'Estaing, se adună oameni anonimi  ” , pe parismatch.com ,6 decembrie 2020(accesat la 27 decembrie 2020 ) .

Bibliografie

Articole similare

Vezi și tu