Monoxid de azot | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Molecula de oxid nitric |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Identificare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Numele IUPAC | Monoxid de azot | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o CAS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o ECHA | 100.030.233 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
N o EC | 233-271-0 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Codul ATC | R07 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PubChem | 145068 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ZÂMBETE |
N = O , |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
InChI |
InChI: InChI = 1 / HNO / c1-2 / h1H |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Aspect | gaz comprimat incolor. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți chimice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Formula brută |
N O [izomeri] |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă molară | 30,0061 ± 0,0005 g / mol N 46,68%, O 53,32%, |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Momentul dipolar | 0,15872 D | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
T ° fuziune | −163,6 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
T ° fierbere | −151,8 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Solubilitate | în apă la 0 ° C : 7,4 ml / 100 ml | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa volumică |
1,3 kg · l -1 (lichid)
ecuaţie:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Presiunea saturată a vaporilor |
ecuaţie:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct critic | 65,8 bari , -93,35 ° C | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Viteza sunetului | 325 m · s -1 ( 10 ° C , 1 atm ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Termochimie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
S 0 gaz, 1 bar | 211 J / Mol K | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Δ f H 0 gaz | 90,29 kJ · mol -1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Δ f H 0 lichid | 87,7 kJ / Mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Δ vap H ° | 13,83 kJ · mol -1 ( 1 atm , -151,74 ° C ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
C p |
ecuaţie:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți electronice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 re energie de ionizare | 9,26438 ± 0,00005 eV (gaz) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precauții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
WHMIS | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
A, C, D1A, E, A : Gaz comprimat temperatură critică = -93 ° C C : comburante materiale cauze sau favorizează combustia alt material , prin eliberarea de oxigen D1a : material foarte toxic cu efecte imediate grave Transportul de mărfuri periculoase: Clasa 2.3 E : Coroziv Material Transportul de mărfuri periculoase : clasa 8 Divulgare la 1,0% conform listei de divulgare a ingredientelor |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Directiva 67/548 / CEE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
T + VS O Simboluri : T + : Foarte toxic C : coroziv O : oxidant Fraze R : R8 : Contactul cu material combustibil poate provoca incendii . R26 : Foarte toxic prin inhalare. R34 : Provoacă arsuri. Fraze S : S9 : Păstrați recipientul într-un loc bine ventilat. S17 : A se păstra departe de materialul combustibil. S26 : În caz de contact cu ochii, clătiți imediat cu multă apă și consultați un specialist. S28 : După contactul cu pielea, spălați imediat și abundent cu ... (produsele adecvate trebuie indicate de producător). S45 : În caz de accident sau dacă vă simțiți rău, solicitați imediat sfatul medicului (arătați eticheta acolo unde este posibil). S36 / 37/39 : Purtați îmbrăcăminte de protecție adecvată, mănuși și protecție pentru ochi / față. Expresii R : 8, 26, 34, Fraze S : 9, 17, 26, 28, 36/37/39, 45, |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Transport | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
265 : gaz otrăvitor și oxidant (favorizează focul) Număr ONU : 1660 : MONOXID DE AZOT, COMPRIMAT; sau OXID NITRIC, COMPRIMAT Clasa: 2.3 Etichete: 2.3 : Gazele toxice (corespunde grupurilor desemnate cu un T capital, adică T, TF, TC, TO, TFC și TOC). 5.1 : Substanțe oxidante 8 : Substanțe corozive |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Inhalare | Periculos, poate duce la moarte | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Piele | Iritant | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ochi | Poate provoca iritații | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ingerare | Utilizat în scop terapeutic, dar are efecte secundare și este periculos în caz de supradozaj | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ecotoxicologie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pragul mirosului | minim: 0,29 ppm înalt: 0,97 ppm |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități de SI și STP, cu excepția cazului în care se prevede altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oxid nitric , oxid de azot , oxid nitric sau NO este un compus chimic format dintr - un atom de oxigen și un atom de azot . Este un gaz în condiții normale de temperatură și presiune . Este un neurotransmițător important la mamifere ; dizolvat, traversează cu ușurință membranele biologice și trece de la o celulă la alta, constituind un „mesager paracrin ideal” .
Oxidul nitric (NO) nu trebuie confundat cu alți oxizi de azot , precum oxidul de azot N 2 O, care se numește „gaz de râs” și care este un anestezic general sau, din nou, precum dioxidul de azot NO 2 , un agent extrem de iritant și gaz dăunător roșu-maroniu care se formează prin oxidarea rapidă a NO de oxigen în aer.
Marea sa reactivitate (în special în faza solubilă) față de compuși radicali, cum ar fi oxigenul molecular - care este un biradical - sau anionul superoxid se datorează faptului că este el însuși un compus radical - electronica sa totală de spin este 1/2 Într-un mediu biologic, timpul său de înjumătățire este estimat a fi între 1 și 5 secunde, sau chiar 30 de secunde. Cele peroxynitrites obținute sunt puternici agenți de oxidare și nitrare. Acest lucru explică efectele omniprezente care sunt încă slab înțelese, variind de la răspunsul imun la atacurile microbiene și procesele inflamatorii până la șocul septic și moartea neuronală în faza de ischemie . Este, de asemenea, implicat în mecanismele celulare ale învățării memoriei sau în fenomenul erecției .
Acest gaz poate fi sintetizat în cantități mici de multe organisme, inclusiv de corpul uman.
În natură, la temperaturi ridicate, azotul și oxigenul reacționează pentru a da oxid nitric, de exemplu sub efectul fulgerului .
Activitatea umană a modificat radical producția de oxid nitric în biosferă , datorită formării unei cantități mari din acest gaz în camera de ardere a motoarelor cu ardere internă , în unele cazane și motoare industriale și în unele procese din industria chimică . Unul dintre obiectivele convertoarelor de evacuare catalitice este inversarea acestei reacții și reducerea emisiilor acestui gaz.
Proprietățile chimice ale oxidului de azot sunt foarte numeroase. Următorul este o scurtă prezentare generală a metodelor sale de pregătire și a capacității de răspuns.
Oxidul de azot se formează din elemente la temperatură ridicată, după cum sa menționat mai sus.
Poate fi sintetizat în laborator conform următoarelor reacții redox, unde un derivat de azot cu un grad de oxidare mai mare de + II (acid azotic: + V; acid azotat: + III) este tratat cu agentul reducător adecvat. Toate aceste reacții trebuie efectuate în absența oxigenului, deoarece acest lucru oxidează rapid NO în dioxid de azot. :
Astfel, reducerea acidului azotic diluat de cupru
8 HNO 3 + 3 Cu → 3 Cu (NO 3 ) 2 + 4 H 2 O + 2 NOsau cel al acidului azotat (format in situ) de iodură sau ioni feroși
2 NaNO 2 + 2 NaI + 2 H 2 SO 4 → I 2 + 4 NaHSO 4 + 2 NO2 NaNO 2 + 2 FeSO 4 + 3 H 2 SO 4 → Fe 2 (SO 4 ) 3 + 2 NaHSO 4 + 2 H 2 O + 2 NOReacția anterioară este o metodă simplă de a obține NO în laborator.
Oxidul nitric poate fi obținut și într-un mediu anhidru datorită reducerii nitraților și a nitriților de către crom (III):
3 KNO 2 (l) + KNO 3 (l) + Cr 2 O 3 (s) → 2 K 2 CrO 4 (s) + 4 NOSinteza industrială a NO implică oxidarea amoniacului cu oxigen în prezență de negru de platină la 750 până la la 900 ° C .
Diagrama Frost la pH = 0 de azot arată clar că monoxidul de azot este instabilă și că ar trebui disproporționat în azot N 2.și acid azotic HNO 3. Este , de fapt , foarte ușor oxidat la bioxid de azot NO 2, mai stabil, de oxigenul din aer. Acesta este motivul pentru care vaporii roșiatici ai ultimului gaz sunt observați atunci când cuprul este oxidat de acid azotic concentrat.
O ipoteză plauzibilă este că O 2 biradical se leagă de doi radicali NO pentru a da ON-OO-NO, care apoi suferă întreruperi homolitice care duc la NO 2 .
Cu toate acestea, în absența oxigenului, acesta se disproporționează la aproximativ 50 ° C în oxid de azot N 2 O(gaz de râs) și dioxid de azot NO 2(vapori roșii). La 25 ° C , viteza de reacție este practic zero, iar NO este metastabil acolo.
În soluție apoasă, se dizolvă NO pentru a se obține acidul azotos HNO 2, în conformitate cu următoarea schemă de reacție posibilă:
4 NO + O 2 + 2 H 2 O → 4 HNO 2NO reacționează cu fluor , clor și brom pentru a da compuși de tipul X-NO, cunoscuți ca halogenuri de nitrozil. Iodul este prea slab oxidant pentru a da naștere la formarea de iodură de nitrozil.
Iodotrifluormetanul reacționează cu NO pentru a da unul dintre puținele gaze albastre cunoscute, nitrosotrifluormetanul:
NO + CF 3 I → I 2 + CF 3 NORata de formare a ionului peroxinitrit din oxidul nitric și ionul superoxid este de 1,9 × 10 10 mol -1 s -1 , ceea ce implică prezența peroxinitritului in vitro și in vivo la un exces mai mic dintre cei doi precursori ai săi.
DimerizareSpre deosebire de dioxidul de azot, monoxidul de azot nu tinde să se dimerizeze. Acest comportament este atribuit distribuției electronului unic pe întreaga moleculă, precum și faptului că cea mai probabilă structură O = NN = O ar lăsa numărul total de legături neschimbat (2 × 2,5).
În faza lichidă, apare dimerizarea parțială. Forma C 2v (cis) este mai stabilă decât omologul său trans, iar forma C 2h (moleculă dreptunghiulară cu legătura unui atom de azot a unei molecule cu un atom de oxigen a celeilalte și invers) nu este observată.
Calculele ab inito SCF au arătat că forma cis a dimerului (NO) 2 ar avea distanțele d (NN) = 174 μm și d (OO) = 116 μm și un unghi ONN = 107 °. Aceste valori sunt semnificativ diferite de cele deduse din datele de difracție cu raze X în fază solidă dezordonate (vezi figura opusă). Această disparitate de valori confirmă dificultatea studierii unui dimer a cărui formare este trecătoare.
Molecula de monoxid de azot este legată de cea a monoxidului de carbon CO, cu diferența că are un electron suplimentar, care ocupă un orbital anti- legătură . Astfel NO formează complexe de același tip cu cele formate cu CO, unghiul legăturii MN = O fiind practic egal cu 180 ° - în realitate acest unghi variază între 160 ° și 180 ° .
Prin urmare, aceste complexe sunt considerate liniare. În acest caz, azotul își angajează în mod formal dubletul liber în legătura de coordonare. Cu toate acestea, azotul este oxidat deoarece dă singurul său electron metalului pe care îl coordonează și care, prin urmare, este redus. Astfel, complexele tetracarbonylonickel, nitrosylotricarbonylocobalt și dicarbonylodinitrosylofer sunt izostructurale (tetraedrice) deoarece izoelectronice .
N O poate forma complexe prin donarea unui singur electron metalului. Acest lucru duce la un grup MNO unde unghiul de legătură este între 120 ° și 140 ° .
De asemenea, poate acționa ca o punte între doi centre metalici prin azot.
Reacțiile complexelor nitroziliceChimia compușilor care coordonează NO este extinsă și va fi discutată doar pe scurt. De exemplu, NO se introduce între niobiu și un ligand metilic în următoarea reacție:
Caracterizarea NO coordonatNO-urile terminale pot fi recunoscute prin absorbția lor intensă în infraroșu la 1610 cm -1 . Numerele undei de absorbție IR ale derivatelor unghiulare sunt mai mici.
Cea mai clasică analiză cantitativă a oxidului de azot implică o reacție chimiluminiscentă simplă cu ozonul.
vezi Măsurarea oxizilor de azot
O probă care conține NO este amestecată cu o cantitate în exces de ozon. Reacționează oxid nitric pentru a forma oxigen și di oxid de azot . Reacția eliberează, de asemenea, energie sub formă de unde electromagnetice în vizibil: aceasta este chemiluminescența. Intensitatea luminii produse, măsurată cu ajutorul unui fotodetector, este proporțională cu cantitatea de oxid nitric. Un exemplu de aplicare terapeutică a NO este măsurarea acestuia în aerul expirat al pacienților (în principal astmatici). Principiul constă în suflarea într-un dispozitiv de chemilunescență și astfel măsurarea NO expirat și, prin urmare, măsurarea inflamației tractului respirator.
De asemenea, este posibil să se testeze prin diferite metode electrochimice ( potențiometrie cu permanganat de potasiu , polarografie )
NO este o moleculă endogenă eliberată de celulele endoteliale , macrofage , celule hepatice și neuroni .
În organism, oxidul nitric îndeplinește mai multe funcții.
Este sintetizat în mod natural de organism din L- arginină și oxigen de mai multe enzime numite NO sintaze (NOS), care sunt hemoproteine apropiate de citocromul P450. Catalizatorul pentru oxidarea cu oxigen din grupul iminourea de arginina este , prin urmare, fier al hemului , care trece de la gradul de oxidare + II + gradele III și IV + și vice - versa.
Legarea NO la joasă cu greutate moleculară tioli - cum ar fi glutation - conduce la formarea S-nitrosothiols ceea ce ar fi un factor determinant important pentru activitatea și transportul NO. Acești compuși pot acționa ulterior ca donatori de NO și astfel îi pot crește în mod substanțial timpul de înjumătățire.
Activitatea celulară a oxidului de azot trece prin două căi esențiale, cea care constă în producerea de guanozin monofosfat ciclic intracelular (cGMP) din guanozin trifosfat (GTP) și formarea peroxinitritelor citotoxice. Creșterea concentrației GMP ciclice implică activarea unei guanilat ciclază citoplasmatică ( nemembrană ).
Endoteliu a vaselor de sange foloseste NO pentru relaxarea trigger sale musculare netede tunică , cauzând vasodilatația și creșterea fluxului sanguin și a scăzut agregarea plachetelor sanguine (trombocite) . Este cel mai important dintre neurotransmițătorii „non-adrenergici non-colinergici” ; funcționează în erecție (penis, clitoris, mameloane) și, de asemenea, pare să joace un rol important în conservarea endoteliului . Într-o proporție mare de oameni, această sinteză de NO se dovedește a fi insuficientă, crescând astfel riscul de a dezvolta boli cardiovasculare . Acest mecanism explică utilizarea nitraților, cum ar fi trinitrina, în tratamentul acestor aceleași boli de inimă: aceste medicamente sunt transformate în NO, într-un mod care nu este încă complet elucidat, care la rândul său dilată arterele coronare , vasele de sânge irigând inima, crescând aportul de sânge.
EDRF (factor de relaxare derivat din endoteliu) este denumirea veche pentru NO. Foștii medici observaseră rolul său vasodilatator, dar nu îl identificaseră încă chimic.
Cele macrofage , celule ale sistemului imunitar , produc NO în scopul eliminării bacteriene patogeni, NO , care poate , în anumite circumstanțe, poate provoca efecte secundare nocive, este cazul în așa-numita infecție fulminantă septicemie , unde producția NO excesivă de către macrofage duce la vasodilatație masivă, principala cauză a hipotensiunii arteriale întâlnită în șocul septic .
NU acționează ca un neurotransmițător între celulele nervoase . Spre deosebire de majoritatea altor neurotransmițători, a căror acțiune în fanta sinaptică este direcționată exclusiv către neuronul postsinaptic, mica moleculă de NO se difuzează pe scară largă și poate ajunge la mai mulți neuroni din jur, inclusiv neuroni care nu sunt interconectați de sinapse. Se crede că acest proces este implicat în memorare prin asigurarea memorării pe termen lung . De endocannabinoids , neurotransmițători lipidelor, au proprietăți de difuzie similare.
NO este prezent în multe organe ale tractului digestiv ca neurotransmițător non-adrenergic, non-colinergic. Este responsabil pentru relaxarea mușchilor netezi în tractul gastro-intestinal. În special, crește capacitatea stomacului de a stoca lichide alimentare.
Oxidul nitric este un regulator esențial al apoptozei celulare. Poate avea un efect antiapoptotic sau, dimpotrivă, un efect apoptotic. Acest comutator este intim legat de prezența sau absența reductoarelor celulare, cum ar fi glutationul .
În prezența unui nivel ridicat de ion superoxid O 2 - , monoxidul de azot permite formarea ionului peroxinitrit , probabil responsabil pentru modificarea potențialului membranei mitocondriale , precum și a multor fenomene de apoptoză celulară, în special. sistemul imunitar.
Acestea sunt substanțe cu una sau mai multe legături azot - oxigen, azot - azot sau care inhibă distrugerea NO ( viagra ). Există nitrați , nitriți , nitrați, azide ...
Utilizări terapeutice:
Descoperirea proprietăților biologice ale NO în anii 1980 a fost complet neașteptată și a provocat o oarecare agitație. Revista Știință numită NO "Molecula Anului" în 1992 , a fost creată o Societate NO Learned și a apărut o revistă științifică dedicată în totalitate NO. Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina a fost acordat în 1998 pentru a Ferid Murad , Robert F. Furchgott , și Louis J. Ignarro pentru munca lor asupra funcțiilor neurotransmisia NO. Această lucrare se află la originea fundației companiei farmaceutice franceze Nicox . Se estimează că 3.000 pe an publică articole științifice despre rolul în biologia oxidului nitric.
Referință ONU pentru transportul mărfurilor periculoase :