Francique Lorraine sau platt Lothrìnger Platt Lothrìnger deitsch / ditsch | |
Țară | Franţa |
---|---|
Regiune | Lorena (în Moselle ) |
Număr de vorbitori | În departamentul Moselle: 180.000 în 1999 ( INSEE ) 215.000 în 1990 ( BELMR ) 360.000 în1962( INSEE ) În declin accentuat. Transmisie intergenerațională foarte mică din anii 1980 . |
Numele vorbitorilor | platofoane, francicofoane |
Tipologie |
Limba vernaculară flexionată accentual SVO |
Clasificare pe familie | |
|
|
Statutul oficial | |
Limba oficiala | Una dintre limbile regionale ale Franței . În plus, Francique luxemburgheză este limba oficială în Marele Ducat al Luxemburgului . |
Probă | |
Articolul 1 din Declarația universală a drepturilor omului (a se vedea textul în franceză ):
|
|
Meniul | |
Situația principalelor dialecte din Mosela | |
Lorraine din Franconia , numit în mod tradițional Lothringer Deitsch / Ditsch , Lothringer Platt , sau doar Platt , este una dintre limbile regionale de Lorena . Acesta este un termen generic pentru toate dialectele media germană și germană superioară vorbite în partea germanofonă a departamentului lui Moselle . În ceea ce privește vorbitori, Francique Lorraine este una dintre cele mai vorbite limbi regionale în Franța , în 2013 , înainte de bască și corsicană , dar după occitană , alsaciană și Breton . Pe de altă parte, nu ar trebui să confundați Lorraine Francique cu Lorraine French Regional , care este o limbă franceză care are împrumutat vocabular, expresii și expresii din Lorraine Francique.
Emile Guelen a distins în 1939 trei soiuri pe care le numise Westmosellothringisch , Niedlothringisch și Saarlothringisch . Autorul desemnează în general cele trei forme lingvistice ale francicului utilizate în Lorena, de la vest la est:
Termenul „francique lorrain” a apărut pentru prima dată în anii 1950. Dintre vorbitorii săi, cei doi termeni care apar cel mai des sunt Platt și Ditsch , aceștia putând fi combinați împreună ( Plattditsch ), sau precedat de termenul Lothrìnger / Lottrìnger (în renană ) , Lot (h) renger / Lothringer (în Mosela), Lout (h) renger / Lottrénger (în luxemburgheză).
Termenul platt este un nume foarte comun pentru un dialect în regiunile germanice, cum ar fi Germania . Termenul „franc” este, la rândul său, o denumire de ordine lingvistică, utilizată pentru a distinge dialectul de alte dialecte germanice, în special (în Franța) alsacian .
Între 2013 și 2014, potrivit unui sondaj realizat de asociația CBL-ZuZ pe un eșantion de 213 de oameni care vorbesc dialectul:
Pe de altă parte, 37 de oameni consideră că dialectul lor este „german”: înainte de primul război mondial și chiar în perioada interbelică , oamenii nu vedeau nicio problemă în a spune că vorbeau „germană”. În lucrările franceze ale XIX - lea secol, a fost , de asemenea , termenii: Lorraine germană , dialect german , patois german sau corupt germană și germană rele care au fost folosite atunci când au abordat subiectul. În ceea ce privește lucrările germane din aceeași perioadă, se menționează „ deutsch-lothringische Mundart ” .
Există locuri în Moselle în care termenul Platt nu este absolut folosit de dialectofoane: în împrejurimile Boulay și Saint-Avold , în fostul canton Albestroff sau în regiunea Phalsbourg , unde „spunem Ditsch (sau unul dintre variantele acestui cuvânt). Putem cita ca exemplu scriitoarea Fabienne Jacob , originară din Guessling , spunând că în acest sat vorbim Ditsch și nu Platt . În Sarreguemines, Bouzonville și Thionville, spunem Platt (sau una dintre variantele sale precum Plòtt , Blatt etc.); unii, mai rar, spun alsacianul , este și cazul vorbitorilor de Rhenish Francique din Alsacia cocoșată .
Cuvântul Platt s-ar fi impus în mass-media printr-un anumit efect de modă și prin influența festivalului „ Mir redde Platt ” care are loc în Sarreguemines din 1999.
Francique Lorraine are, la fel ca limbile regionale din Franța , în general , nevoie de recunoaștere. Dacă francica luxemburgheză este limba oficială în Marele Ducat al Luxemburgului , Lorraine Francique (în diferitele sale variante) se bucură doar de statutul de limbă regională a Franței, așa cum se menționează în raportul Cerquiglini, în care este menționat „dialectul german al Alsacei și Mosela " .
Termenul se referă la tribul franconian germanic al francilor , care au început să se stabilească în regiune în perioada Marii Migrații , chiar din secolul al IV- lea. Observăm, totuși, că germanizarea regiunii a început fără îndoială mai devreme și că o teză destul de răspândită vrea ca un substrat lingvistic atât celtic, cât și germanic să existe înainte de sosirea francilor. O primă scrisă în francă este traducerea Tratatului Sfântul Isidor în Renă și datează din secolul al IX- lea. Frontiera lingvistică Moselle a fost stabilită într - un mod durabil pe o linie care traversează departamentul Moselle curent de la nord-vest spre sud-est.
În ciuda schimbărilor naționalității și a eforturilor tuturor de a muta această limită lingvistică, ea abia s-a schimbat până în 1945. Abia după cel de-al doilea război mondial s-a luptat cu limba regională. a fost rudenia sa cu limba germană standard , care a fost asimilată cu cea a ocupanților naziști . Acesta este motivul pentru care, în unele cazuri, termenii Francique și Francique Lorraine sunt folosiți de preferință, în loc de limba germană, care poate aminti această perioadă dificilă.
Ca și în alte limbi minoritare, au fost create asociații cu scopul de a transmite francic. Printre acestea, putem remarca asociațiile Hemechtsland a Sprooch (creată în 1975), Wei Lang Nach (creată în 1979), Bei uns dahäm (creată în 1980), Gau un Griis (creată în 1986) și Culture et Bilinguisme de Lorraine - Zweisprachig, unsere Zukunft (fondat în 2008). Din 1983, mai multe asociații lingvistice ale Lorenei de limbă germană au fost grupate în cadrul Federației pentru Lothringer Platt .
În Evul Mediu, în orașul Metz , care se afla deja într-o zonă majoritară franceză, se folosea un local vorbitor supranumit Metzer Platt , fiind un amestec de Luxemburg franc, Moselle și Rin. Originea sa sociolingvistică a fost imigrația lorrenilor de limbă germană la Metz.
În sudul Braziliei , există , de asemenea , o formă de „brazilian Platt“ , care include în principal Pomerania de Est și Hunsrückisch de la XIX - lea secol, mulți germani (inclusiv Lorraine vorbitoare de limba germană) au emigrat în Brazilia și a reușit să treacă de vorbire vernaculară din generație în generație. Peter Rosenberg a estimat, pentru 1990, că vor exista un total de 1,4 milioane din 3,6 milioane de oameni care vorbește germana standard . Un profesor de la IPOL estimează un număr ușor mai mic, adică 1 milion de dialectofoane.
În 1806, în departamentele Lorena, Mosela avea 218.662 de vorbitori de limbă germană, Meurthe 41.795 și departamentul Vosges , cel puțin o comună de 609 de locuitori. În ceea ce privește Vosges, orașul Natzwiller și cătunul Schwartzbach sunt într - adevăr , raportate a fi de germană în mijlocul secolului al XIX - lea secol, cele două locuri au fost o parte din departamentul Vosges 1793-1871.
Potrivit lui Maurice Toussaint, în 1946, din cele 763 de municipalități din departamentul Moselle, 370 erau „de limbă germanică”, 30 erau „municipalități bilingve” și 363 erau „municipalități de limbă franceză”. În 1962, aceasta a reprezentat 360.000 de moselani, inclusiv Franța Lorena, sau 39% din populație, iar în 1975 440.000, sau aproximativ 44% din populație. În 1975, aceasta a reprezentat aproximativ aceeași proporție, adică 357 de municipalități din 716. Această creștere aparentă nu înseamnă o creștere a practicii, deoarece este mai mult o reflectare a demografiei decât a utilizării zilnice a limbii. Biroul European pentru mai restrânsă Limbile estimează că , în 1990 , Franța trebuie să fi avut 40.000 de „vorbitori luxemburgheze“ și alte 175.000 „plattophones“. Conform estimărilor INSEE din 1999 incluse într-un raport guvernamental privind limbile regionale, numărul dialectofoanelor a scăzut la 180.000, cifre care trebuie totuși calificate, deoarece studiul include francicele din Lorena și dialectele alsaciene și nu face o distincție geografică a vorbitorilor și nu lingvistică.
Distribuția geografică a variantelor se face într-o logică est-vest. Luxemburg Franconian este vorbită în regiunea Thionville și Sierck-les-Bains (inclusiv Redange și Russange , fără ieșire la trei sferturi pe localități romane). Moselle Franconian este vorbită în țara Nied (Bouzonville, Boulay, Faulquemont). Renan este vorbită în zona de la Saint-Avold în regiunea Sarrebourg prin Forbach , Sarreguemines și Bitche . Renan este , de asemenea , vorbită în Alsacia cocoasa ( Drulingen , Sarre-Union , La Petite Pierre ) , dar poate fi numit Lorraine Franconiană că , dacă am înțeles în sens geografic și istoric, Alsacia cocoșată , care face parte din Lorraine (în sensul limba regională, ar fi potrivit să vorbim aici, din 1793, despre Alsaceian Rhenish Francique).
La sfârșitul XIX - lea secol:
Diferitele variante ale Francique Lorraine au multe puncte în comun și există o înțelegere reciprocă mai mult sau mai puțin ușoară dintr-un loc în altul. Cu toate acestea, termenul Francique Lorraine nu trebuie privit ca o noțiune lingvistică. Ramurile specifice ale Francique din Germania mijlocie sunt din acest punct de vedere Francul Ripuar , Francicul Luxemburg , Mosela Francic și Rhin Francic .
Francique Lorraine este un continuum de dialecte deoarece, în general, toate punctele și diferențele comune fluctuează în funcție de locația geografică. Nu se limitează la trei forme lingvistice practicate în Lorena și separate prin linii care au fost stabilite pe un criteriu lingvistic foarte parțial. Anumite proprietăți sunt transversale față de cele trei forme, iar intercomprensiunea rezultată depinde mai mult de distanța geografică decât de o linie de rupere.
Prin urmare, termenul Francique Lorraine nu desemnează o categorie stabilită pe criterii lingvistice, ci un set lingvistic specific unui teritoriu geografic rezultat din delimitarea granițelor politice. Se află în Lorena, mai exact în jumătatea nord-estică a departamentului Moselle .
Francique Lorraine este o limbă subregională, deoarece este folosită doar în o parte a regiunii. Luxemburg francă , The Franconiană Moselle și renan Franconiană sunt , de asemenea , limbi supra-regionale , deoarece unele variante sunt , de asemenea vorbite în altă parte în Lorena dincolo de granițele Germaniei belgiene și luxemburgheze.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că se vorbește un dialect germanic , din punctul de vedere al mutațiilor consoane, într-o mică parte a cantonului Phalsbourg (valea Zorn ). Regiunea germanofone din Lorena se referea la XIX - lea secol următoarele locații: Bois-de-Chenes , trei case , Danne-et-Quatre-Vents , Garrebourg , St Louis , Arzviller , Guntzviller , Hartzviller , Biberkirch , Troisfontaines , Hommert , Harreberg , Hellert , Schaeferhof și La Hoube .
Limba regională a Lorenei de limbă germană include, prin urmare, dialectul germanic inferior al Mosellei de sud-est. Dacă putem vorbi de franc în sens istoric, nu este chiar cazul pentru distincții în funcție de criterii lingvistice. Dar există aici un continuum dialectal care deschide discuția. În sud-estul departamentului ( țările Phalsbourg și Dabo ), caracteristicile vocale ( vocalismul ) dialectelor clasificate francic sau germanic după sistemele lor consonantice sunt apropiate între două sate vecine.
Lorraine Francique sau Francique de Lorraine este un continuum de dialecte aparținând Germaniei de Vest Mijlociu (Westmitteldeutsch) având cel puțin mai multe caracteristici comune care sunt după cum urmează:
Primii doi separă Francul Lorena de Low German (vezi Linia Benrath ):
Următoarele două separă Francique Lorraine de germana superioară (vezi linia lui Speyer (de) ):
O altă caracteristică comună separă Lorraine Francique de Ripuary Francique :
Francique de Lorraine se deosebește, de asemenea, la nivel global de soiurile care o extind mai spre nord și est :
Întreaga zonă lingvistică este străbătută de două linii izoglose, orientate nord-est-sud-vest, care delimitează cele trei variante de mutațiile consonantice ale Germaniei Înalte realizate parțial în Francique Lorraine:
Linie op / a (de) separă luxemburgheză Francique , domeniul de op , de la Moselle Francique , domeniu de a , cuvinte sensul pe sau (în limba germană) auf .
Această linie se află între următoarele municipalități la vest: Zeurange / Grindorf / Flastroff / Waldweistroff / Lacroix / Rodlach / Bibiche / Menskirch / Chémery / Edling / Hestroff și următoarele municipalități la est: Schwerdorf / Colmen / Filstroff / Beckerholtz / Diding / Freistroff / Anzeling / Gomelange / Piblange
Linie Wat / a fost (de) separă Moselle Francique , du domaine wat , de Francique Rin , domaine du a fost , cuvinte însemnând ce sau (în limba germană) a fost .
Această linie se află între următoarele municipalități la vest: Ham-Sous-Varsberg / Varsberg / Bisten / Boucheporn / Longeville / Laudrefang / Tritteling / Tetting / Mettring / Vahl-lès-Faulquemont / Adelange și următoarele municipalități la est: Creutzwald / Diesen / Carling / Porcelette / Saint-Avold / Valmont / Folschviller / Lelling / Guessling-Hémering / Boustroff
Diftongizarea care trece de la vocala i la diftongul ei a ajuns la întregul francic luxemburghez, dar afectează doar într-un mod limitat domeniile din Moselle Francic și Renic Francic din Lorena . Cu toate acestea, ajunge în mare măsură la Moselle Francique și la Rhine Francique în extensiile lor din afara Lorenei; așa o persoană din Lorena care vorbește Rhenish Francique (sectorul Forbach în afară) va spune gliche , în timp ce un Saar va spune gleiche .
Scrierea Francique a fost codificată de GERIPA în funcție de Universitatea din Haute Alsace . Luxemburg Franconiană are o scriere oficială în Marele Ducat al Luxemburgului.
Scrierea în dialectul francic modern Reno-Lorena este un fenomen extrem de recent. Utilizarea dialectului scris a fost limitată mult timp la o parte a poeziei și la piesele de teatru dialectale. Modern german a construit de la sfârșitul XV - lea secol, și aproape toate patrimoniului scris al Lorena germane ( de asemenea , numit Lorraine german sau Thionville) este apoi luată în această mișcare. Actele oficiale ale părții de limbă germană a Ducatului Lorenei ( Bailliage al Germaniei ) au fost scrise în limba germană până la 1748 (ordonanță impunând franceza în actele oficiale din Lorena inspirată de Antoine-Martin Chaumont de La Galaizière , cancelarul Lorenei ). Același lucru s-a aplicat actelor notariale din Bailiwick din Germania. Vor continua să fie așa până în 1773 la Rodemack, până la 1790 la Dabo, în ținuturile Imperiului și până la atașamentul lor față de Franța în 1793. De la standardizarea scripturilor germane, limba scrisă utilizată de lorenții vorbitori de limbă germană era standard Germană , chiar și pentru transcrierea elementelor dialectale, mai ales după anexarea din 1871 și școlarizarea masivă a tinerilor vremii.
Ar fi indicat să enumărăm trăsăturile gramaticale comune pentru toată Lorena Francică, dar această lucrare nefiind suficient de avansată, ne putem referi deja la elementele publicate pe Francul Renei Lorenei .
Exemplu gramaticalExemplu preluat din francicul renan de Lorena (valea Sarre și țara Bitche )
Francul renan de Lorena are câteva programe audiovizuale în dialect, printre care: „Platt Bande” pe canalul Mosaïk , precum și „Nohrichte” (program dispărut) și „Wèèsch du schùn? »La Télé Cristal. În ceea ce privește radioul , același dialect are printre altele emisiunile „Academia Platt” la Radio Studio 1 și „Platt redde isch gesund” la Radio Mélodie .
Pe cealaltă parte a graniței politice , Radio Saarbrücken , care poate fi primit în anumite zone ale departamentului, transmite programe în Platt, precum și informații destinate rezidenților Mosellei.
Filmul intitulat Deschis 24/7 lansat în 2010 conține un segment întreg împușcat în Lorraine: „Wenn'se in'd stadt komme”.
În plus, mediateca Sarreguemines include un centru de resurse destul de mare în regiunea Lorena.
Acest festival se desfășoară anual din 1999 în Sarreguemines sub numele Mir redde Platt și din 2010 la Forbach sub numele Mir schwätze Platt .
Primul indicator rutier din regiunea Lorena ar fi cel inaugurat în 1984 la Bouzonville. În același an, alte 20 de panouri în Francique au fost instalate în zona acestui municipiu.
În 2007, conform site-ului Geoplatt, următoarele localități includeau semnalizare bilingvă franceză / franceză Lorena (indicatoare de intrare și / sau indicatoare stradale): Alzing, Beckerholz, Bouzonville, Brettnach, Filstroff, Freistroff, Férange, Guiching, Neunkirchen, Vaudreching, Guerting , Guerstling, Bambiderstroff, Mainvillers, Dodenom, Entrange, Evrange, Hagen, Hettange-Grande, Roussy-le-Village, Roussy-le-Bourg, Apach, Flastroff, Haute-Contz, Merlebach, Hombourg-Haut, Théding, Kalhausen, Sarreguemines , Goetzenbruck, Gros-Réderching, Hartzviller.
Un indicator de intrare bilingv în Roussy-le-Bourg.
Altul în Hettange-Grande.