Qusta ibn Luqa
Qusta ibn Luqa
| Naștere |
820 sau 835 Baalbek |
|---|---|
| Moarte |
Către 912 Armenia |
| Activități | Doctor , matematician , traducător , scriitor , astronom |
| Camp | Filozofie |
|---|
Qusta ibn Luqa (mai precis Qusṭā ibn Lūqā al-Ba'labakkī , adică în arabă Constantin, fiul lui Luca, originar din Baalbek ) este medic, de asemenea filosof, matematician, astronom, naturalist și traducător, născut în Heliopola din Siria între 820 și 835 , a murit în Armenia în jurul anului 912 . El este, împreună cu Hunayn ibn Ishaq , una dintre figurile cheie în transmiterea cunoștințelor grecești din Antichitate în lumea arabo-musulmană.
Biografie
Născut în vechea Sirie bizantină, a fost creștin al Bisericii Melkite , știind atât greaca (limba sa maternă), cât și araba, precum și siriaca . A studiat medicina și a călătorit, inclusiv în Imperiul Bizantin . Apoi a plecat la Bagdad pentru a urma o carieră de traducător și a adus cu el cărți grecești. El a fost patronată de trei califi : al-Mustain ( 862 - 866 de ), al-Mutamid ( la 870 - 892 ) și al-Muqtadir ( 908 - 932 ). La sfârșitul vieții sale, invitat de un armean numit nobil Sanharib, a mers la curtea regelui Smbat I al Armeniei și a murit în această țară unde i-au făcut un mormânt.
Lucrări
Medicament
El este creditat cu 55 de cărți medicale (unele păstrate, altele nu):
- Despre structura ochiului și manifestarea Înțelepciunii divine în formarea sa ;
- A structurii ochiului și a bolilor sale , în două părți;
- Mâncare ;
- Vinul și utilizarea acestuia la sărbători ;
- Băi ;
- Slăbiciune a nervilor ;
- Slăbiciunea inimii ;
- Cauzele morții subite ;
- De putere și slăbiciune ;
- Din membrul principal al corpului uman ;
- De puls ;
- De somn și vise ;
- Despre boala părului , în douăsprezece capitole;
- Cresterea parului (conservata);
- Dintre cele patru umori și relațiile lor reciproce (păstrate și citate de al-Razi , ca următoarele patru despre umori);
- Despre flegmă și cauze (serie de șase tratate care formează șaptezeci de capitole);
- Sânge , în patruzeci de capitole;
- Bilă galbenă , în douăzeci de capitole;
- Bilă neagră ;
- Din sensul reproductiv ;
- Febre ;
- Diagnosticul prin analiza urinei ;
- Dieta care trebuie urmată în timpul călătoriei (reținută);
- Dintre sângerări , în nouăzeci și unu de capitole;
- De la ficat, formarea și bolile acestuia ;
- Antidoturi ;
- Dureri de stomac ;
- Dureri de urechi ;
- Boli ale nasului ;
- Guta ;
- Hidropsia ;
- Din cauza scurtării vieții și a longevității (păstrată);
- Da păstrarea sănătății și a vindecării ;
- Migrenă ;
- Setea ;
- Vigile (conservate);
- Epidemii ;
- Supărarea dinților ;
- Cauza culorii negre a etiopienilor ;
- Ordinea de urmat în lectura cărților medicale ;
- Pe delir (două cărți cu același titlu);
- Boli acute ;
- Cu privire la circulația sângelui ;
- Despre plăcere ;
- Vopsirea părului ;
- Elemente ;
- Mirosuri ;
- Preliminarii medicinei ;
- Carte despre laxative și terapie pentru diaree ;
- Îmbunătățirea laxativelor ;
- Epistolă despre prevenirea răcelilor și a congestiei ;
- Suprasolicitare ;
- Amorțeala membrelor conform teoriei lui Galen și Hipocrate ;
- Contagiune .
El este, de asemenea, autorul unui tratat despre amulete, căruia îi neagă orice forță ocultă (păstrată numai într-o traducere latină de Arnaud de Villeneuve , intitulată De physicis ligaturis sau De incantatione ).
În ceea ce privește traducerea din greacă în arabă, el va fi autorul comentariului lui Galen asupra aforismelor lui Hipocrate .
Alte științe
De asemenea, el a scris următoarele tratate de astronomie / astrologie:
- Despre utilizarea globului ceresc în șaizeci și cinci de capitole (disponibil în arabă în două recenzii diferite și într-o traducere latină a secolului al XIV- lea, intitulată Din Sphaera solida );
- Despre configurația corpurilor cerești ;
- Introducere în știința astronomiei / astrologiei (titlu citat în Kitab al-Fihrist , pierdut);
- Introducere în configurația și mișcările corpurilor și stelelor cerești (citate în Kitab al-Fihrist , pierdute, sau poate la fel ca a doua, dar Ibn Abi Usaybi'a le distinge);
- Cu privire la utilizarea astrolabului sferic (pierdut sau la fel ca primul);
- Cu privire la utilizarea sferei armilare (pierdută sau la fel ca prima).
De asemenea, a tradus în arabă tratatul Despre mărimea și distanța soarelui și lunii de Aristarh din Samos , Sfericele și locuințele lui Teodosie din Tripoli (traduceri în sine traduse în latină de Gérard de Cremona ), Răsăriturile și apusurile soarelui stele de Autolycos de Pitane , tratatul Despre ascensiunea semnelor zodiacale de către Hypsicles și Mică astronomie , o colecție de texte de geometrie care introduc astronomia lui Ptolemeu ; de asemenea, De horoscopo al lui Asclepius.
În domeniul mecanicii, el a tradus , de asemenea, anvelope de Heron din Alexandria (care ne sunt cunoscute numai în această traducere arabă). Numele său este, de asemenea, asociat cu traducerea în arabă (traducere parțială sau revizuire a traducerilor existente) a fizicii de Aristotel , comentarii ale lui Alexandru din Afrodise (în cărțile IV, V și VII din fizică ) și Ioan Philopo (primele patru cărți ale Comentariului la Fizică ), Elemente de Euclid , Aritmetică de Diofant și Geoponică de Cassianus Bassus . De asemenea, a scris un comentariu la cea de-a treia carte a lui Euclid , o alta despre Diofant și o Introducere în geometrie (aceste ultime texte pierdute).
Alte discipline
A scris un tratat psihologic despre diferența dintre minte și suflet, tradus în latină în secolul al XII- lea de Ioan de Sevilla ( De differentia spiritus și animæ ) și care a fost în secolul al XIII- lea cărțile canonice ale Facultății de Arte din Universitatea din Paris (unde Qusta a fost numit Constabulus și a fost mai mult decât atât confundat cu Constantin din Africa ); un tratat despre cauzele diferențelor pe care oamenii le prezintă în personajele lor, comportamentul lor, pasiunile și înclinațiile lor; un tratat privind diferența dintre animalul rezonabil și animalul nerezonabil; o introducere în logică; o explicație a filozofiei grecilor; un tratat despre etica filozofilor; o carte despre politică.
Qusta a fost și autorul unei povești universale numită Cerul Istoriei , despre care știm doar titlul. De asemenea, el a scris o scuză pentru creștinism, ca răspuns la savantul musulman Ibn al-Munajjîm, care scrisese un tratat intitulat Dovada ( Al-Buhrān ) în care pretindea să demonstreze prin logică adevărul profeției lui Mahomed și îl întreba pe Hunayn ibn. Ishaq și Qusta să-l infirme dacă au reușit, ceea ce au făcut amândoi.
Bibliografie
Ediții
- K. Samir și P. Nwiya (ed.), O corespondență islamo-creștină între Ibn Al-Munaggim, Hunayn Ibn Ishaq și Qusta Ibn Lûqa , Patrologia Orientalis, t. 40, fasc. 4 (nr. 185).
- De physicis ligaturis (tradus de Constantin Africanul între 1077 și 1087, Opera , Basel, 1536). Editare de R. Casazza: "El 'De physicis ligaturis' de Costa ben Luca. Un tratat puțin cunoscut despre el de encantamientos y amuletos con fines terapéuticos", Patristica și Mediaevalia , 27 (2006), p. 87-113. Ediție de J. Wilcox și JM Riddle: „Ligăturile fizice ale lui Qustâ ibn Lûqâ și recunoașterea efectului placebo”, Întâlniri medievale , 1 (1995), p. 1-50.
Studii
- Dimitri Gutas, Gândirea greacă, cultura arabă , Aubier, 2005.
- Raymond Le Coz, Creștinii în medicina arabă , L'Harmattan, 2006.
Note și referințe
- Cu toate acestea, pare să existe o oarecare confuzie de identitate între acest calif , care a fost numit de fapt Abu al-'Abbas Ahmad ibn Muhammad ibn al-Mu'tasim și unul dintre unchii săi, numit și Ahmad, fiul lui al-Mu ' tasim , care a fost tutorat de filosoful al-Kindi și este destinatarul multor scrisori ale acestuia.
- Comandat de un ministru al califului al-Mutamid ; editat de G. Bos, Regimul medical al pelerinilor la Mecca de la Qustâ ibn Lûqâ , EJ Brill, Leyden, 1992.
- Publicat cu traducere franceză de Paul Sbath, „Cartea personajelor Qosta ibn Louqa, mare cărturar și renumit doctor din secolul IX ,” Buletinul Institutului Egiptului 23, 1941, p. 103-169.