Cele furtuni de capătDecembrie 1999Europa sunt două depresiuni intens latitudini medii de dezvoltare rapidă, numit respectiv Lothar și Martin , care a traversat Europa de Vest 26 , 27 și28 decembrie 1999. Acești doi cicloni extratropicali extrem de puternici de tip bombă au provocat daune majore la vânt . Cele două sisteme de joasă presiune au cauzat moartea a 140 de persoane și aproape 19,2 miliarde de dolari (2006) în daune materiale.
Deși mass-media a raportat uragane , aceste furtuni nu aveau structura. Într - adevăr, nici un ciclon tropical poate dezvolta în apă , cu o temperatură sub 26 ° C . Astfel, ultimul uragan din sezonul 1999 a avut loc în noiembrie în Indiile de Vest, așa cum se menționează în raportul Centrului Național pentru Uragane , un centru meteorologic regional specializat responsabil de Organizația Meteorologică Mondială pentru monitorizarea ciclonilor tropicali din Atlanticul de Nord . Menționarea uraganelor se referă prin analogie doar la forța vânturilor conform scalei Beaufort .
În Decembrie 1999, Europa a fost lovită de trei depresiuni puternice. 3 decembrie, Furtuna Anatol a devastat Danemarca și nordul Germaniei. La sfârșitul acestei luni, au urmat încă două furtuni în decurs de două zile una de cealaltă și au fost considerate de mass-media a fi furtuna secolului în Europa. Primul, Lothar , este o depresiune compactă care a trecut rapid, fără a schimba fluxul zonal al circulației atmosferice, care i-a permis următorului, Martin să o urmeze îndeaproape. Deoarece ultima furtună avea un diametru mare, a fost asociată cu o schimbare a circulației care a împiedicat alte depresiuni să o urmeze. Aceste furtuni au două lucruri în comun:
Lothar este numele dat furtunii care a traversat chiar și prin nordul Franței duminică dimineață.26 decembrie 1999. Deplasându-se de la vest la est de-a lungul unei linii aproximative de-a lungul celei de-a patruzeci și nouă paralelă, această joasă atingea Finistère în jurul orei 2 dimineața și Strasbourg la 11 dimineața , adică o deplasare la o viteză medie de 100 km / h . Cele mai puternice vânturi au devastat o fâșie de aproximativ 150 de kilometri lățime de-a lungul unei curbe, începând de la vârful Bretaniei, trecând apoi prin Normandia , Île-de-France , Champagne-Ardenne , Lorena și Alsacia .
Lothar și -a continuat drumul spre Germania provocând pagube importante infrastructurii și pădurilor precum Pădurea Neagră . A provocat pagube fără precedent în pădurile din Franța , Elveția , Germania și Danemarca . Vânturile din munți au atins o viteză de 259 km / h .
Minimul s-a format de pe Newfoundland înainte de a traversa Oceanul Atlantic în mai puțin de douăzeci și patru de ore. În mod excepțional în Europa, săparea acestei bombe a fost accentuată pe pământ pentru a atinge presiunea atmosferică de 960 hPa (960 mb ), probabil datorită unei interacțiuni puternice cu jeturile a căror viteză era de aproximativ 400 km / h la doar 9.000 m deasupra mării nivel. Potrivit unui studiu ulterior al Serviciului Meteorologic Austriac ( ZAMG ), Lothar a fost urmat de un jgheab de ciclogeneză secundară care a trecut prin Belgia și sud-vestul Germaniei generând vânturi de peste 90 km / h .
Acest al doilea nivel foarte adânc (până la 965 hPa la 4 p.m. în Bretania ) a traversat Franța cu o viteză mare (aproximativ 100 km / h ), de luni după-amiază27 decembrie 1999până în noaptea următoare. Acesta a dezvoltat off Bretania la 27 decembrie pentru a ajunge la coasta acestei regiuni în jurul valorii de 4 p.m. , înainte de a trece la Nantes ( 7 p.m. ), Romorantin ( de 10 p.m. ), Dijon ( 1 a.m. la 28 decembrie ) și Alsacia ( 4 ore ). Regiunile cele mai afectate de vânt au fost Bretania , coasta Atlanticului , în special Charente-Maritime și Charente ( 198 km / h la Île d'Oléron ), apoi toate zonele la sud de linia La Rochelle - Mâcon , inclusiv Côte d 'Azur (vânt rafinat de 160 km / h neînregistrat oficial la Cannes ). Vântul a continuat să sufle în Corsica marți dimineață, 28, provocând valuri puternice pe coasta de vest. Furtuna a afectat și Spania , vestul Elveției și nordul Italiei .
La nord de depresiune, o injecție de aer rece a dat, din după-amiaza zilei de 27, căderi de zăpadă care se țineau de pământ peste nordul Bretaniei și Normandiei. În timpul nopții, zăpada a ajuns în nord-estul Franței până la Genevois , lăsând fulgi în sudul regiunii Paris. Între timp, cantități semnificative de ploi au provocat inundații de-a lungul drumului său. În unele locuri din Alpi , ninsoarea a durat două zile, stratul de zăpadă ajungând la aproximativ doi metri.
Datat | Localitate | Viteza (km / h) |
Datat | Localitate | Viteza (km / h) |
---|---|---|---|---|---|
26 decembrie | Orly | 173 | 27-28 decembrie | Mandelieu-la-Napoule | 205 |
Sfântul Brieuc | 173 | Insula Oléron | 198 | ||
Paris ( parcul Montsouris ) |
169 | Royan | 194 | ||
Alencon | 166 | Cap Ferret | 173 | ||
Colmar | 165 | Biscarrosse | 166 | ||
Insula Groix | 162 | Millau | 166 | ||
Cap de la Hague | 162 | Ile d'Yeu | 162 | ||
Dinard | 158 | Pointe du Raz | 162 | ||
Saint-Dizier | 158 | Clermont-Ferrand | 159 | ||
Metz | 155 | La Rochelle | 158 | ||
Caen | 151 | Bastia | 155 | ||
Reims | 151 | Coniac | 151 | ||
Orleans | 151 | Limoges | 148 | ||
Troyes | 148 | Bordeaux | 144 | ||
Ploumanac'h | 148 | Bergerac | 140 | ||
Nancy | 144 | Carcassonne | 140 | ||
Chartres | 144 | Perpignan | 140 | ||
Strasbourg | 144 | Pau | 140 | ||
Rouen | 140 | Toulouse | 137 | ||
Evreux | 140 | Aurillac | 137 | ||
Ren | 126 | Tarbes | 137 | ||
Nantes | 126 | Saint-Girons | 137 | ||
Dijon | 126 | Dax | 133 | ||
Constructor | 126 |
Țară | Localitate | Viteza (km / h) |
---|---|---|
elvețian | La Chaux-de-Fonds | 134,6 |
Chasseral | 177,5 | |
La Dôle | 201.2 | |
Geneva | 103,7 | |
Pasul Grand-Saint-Bernard | 178.6 | |
Evolene | 124.6 | |
Lucernă | 141,5 | |
Zurich | 157,8 | |
Schaffhausen | 162 | |
Hörnli | 208.1 | |
Säntis | 229,7 | |
Germania | Weinbiet | 184 |
Stuttgart | 144 | |
Karlsruhe | 151 | |
Grosser Arber | 162 |
Observațiile nu sunt aprobate | |||
---|---|---|---|
Datat | În lege | Viteză | cometariu |
26 decembrie |
Paris ( Turnul Eiffel ) conform Franței3 |
216 km / h | Anemometru blocat la viteza maximă, vântul probabil mai mare, dar nu este reprezentativ pentru vântul de suprafață |
Aiguille des Grands Montets (Chamonix-Argentière, 3.295 m ) |
320 km / h | Viteza măsurată în vârful unui munte, care nu este reprezentativă pentru cea a vântului de la suprafață |
După furtuna din 1987 , serviciile meteorologice europene și-au îmbunătățit modelele numerice de predicție a vremii . În 1999 , Météo-France a reușit să prezică apariția a două furtuni. Pe baza modelelor existente și a variațiilor excepționale de temperatură și presiune măsurate, Météo-France a reușit să transmită un raport meteo de vânt puternic cu 24 de ore înainte de furtuna Lothar .
De Meteorologii de-France , la METEO toate nivelurile lucrează în strânsă colaborare cu serviciile de securitate civile. 26 decembriela 5 h 25 , Centrul Operațional de gestionare a crizelor interministeriale (COGIC) a Direcției de Apărare și Securitate Civilă (FTC) primește un telefon de la Météo-France prin care anunță că vânturile se îndreaptă către Insula-Franța și estul, nordul și centrul părți ale țării. Acest cont telefonic este confirmat prin trimiterea unui buletin de avertizare meteo (BAM) la 6 h 45 , confirmând un fenomen de vânt violent de 80 km / h în medie, cu rafale de 120 km / h , poate ajunge la nivel local de 140 km / h .
Dacă populațiile sunt avertizate cu privire la un eveniment meteorologic excepțional, forța rafalelor depășește prognozele. La 7 h 30 , Meteo France anunță o completare a BAM, menționând că un episod cu vânt poate dura de la una la două ore în Île-de-France și în centru, cu vânturi de până la 140 km / h sau local 160 km / h . La 8 h 15 , Siguranța Publică a pregătit, la cererea Météo-France, un comunicat de presă pentru a avertiza locuitorii din zonele cu riscuri semnificative care ar putea genera vânturile anunțate. Alerta prin presă, transmisă mai întâi de buletinele naționale ale grupului Radio France , vine când furtuna Lothar lovește deja Normandia. Întârzierea scurtă dintre alerta dată de Météo-France și debutul furtunii nu a făcut posibilă informarea populației mai devreme cu privire la violența fenomenului. Pe de altă parte, alerta a fost dată la sfârșitul nopții, a doua zi după sărbătorile de Crăciun, într-un moment în care mass-media este puțin ascultată și populațiile dificil de mobilizat.
Furtuna MartinDatorită monitorizării sistemelor de joasă presiune, Météo-France a emis avertismente pentru furtuna Martin în dimineața zilei de27 decembrie. Menționează vârfuri de vânt de până la 130 km / h în interior și 150 km / h pe coastele și reliefurile. Un buletin de avertizare este, de asemenea, emis pentru ninsoare în Bretania. Așa cum a fost cazul furtunii Lothar , populațiile rămân puțin mobilizate din cauza anticipării insuficiente a lanțului de alertă și a subestimării forței vânturilor. Conștientizarea intensității fenomenului, de către autoritățile publice, cum ar fi populația, are loc abia de la 19 h 50 odată cu lansarea primelor informații despre daune majore (prăbușirea baldachinului stației de La Rochelle ) în buletinele periodice din Franța Informații .
Météo Suisse a întâmpinat o mulțime de dificultăți cu acest sistem. Modelele sale numerice de predicție a vremii indicau inițial depresiuni slabe provenind din Atlantic. Este doar26 decembriedimineața când au fost emise alertele în urma unei reajustări a acestora. Mai mulți oficiali locali ai serviciilor de urgență nu și-au dat seama de severitatea furtunilor și nu au luat măsuri, parțial pentru că a fost în timpul sărbătorilor de Crăciun.
Deutscher Wetterdienst (serviciul german) a fost criticat pentru că nu a emis o alertă pentru Lothar. Analiza a posteriori menționează că a existat o problemă de calculator în sistemul său de comunicare.
În Franța, numărul uman al celor două furtuni s-a ridicat la 92 de morți (înecuri, accidente, hipotermie, căderi din copaci sau stânci etc.) și aproximativ 2.000 de răniți. Infrastructura de transport și distribuție este grav deteriorată. Furtuna a avut repercusiuni puternice asupra activităților forestiere și agricole, precum și asupra anumitor sectoare ale activității pieței.
InfrastructurăAproape 540 de linii de înaltă și foarte înaltă tensiune și peste o mie de stâlpi de electricitate sunt scoase din funcțiune, sau aproximativ 8% din rețeaua de transport a energiei electrice. Întreruperile de curent afectează 3,6 milioane de case - sau 10 milioane de francezi. Unele departamente sunt private de electricitate, într-o mare măsură (Orne, Creuse, Corrèze, Cantal, Lot-et-Garonne), sau chiar în întregime (Vosges, Charente-Maritime). Lipsa energiei și poluarea care afectează alimentarea cu apă, 2,5 milioane de locuitori trebuie să obțină apă din magazine. Pentru a-și restabili rețeaua, EDF a putut conta pe ajutorul a aproximativ douăzeci de țări care au furnizat personal (1.500 de tehnicieni) și echipamente specializate.
O mare parte din rețeaua rutieră este impracticabilă marți 27 decembrie, inclusiv axe majore precum autostrada A10 și naționala 10 . Aproape 20.000 km de drumuri și trasee forestiere care dădeau acces la masive au fost avariate. Din 32.000 km de căi ferate, 20.000 km sunt inutilizabili. Mobilizarea a 18.000 de muncitori feroviari permite reabilitarea a 95% din instalațiile din31 decembrie. Traficul feroviar revine la normal după o săptămână. Costurile de restaurare și pierderile operaționale ale SNCF au ajuns la 510 milioane de franci. Multe zboruri sunt anulate și unele aeroporturi (Bordeaux-Mérignac, Clermont-Ferrand) închise.
Aproape un milion de abonați sunt lipsiți de telefoane fixe din cauza căderii copacilor pe liniile telefonice aeriene și a epuizării rapide a bateriilor de rezervă ale centrelor telefonice și a antenelor de releu . Aproape 3.500 de antene cu releu de telefonie mobilă ( Itinéris , SFR, Bouygues Télécom) au fost scoase din funcțiune. Restabilirea rețelelor de telefonie a costat France Telecom aproximativ 1 miliard de franci, SFR 100 de milioane de franci și Bouygues Télécom aproape 20 de milioane . Reconstrucția aproape identică a rețelei de telefonie France Telecom nu va fi finalizată decâtAprilie 2001.
AgriculturăPagubele silvice și agricole sunt considerabile, în special în sectorul lemnului. Sute de mii de copaci au fost doborâți, solul îmbibat făcându-i instabili. Prima estimare a acestor daune, efectuată de Regional Forest and Wood Services (SRFB), estimează la 140 de milioane de metri cubi (cu o marjă de eroare de 30%, adică între 98 și 182 de milioane) volumul tăiat ( neașteptate ) și lemn rupt ( volis ). Cele mai afectate regiuni sunt Lorena (29,5 milioane de metri cubi), Aquitaine (27,7) și Limousin (16,3). Rezistența copacilor a variat în funcție de specie și de zonele geografice: plopii Garonnei și stejarii Adourului au rezistat mai bine decât pinii din Médoc și douglasurile din Limousin, muntele mai bine decât câmpia. O evaluare ulterioară și mai precisă a pagubelor a adus inimile la 176 milioane de metri cubi. Amploarea daunelor, legată parțial de o gestionare silvicolă deficitară, i-a determinat pe silvicultori să pună la îndoială practicile care au predominat până atunci.
Dacă viticultura este relativ scutită, grădinarii de piață și horticultorii văd distruse mii de hectare de sere. Sute de mii de pomi fructiferi sunt doborâți sau deteriorați în sud-vestul Franței, inclusiv pruni din Lot-et-Garonne și nuci din Périgord. Reconstituirea acestor livezi a durat aproximativ cincisprezece ani. Cu toate acestea, sectorul zootehnic a suferit cele mai multe daune (animale înecate, clădiri deteriorate sau distruse). Stocurile de furaje și de însilozare au preluat apă, mulsul vacilor trebuie făcut manual din cauza lipsei de energie electrică, ducând la pierderea a câteva milioane de litri de lapte. Panile de curent afectează incubatoarele artificiale, congelatoarele și instalațiile frigorifice. Multe companii alimentare care folosesc depozite frigorifice (supermarketuri, restaurante, brutari, catering) își pierd toate stocurile în timpul unei perioade de activitate ridicată. Fluxurile de comenzi și transporturi sunt perturbate și industria afectată de măsurile tehnice de șomaj. Pe coasta Atlanticului, valul ajunge la 40 până la 60 cm și la 1,5 până la 2 m în Charente-Maritime. Un sfert din instalațiile de creștere a stridiei din bazinul Marennes-Oléron sunt complet distruse.
Pe de altă parte, anumite sectoare au beneficiat de cheltuieli neprevăzute, cum ar fi construcțiile, lucrările publice, producătorii de materiale de construcții și echipamente de bricolaj.
DespăgubireCostul asumat de asigurare este mult mai mare decât cel al furtunilor din 1990, care s-au ridicat la 8,6 miliarde de franci. Grupul francez de reasigurare Scor a totalizat aproape 33 de miliarde de franci în daune totale. În 2000, Federația Franceză a Companiilor de Asigurări (FFSA) a estimat prejudiciul la 44,3 miliarde de franci (6,75 miliarde de euro), fără a include deductibile, prejudiciul pentru care costul nedeclarat a rămas pe seama persoanelor fizice și a întreprinderilor, pierderile din exploatare legate de închiderea temporară a fabricilor, atelierelor și magazinelor, precum și distrugerea parțială a patrimoniului forestier. Compensația în Franța a ajuns la 7,5 miliarde de euro pentru garanția „furtună” și 275 de milioane de euro pentru inundații. Jumătate din despăgubiri fiind finanțate de reasigurători, restul a fost acoperit de rezervele companiilor de asigurări și de Caisse centrale de réassurance (CCR). Companiile de asigurări au trebuit să definească criterii mai stricte de despăgubire și companiile de reasigurare (München Re, Swiss Re etc.) pentru a-și crește ratele cu 5-30%. În fața unei scăderi semnificative a dispozițiilor Caisse centrale de reasigurare, autoritățile publice au modificat semnificativ rata primei pentru catastrofe naturale, deductibilele aplicabile în caz de creanță și condițiile de reasigurare.
Povara financiară a statului pentru restaurarea patrimoniului forestier francez a ajuns la 2 miliarde de franci de ajutor pentru măsuri de urgență în 2000, 12 miliarde de împrumuturi subvenționate la 1,5%, 6 miliarde de franci de subvenție pe parcursul a zece ani pentru reconstituire și 2 miliarde de franci în „furtună” călăreții la contractele de plan regiune de stat.
Potrivit asigurătorilor și autorităților din diferite țări:
Regiunile de coastă precum Ile d'Oléron au fost deosebit de devastate. Multe monumente istorice sunt, de asemenea, afectate, cum ar fi moara Valmy .
Primele intervenții au fost efectuate de CODIS și de centrele operaționale ale jandarmeriei naționale și ale securității publice care erau în veghe permanentă. Coordonarea operațiunilor de ajutorare a fost transmisă cu mai mult sau mai puțin eficiență în departamente de către prefecți, odată cu înființarea computerelor de criză. La nivelul zonelor de apărare și securitate , implementarea ajutorului prevedea utilizarea centrelor de coordonare a securității civile interregionale (CIRCOSC), dar mai multe zone afectate (Centru-Vest, Centru-Est) nu le aveau.
La nivel național, guvernul a activat Centrul Operațional de Suport a Deciziilor (COAD) al Ministerului de Interne și Centrul Operațional Comun (COIA) raportând șefului Statului Major al Forțelor Armate . COAD a organizat trimiterea de coloane de întăriri ale pompierilor din SDIS ale departamentelor scutite de furtună și adunarea unităților militare ale Securității Civile (UIISC) dispersate în diferite teatre de operațiuni (inundații în Venezuela, naufragiu din Erika în Bretania ). Intervenția armatei a început rapid cu angajarea spontană a unităților, la inițiativa comandanților corpului sau a comandanților de bază, sub formă de patrule destinate siguranței oamenilor și eliberării sumare a rețelei rutiere. În 48 de ore, COIA a preluat coordonarea intervențiilor armatei împreună cu circumscripțiile militare de apărare .
În plus, inițiativele locale au încercat să compenseze sosirea târzie a ajutorului în anumite zone izolate: crearea de centre esențiale la nivel cantonal (Doubs, Charente-Maritime), vizite la rezidenți fără mijloace de contact ale lucrătorilor poștali (Creuse), bursa pentru grupuri electrice (Cantal).
Serviciul Météo-France a creat un sistem de hărți de vigilență pe site-ul său și la televiziunea dinOctombrie 2001să solicite vigilență în departamentele interesate. Acest concept a fost preluat de multe servicii meteorologice naționale din Europa de atunci.
În urma acestor furtuni, un plan special de siguranță a fost pus în aplicare în școlile franceze din 2002. Obiectivul său este să pregătească echipele didactice, personalul și copiii echipamentelor școlare pentru o situație de criză .
În 2000, EDF , pe atunci manager al rețelei de distribuție a energiei electrice din Franța , a înființat o Forță de Intervenție Rapidă în Electricitate (FIRE) formată din 2.500 de tehnicieni voluntari (2.300 inițial), împărțiți în 16 echipe. Regiuni autonome regionale care pot fi mobilizate la orice timpul pentru restabilirea distribuției energiei electrice către abonați folosind resurse logistice grele ( generatoare , echipamente pentru elicoptere ).
La începutul anului 2007, deși au rămas câteva zone netratate, majoritatea zonelor de copaci doborâți au fost defrișate.