Limbile polineziene sunt un continuum lingvistic aparținând limbilor oceanice (și mai precis limbilor din Pacificul Central ), ele însele un subgrup al limbilor austronesiene . Provin dintr-un proto-polinezian reconstituit. În număr de treizeci și opt, acestea sunt vorbite în Oceania îndepărtată , în „triunghiul polinezian”, în special - dar nu numai - în arhipelagurile care constituie regiunea tradițională a Polineziei .
Cele mai răspândite limbi polineziene sau cele mai studiate sunt Tahitian , Samoan , Tongan , Noua Zeelandă Maori și Hawaiian . Acestea sunt gestionate de Forumul limbilor polineziene .
În arhipelagurile care formează triunghiul polinezian , limbile polineziene sunt singurele limbi vernaculare care se vorbeau înainte de contactul cu europenii:
Mai mult, din cele 38 de limbi clasificate drept „polineziene”, 15 sunt vorbite la vest de triunghiul polinezian, în regiuni (denumite în mod tradițional Melanesia , Micronezia ) în care coexistă și alte limbi austroneziene . Aceste limbi ale Polineziei „exterioare”, cunoscute (în limba engleză) sub numele de Polinezian Outliers , corespund istoric migrațiilor relativ târzii ale populațiilor din triunghiul polinezian; astăzi sunt foarte izolați (geografic) de verii lor polinezieni. Arhipelagurile în care găsim aceste exclave sunt:
În cele din urmă, un număr mare dintre aceste limbi sunt vorbite de diasporele polineziene în Noua Zeelandă , Australia , Noua Caledonie ( valiziană și futuniană ), precum și în Franța continentală , Statele Unite etc. Adesea, numărul de vorbitori care locuiesc în străinătate este mult mai mare decât cei care rămân pe insula de origine de unde provine limba, chiar dacă vorbitorii din diaspora tind să-și piardă rapid limba maternă în favoarea englezei sau francezei, potrivit unui limbaj lingvistic. procesul de substituire .
Situația actuală a limbilor polineziene este destul de contrastată. Pentru Stephen A. Wurm, Pacificul este una dintre regiunile cel mai puțin afectate de dispariția limbilor: „în regiunile multilingve din Pacific, vorbitorii unei limbi minoritare (...) tind să adauge pur și simplu cunoștințele„ unei limbi majoritare la stăpânirea limbii lor vernaculare, fără pagube [pentru aceasta din urmă] ” . La fel, pentru Jeffrey Marck, izolarea Polineziei înseamnă că doar o mică parte a limbilor polineziene sunt amenințate cu dispariția.
Astfel, în unele insule, limbile vernaculare polineziene sunt folosite zilnic de populație și sunt puțin amenințate, cum ar fi tongana sau samoana . În general, cu cât insulele sunt mai izolate, cu atât mai mult se păstrează limba lor (ca în Wallis și Futuna sau în exclavele polineziene ).
Statut juridicMai multe limbi polineziene sunt limbi oficiale , de cele mai multe ori pe lângă o altă limbă (engleză sau franceză): hawaiană în Hawaii, Niue în Niue , maori în Noua Zeelandă, maori în Insulele Cook din Insulele Cook. Nu toate statele sau teritoriile polineziene au adoptat legislația privind limbile oficiale; unele țări precum Tonga sau Samoa nu au o limbă oficială chiar dacă majoritatea populației vorbește tongana și samoana .
În teritorii și insule neindependente, de cele mai multe ori limbile polineziene nu sunt oficiale. Astfel, engleza este limba oficială în Samoa Americană , spaniola pe Insula Paștelui . În Polinezia Franceză , franceza este singura limbă oficială, în ciuda încercării Adunării Polineziei Franceze de a oferi co-oficialitatea tahitiană . Pentru Jacques Leclerc, aceasta este în mod clar o politică monolingvă din partea Republicii Franceze: „în toate timpurile, limbile indigene din Polinezia Franceză au suferit de indiferența oficialilor francezi care au practicat întotdeauna, în cel mai bun caz. politica de neintervenție, în cel mai rău caz, o politică reală de asimilare ” .
Cu toate acestea, o parte dintre ele sunt limbi pe cale de dispariție , înlocuite din ce în ce mai mult de limbi dominante precum engleza sau franceza (sau spaniola pentru Insula Paștelui) și care suferă un fenomen de substituție lingvistică . O mare parte a diversității dialectale a limbilor polineziene s-a pierdut (Jeffrey Marck are 30 de limbi și aproximativ 60 de dialecte, dintre care unele au dispărut acum sau sunt înlocuite treptat de limba standard).
Multe limbi polineziene au dispărut aproape în timpul XX - lea secol , din cauza politicilor lingvistice și asimilaționiste atitudini negative vis- a -vis de aceste limbi sau chiar interzicerea: a Hawaiian , The maori din Noua Zeelandă și RAPANUI (Insula Paștelui). Astăzi, aceste limbi fac obiectul unei reînnoiri culturale și lingvistice, dar viitorul lor rămâne fragil. De asemenea , trebuie remarcat faptul că unele limbi polineziene sunt înlocuite cu limbile polineziene (și nu Europa): astfel, niuafo'ou este înlocuită de Tongan și este pe cale să dispară complet. În mod similar, în Polinezia Franceză , Tahitianul acționează ca o limbă franca care tinde să suplinească din ce în ce mai multe limbi locale, dar se opune și influenței francezei. Prin urmare, această regiune se confruntă cu un dublu fenomen de francizare și tahitianizare. Drept urmare, „glotodiversitatea remarcabilă a Polineziei Franceze este în declin” . Lingvistul Jacques Vernaudon crede chiar că tahitianul riscă să dispară într-o generație. La aceasta se adaugă faptul că un număr mare de vorbitori de limbi mici precum Niue sau Rarotongian locuiesc în Noua Zeelandă, unde riscul asimilării și dispariției limbii după o generație sau două este mult mai important. Viitorul acestor limbi depinde în mare măsură de diaspora.
În cele din urmă, unii autori subliniază că limbile polineziene care par ferm stabilite astăzi sunt totuși în pericol pe termen lung. Astfel, lingvistul Yuko Otsuka estimează că limba tongană, care este limba oficială a Tonga și vorbită de peste 100.000 de persoane, este totuși vulnerabilă la engleză și, prin urmare, ar putea deveni o limbă pe cale de dispariție. Otsuka amintește că substituția lingvistică este un fenomen lent și, la început, imperceptibil, dar că, odată angajată, este foarte greu de oprit. La fel, Claire Moyse-Faurie consideră că futunianul și valizianul sunt în pericol, deși sunt vorbite de majoritatea populației: se află într-o situație de bilingvism dezechilibrat, nu au recunoaștere oficială și numărul de vorbitori scade.
Liste de limbi polineziene pe cale de disparițieDin proiectul Limbi pe cale de dispariție, Atlasul UNESCO al limbilor pe cale de dispariție și etnolog .
Limba | Stare (proiect de limbi pe cale de dispariție) | Statut ( UNESCO ) | Statut ( etnolog ) | Difuzoare | Țara / teritoriul |
---|---|---|---|---|---|
rarotongian | vulnerabil | vulnerabil | 6b (amenințat) | 33220 | Insulele Cook |
pukapuka | in pericol | in pericol | 6b (amenințat) | 2030 | Insulele Cook |
rakahanga-manihiki | in pericol | in pericol | 7 (în schimb ) | 320 | Insulele Cook |
tongareva (Penrhyn) | în mare pericol | grav în pericol | 7 (în schimb ) | Aproximativ 500 | Insulele Cook |
rapanui | amenințat | grav în pericol | 6b (amenințat) | În jurul anului 2000 | Insula Pastelui |
Hawaiană | în mare pericol | în situație critică | 2 (limba provinciei) | În jur de 300 | Hawaii |
niuean | amenințare | in pericol | 1 (limba națională) | 7990 | Niue |
Noua Zeelandă Maori | vulnerabil | vulnerabil | 6b (amenințat) | 60260 | Noua Zeelandă |
fagauvea | - | vulnerabil | 6b (amenințat) | Noua Caledonie | |
kapingamarangi | amenințare | grav în pericol | 4 (limba de predare) | 3000 | Micronezia |
limbi australe / sudice | amenințare | in pericol | 7 (în schimb ) | 8000 | Polinezia Franceză |
rapa | în pericol critic | grav în pericol | 7 (în schimb ) | 50 (sub) | Polinezia Franceză |
Mangarevan | in pericol | grav în pericol | 7 (în schimb ) | 900 (mai puțin de) | Polinezia Franceză |
paumotu | vulnerabil | in pericol | 7 (în schimb ) | 14000 | Polinezia Franceză |
Sud- marchezan | amenințare | - | 7 (în schimb ) | 1000 - 2000 | Polinezia Franceză |
nordic marchizan | - | - | 7 (în schimb ) | Polinezia Franceză | |
Tokelau | amenințare | grav în pericol | 5 (în curs de dezvoltare) | 8000 (mai puțin de) | Tokelau |
niuafo'ou | - | - | 7 (în schimb ) | Tonga | |
tuvaluan | vulnerabil | in pericol | 3 (limba de comunicare) | Aproximativ 9000 | Tuvalu |
În acest tabel se adaugă cel puțin două limbi pe cale de disparitie polineziene: Niuatoputapu , vorbite pe insula Niuatoputapu (Tonga) , dar inlocuit de Tonga , înainte de XIX - lea secol , și Moriori , fostă vorbite pe insulele Chatham .
Strămoșul tuturor limbilor polineziene este protopolinezianul . Cu toate acestea, clasificarea precisă a limbilor polineziene nu este încă determinată cu precizie și mai mulți autori și-au propus modelele. Emory (1946) și Elbert (1953) sunt printre primii cercetători care au încercat să clasifice aceste limbi.
În 1706, olandezul Adrien Reland este primul autor care a evidențiat asemănarea dintre futunian , limba vorbită în Niuatoputapu (acum dispărută), malaeziană și malgașă (aceste limbi aparțin marii familii de limbi austronesiene). Ulterior, lingviștii Reinhold și George Foster care îl însoțesc pe James Cook în călătoriile sale în Pacific constată apropierea foarte strânsă a limbilor polineziene, sugerând ideea unui strămoș comun ( protolingv ) și indică faptul că aceste limbi formează un continuum dialectal .
Clasificarea clasică a limbii polineziene a fost dezvoltată în 1966 de Andrew Pawley și Roger Green, care propun cinci subgrupuri: pe de o parte, grupul tongic și, pe de altă parte, grupul nuclear polinezian, el însuși împărțit în periferice samoice și polineziene din est. Acesta din urmă este împărțit în Rapanui și Central-Est, care în sine este împărțit în limbi marchize și limbi tahitiene.
Următorul arbore oferă clasificarea tradițională a limbilor polineziene Pawley și Green:
Nu toate limbile polineziene sunt incluse în această clasificare. De exemplu, niuafo'ou a fost uneori inclus în grupul tongan, uneori alături de Wallisian. În mod similar, Tuvaluan este inclus în valori aberante în grupul anormal proto-samoic.
În 1999, Jeffrey Marck a pus la îndoială această clasificare. El consideră în special că grupul samoic este prea puțin atestat. Propune o nouă clasificare, în care anumite limbi rămân precis neclasificate, din cauza lipsei de date:
Limbile polineziene sunt marcate de o simplitate fonologică relativă compensată de o mare bogăție în combinatorie. L-am putea compara cu un fel de economie naturală a limbajului, permițând cu un sunet redus să producă o multitudine de simțuri.
Pentru Steven Roger Fischer , limbile polineziene sunt printre cele mai conservatoare din lume: într-adevăr, gramatica, vocabularul și fonologia lor au rămas practic aceleași de mai bine de 3.500 de ani. Omogenitatea limbilor polineziene poate fi explicată în special prin contactele intense menținute între diferitele insule și arhipelaguri până la sosirea occidentalilor.
Toate vocalele din aceste limbi sunt la fel. Există 5 dintre ele (a, e, i, o, u) cu opoziții relevante sistematic (în alți termeni fonologici) între vocale scurte și lungi.
Conform ortografiilor în vigoare, alungirea vocală va fi notată printr-un macron sau o repetare a vocalei sau nu va fi notată deloc.
Anterior | Central | Posterior | |
---|---|---|---|
Închis | [ i ] (scurt) ( Ascultați )
|
[ u ] (scurt) ( asculta )
|
|
Semi-închis | [ e ] (scurt) ( Ascultați )
|
[ o ] (scurt) ( Ascultă )
|
|
Deschis | [ a ] (scurt) ( asculta )
|
După cum arată tabelul de mai jos, există o diferențiere mai mare la nivel consonantic.
Tongan | samoan | pascuan | Tahitian | Insulele Cook Māori | Noua Zeelandă Māori | Hawaiană | |
---|---|---|---|---|---|---|---|
[ f ] ( Ascultă ) [ ɸ ] ( Ascultă )
|
+ | + | - | + | ( + ). | + | - |
[ h ] ( asculta ) |
+ | - | + | + | ( + ) | + | + |
[ k ] ( Ascultă ) |
+ | ( + ) | + | - | + | + | + |
[ l ] ( Ascultă ) |
+ | + | - | - | - | - | + |
[ m ] ( asculta ) |
+ | + | + | + | + | + | + |
[ n ] ( asculta ) |
+ | + | + | + | + | + | + |
[ ŋ ]
|
+ | + | + | - | + | + | - |
[ p ] ( Ascultă ) |
+ | + | + | + | + | + | + |
[ r ] ( asculta ) |
- | - | + | + | + | + | - |
[ s ] ( Ascultă ) |
- | + | - | - | ( + ) | - | - |
[ t ] ( asculta ) |
+ | + | + | + | + | + | ( + ) |
[ v ] ( Ascultă ) |
+ | + | + | + | + | - | + |
[ w ] ( asculta ) |
- | - | - | - | - | + | + |
[ ` ] ( Ascultă ) |
+ | + | + | + | + | ( + ) | + |
Din punct de vedere lingvistic, limbile polineziene sunt un grup deosebit de omogen, deși nu există astăzi o intercomprensiune netă reciprocă între cele mai multe dintre ele. Toate acestea coboară din aceeași protolanguage , proto-polineziene . Datorită așezării relativ recente a bărbaților în insulele Polinezia - a început abia acum vreo două mii de ani, vezi așezarea Oceania - și de atunci, frecvența contactelor și a relațiilor interinsulare, aceste limbi păstrează multe fonologice comune, trăsături sintactice sau lexicale.
(Numai pronunțiile fonetice sunt notate mai jos. În ceea ce privește ortografia, consultați articolele pentru fiecare limbă)
În cuvintele care au rămas similare între diferite limbi, găsim de exemplu cuvântul „cer” (în maori și pascuan - Rapa Nui : [raŋi], în samoană , valiziană , futuniană și în tongană : [laŋi], în hawaiană : [ lani], în nordul marchezan: ['aki] în sudul marchezan: [' ani], pentru a se compara cu malay langit ) și cuvântul „casă” (māori: [ ɸ are], pascuan: [hare], tahitian: [fare ], Samoană, valiziană, futuniană: [fale], hawaiană [hale], nordică marchezană: [ha'e], sudică marchezană: [fa'e], care trebuie comparată cu mătura malaysiană ).
De asemenea, se întâmplă ca câmpul semantic al aceluiași termen să fi putut evolua într-un mod diferit de la o insulă la alta sau ca altele să dispară sau să cadă în uz. În special în Tahiti, „ tapu ” (tabu) al numelui regal a condus la crearea unui nou cuvânt care să-l înlocuiască pe cel folosit de rege. Acesta este cazul ['ai] („mâncare, a mânca”) în tahitiană, înlocuit cu [' amu] sau chiar [rua] care a dispărut în favoarea lui [piti], chiar dacă termenul a supraviețuit în majoritatea alte limbi sub forma [rua], [lua] ... Cazul „po” (noapte) în tahitian este remarcabil. Deveniți „tapu” după schimbarea numelui lui Tu, regele Pare, a devenit rege al Tahiti sub numele de Pomare, „rui” a fost cuvântul creat pentru a desemna noaptea. Dar slăbirea tradițiilor și distrugerea culturală au însemnat că cuvântul nu a intrat niciodată pe deplin în uz. Astăzi este folosit doar pentru accentul poetic în discursuri.
Tongan | samoan | pascuan | Tahitian | Insulele Cook Māori | Noua Zeelandă Māori | Marchizan | Hawaiană | Malgache | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
A merge | [haele] sau ['alu] | [alu] | [haere] | [haere] | ['aere] | [haere] | [el] | [hele] | [hale] sau [aloa] |
Mănâncă mâncare |
[kai] | ['avea] | [kai] | ['avea] | [kai] | [kai] | [kai] | ['avea] | [Inana] sau [Kaina] |
a dormi | [mohe] | [moe] | [moe] | [moe] | [moe] | [moe] | [moe] | [moe] | [mandry] sau [matory] |
cer | [laŋi] | [laŋi] | [raŋi] | [ra'i] | [raŋi] | [raŋi] | ['ani] sau [' aki] | [lani] | [Lanitra] sau [Andro] |
noapte | [po:] | [po:] | [po:] | [po:] | [po:] | [po:] | [po:] | [po:] | [Alina] sau [Maizina] |
Yam | [ku: mala] | ['u: mala] | [ku: mara] | ['u: mara] | [ku: mara] | [ku: mara] | ['u: ma'a] sau [kuma'a] | ['u: ala] | [vomanga]
[ ʋ ala] |
taro | [talo] | [talo] | [taro] | [taro] | [taro] | [taro] | [ta'o] | [kalo] | [Talo] sau [Hala] |
canoe | [popa: o] | [va'a] sau [paopao] | [vaka] | [mergi la] | [vaka] | [waka] | [va'a] sau [vaka] | [ ʋ a'a] | [Baka] |
Casă | [fale] | [fale] | [iepure de câmp] | [tarif] | ['sunteți] | [ ɸ sunt] | [fa'e] sau [ha'e] | [bronz] | [vala] sau [Trano] sau [Faly] |
țară, pământ, insulă |
[fonua] | [fanua] | [henua] | [fenua] | ['enua] | [ ɸ enua] | [fenua] | [honua] | [Fonoa] sau [Tany] |
nativ | [maoli] | [mao'i] | [ma'ori] | [maori] sau [ma: 'ohi] | [ma: ori] | [ma: ori] | [mao'i] | [maoli] | [Maory] |
străin, european |
[palaŋi] | [papalaŋi] | ???? | [popa'a:] | [tati:] | [pa: keha:] | [hao'e] | [haole] | [vozongo] sau [vazaha] sau [olona hafa] [mpizahan-tany] |
limba franceza | ??? | [falaŋi] | ??? | [farani] | [varaini] | [Wi WI:] | [farani] | [palani] | [Frantsay] |
om | [taŋata] | [taŋata] | [taŋata] | [ta'ata] | [taŋata] | [taŋata] | ['enata], [' enana] sau [kenana] | [kanaka] | [Ranada] sau [Olona] sau [Taranaka] |
Pentru comparație, se va observa, de exemplu, că, în alte limbi austronesiene :
Unele limbi polineziene au fost puternic afectate de colonizarea europeană. Atât Māori, cât și Hawaiianul , de exemplu, au pierdut mult teren față de engleză și abia recent au reușit să-și revină. În Wallis și Futuna , limbile vernaculare ( wallisiană și futuniană ) au fost puternic influențate de latina introdusă de misionari; astăzi, influența provine în principal din franceză .
De împrumuturi sunt , de asemenea , comune în special pentru neologismele . De exemplu [motoka:], mașină, din engleza „motorcar” în Māori din Insulele Cook și în Wallisian , [nuti], știri, actualități, din engleză „știri”. Neologismele nu sunt însă singurele împrumuturi. Astfel, în tahitian, avem utilizarea expresiei [ifo] (din franceza „il faut”) ca marker pentru a exprima datoria, obligația, ordinul, deși este folosit și markerul ['a] (de exemplu, ' a māmū! taci!).
În toate aceste limbi, găsim un sistem dublu de posesie: în Ā [a:] și Ō [o:] descrise în general ca „slabe” și „puternice”;
(vă rugăm să completați sau să corectați orice erori sau confuzii din tabelul de mai jos)
Tongan | samoan | pascuan | Tahitian | Insulele Cook Māori | Noua Zeelandă Māori | Hawaiană | Malgache | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
prezent progresiv | ['oku] | ['o lo'o] | ??? | [te] ... [nei] | [te] ... [nei] | [e] ... [ana] sau [kei te] | [ke] ... [nei] | [mijloc] |
perfectiv | [na'a] | ['ua] sau [sa:] | [ku]… [ana] (sau [ku]… [a:]) | ['ua] | [kua] | [kua] | [ua] | [tu] |
realizat | [na'e] | [n / A] | [i] | [i] | [i] | [i] | [i] | [e FA] |
neîmplinit | [ka] | ['o le' a:] | [ka] | [e] | [ka] | [ka] | [wa:] | [mbola] |
care exprimă un deziderat | [ke]? | ['e], [' ia] | [ki:] | ['in absenta] | [kia] | [kia] | [o:] | [tu] |
datorie, obligație | ??? | ??? | ??? | ['la] | ['e:] | [pe mine] | [e] | [mil h ] |
interdicţie | ['oua] | ['aua] | [o] | ['eiaha] | ['auraka] (sau contracția sa [' aua]) sau ['eia'a] | [kaua] sau [kauaka] sau [aua] | [Mai] | [tsi] |
O altă caracteristică, comună nu numai limbilor polineziene, ci și majorității limbilor din Pacific, se referă la existența unui duel care se adaugă la singular și plural. Aceste limbi disting, de asemenea, incluzivul și exclusivul la prima persoană de dual și plural.
Tongan | samoan | pascuan | Tahitian | Insulele Cook Māori | Noua Zeelandă Māori | Marchizan | Hawaiană | Malgache | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
eu mie | ['sau] | [la] | [la] | [vau], [au] sau [wau] | [la] | [ahau] sau [to] | [la] | [la] sau [ ʋ la] | [Ah O] |
tu tu | ['oe] | ['oe] | [koe] | ['oe] | [koe] | [koe] | ['oe] sau [koe] | ['oe] | [ianao] |
el ea | [in absenta] | [in absenta] | [: in absenta] | ['o: na] sau [' oia] | ['aia] | [in absenta] | [in absenta] | [in absenta] | [ireo] |
Tongan | samoan | pascuan | Tahitian | Insulele Cook Māori | Noua Zeelandă Māori | Marchizan | Hawaiană | Malgache | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
noi exclusivi | [kimaua] | [ma'ua] | [ma: ua] | [ma: ua] | [ma: ua] | [ma: ua] | [maua] | [ma: ua] | [izahay] |
noi inclusiv | [kitaua] | [ta'ua] | [ta: ua] | [ta: ua] | [ta: ua] | [ta: ua] | [taua] | [ka: ua] | [isika] |
tu exclusiv | [kimoua] | ['oulua] | [ko: rua] | ['o: rua] | [ko: rua] | [ko: rua] | ['o'ua] sau [ko'ua] | ['olua] | [ianareo] |
ei, ei doi | [kinaua] | [la'ua] | [ra: ua] | [ra: ua] | [ra: ua] | [ra: ua] | ['aua] | [la: ua] | izareo |
Tongan | samoan | pascuan | Tahitian | Insulele Cook Māori | Noua Zeelandă Māori | Marchizan | Hawaiană | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
noi exclusivi | [kimautolu] | [motan] | [toate ale mele] | [toate ale mele] | [toate ale mele] | [toate ale mele] | [motan] | [makou] |
noi inclusiv | [kitautolu] | [armadillo] | [armadillo] | [armadillo] | [armadillo] | [armadillo] | [armadillo] | [kakou] |
tu exclusiv | [kimoutolu] | ['outou] | [ko: tou] | ['outou] | [ko: tou] | [koutou] | ['otou] sau [kotou] | ['oukou] |
toti | [kinautolu] | [latou] | [ra: tou] | [ra: tou] | [ra: tou] | [ra: tou] | ['atou] | [la: kou] |
În romanul său Les Immémoriaux (1907), Victor Segalen subliniază apropierea dintre limbile polineziene: „Toate cuvintele cu care au desemnat ființele din jurul lor, cerul, stelele, cultul și tapu, aceste cuvinte erau și ele frați. . Toată lumea le-a spus, fără îndoială, în felul său: pronunția aspră a oamenilor din Anaá și Nuú-Hiva - pe care i-au numit Nuku-Hiva - a lovit urechile moi ale tahitienilor care vorbesc bine. Au rostogolit de bună voie silabele zvârcolind peste limbă. Alții au țipat în golul gâtului. Dar am uitat aceste discordii și, de ambele părți, am schimbat îndelungate chemări de bun venit ” ; despre Wallisian : „Nu râdeți. Nu-i insulta. Nu le spuneți: „Bărbați cu gura bâlbâială!” - Pentru că este limba lor: este fratele vorbitorului tău. " .