Saadi

Saadi Imagine în Infobox. Biografie
Naștere Incert (în jurul anului 1210  ?)
Shiraz ( Fars , Imperiul Khwarezmian )
Moarte 1292
Shiraz
Înmormântare Mausoleul lui Saadi Shirazi ( în )
Numele în limba maternă ابومحمد مُصلِح‌الدین بن عَبدُالله سعدی شیرازی
Pseudonim سعدی
Naţionalitate persană
Instruire Al-Nizamiyya din Bagdad (1195-1226)
Activități Poet , scriitor
Alte informații
Zone Filosofie , literatură , poezie
Religie Sunnismul
Gen artistic Ghazal
Lucrări primare
Golestan , Boustan

Abu-Muhammad Muslih al-Din bin Abdallah Shīrāzī (în persană  : ابومحمد مصلحالدین بن عبدالله شیرازی ), mai cunoscut în Occident sub numele de Saadi (\ sɑ.di \) sau Sadi (în persană  : سعدی ), născut la o dată , probabil în jurul anului 1210 și probabil a murit în 1291 sau 1292 , este unul dintre cei mai mari poeți și povestitori persani.

El este autorul Golestanului („Grădina trandafirilor”), a lui Boustan („Grădina fructelor”) și a Cărții sfaturilor . Este recunoscut pentru stăpânirea scrisului și profunzimea ideilor sale.

Biografie

La scurt timp după nașterea sa în Shiraz , Persia , în jurul anului 1210, tatăl său a murit. Cunoscând o copilărie săracă și dificilă, și-a părăsit orașul natal foarte tânăr pentru a merge la Bagdad pentru a obține o educație mai bună. El a fost admis la Universitatea din Al-Nizamiya , unde a excelat în domeniul științelor islamice , The legea , The istorie , The literatura arabă și teologie . Tulburările care au urmat invaziei mongole a Khwarizmului și Persiei l-au determinat să rătăcească vreo treizeci de ani în Anatolia (a vizitat portul Adana și a întâlnit proprietarii Ghazi lângă Konya ), în Siria (menționează foametea din Damasc ), în Egipt (din muzica și bazarele sale, ale elitei și ale celor religioși), în Irak (portul Basra și Tigru). El se referă, de asemenea, la Sindh (în actualul Pakistan ), India (în special Somnath , unde întâlnește brahmini ) și Asia Centrală , unde întâlnește supraviețuitori ai invaziei mongole. De asemenea, a făcut pelerinaje la Mecca , Medina și Ierusalim . Din cauza stăpânirii mongole, Saadi trăia în regiuni pustii, întâlnea caravane, protejându-se cât putea de bine în locuri uneori foarte ostile. Se pare că toate întâlnirile sale (bandiți, imami, intelectuali, oameni de rând ...) i-au deschis mintea într-un mod decisiv .

Capturat de armatele cruciadelor din Acre , a fost sclav timp de șapte ani înainte de a fi eliberat de mameluci . La întoarcerea sa la Shiraz , orașul său natal, devenise pașnic sub atabeg Abu Bakr Sa'd ibn Zangy (1231 - 1260) și Saadi era înconjurat de considerația și respectul majorității locuitorilor. Mulțumind că își alege numele de scriitor în omagiu pentru Sa'd ibn Zangy. A scris multe poezii și pare să fi rămas în Shiraz până la moartea sa.

Un poet moral și un mare mistic

Saadi, în colecția sa de povești, numită Golestân (Grădina de flori) , expune o serie de povești morale despre comportamentele care trebuie ținute în anumite situații de viață. Adoptând o imagine diferită de cea a celor O mie și una de nopți , poveștile sale pot fi citite în mai multe grade: unele pur morale sau sociale, altele mai spirituale.

Comparații

Cu Nizami

Cu Hafez

Cu Djami

Lucrări și traduceri

Un poem de Saadi

Putem cita câteva pasaje din lucrarea sa referitoare la gândirea sa filosofică. Cu toate acestea, una dintre poeziile sale poate fi considerată reprezentativă ca structură a viziunii sale asupra lumii. Acestea sunt trei părți ale unui poem care începe cu o observație și pe parcursul călătoriei sale de gândire crește mult dincolo de orice credință, orice religie, orice ideologie sau orice filosofie. Aici Saadi își arată gândul profund umanist, independent de orice religie, filozofie și viziune asupra lumii, și preocupările cu care se confruntă barbarie, mizerie și oameni, care , în toate formele sale, de la MA Oraizi. Putem vedea o traducere variată a acestui poem realizată de mai mulți scriitori sau traducători:

Bărbații sunt membri unul față de celălalt
și toți creați din aceeași problemă,
dacă un membru este îndurerat, alții îl simt:
Cel care nu este atins de răul altuia
nu merită să fie numit om.

- Saadi, trad. André du Ryer .

Bărbații sunt membri unii față de alții
și toți creați din același material.
Dacă un membru este afectat, alții îl simt.
Cel care nu este atins de răul altora
nu merită să fie numit om.

- Saadi, trad. de M. [d'Alègre]

Bărbații fac parte din același corp.
Provin din aceeași esență.
Dacă soarta a făcut să sufere unul dintre membre.
Ceilalți nu vor avea odihnă.
Tu, care ești indiferent la nenorocirile altora.
Nu meritați să fiți numit Om.

- Saadi, trad. Orang Gholikhani

Bărbații sunt membri ai aceluiași corp.
Au fost creați din aceeași esență.

Dacă soarta ar face să sufere pe unul dintre ei.
Ceilalți membri nu ar ști restul.

Tu pe care nenorocirea altora îl lasă indiferent.
Nu meritați să fiți numit Om.

- Saadi, tradus de Farzine Pourcyrus

Copiii lui Adam fac parte dintr-un corp
Toți sunt creați din aceeași esență
Dacă o durere i se întâmplă unui membru al corpului
Și ceilalți își pierd ușurința
Dacă, pentru durerea altora, nu ai suferință
Nu vei merita a fi în acest corp

- Saadi, Mashid Moshiri, Dicționar al poeților persani de renume: De la apariția persană Dari până astăzi . Teheran, Aryan-Tarjoman, 2007

Dintr-o esență este rasa umană, astfel
creația a pus
impactul membrului de bază este suficient,
pentru ca toți ceilalți să simtă buzduganul.

- Saadi, بنی آدم اعضای یکدیگرند ، که در آفرينش ز یک گوهرند

چو عضوى به درد آورد روزگار ، دگر عضوها را نماند قرار

تو کز محنت دیگران بی غمی ، نشاید که نامت نهند آدمی

Ființele umane [copiii lui Adam] sunt părți ale unui corp,
Provin din aceeași esență,
Când una dintre aceste părți este atinsă și suferă,
Celelalte nu pot găsi nici pace, nici liniște,
Deci mizeria altora te lasă indiferent,
Și fără cea mai mică durere! Deci:
Este de neconceput să te numesc ființă umană

- Saadi, MA Oraizi, American Guilt: Assault against the Empire of Public International Law , Paris, L'Harmattan, 2005, p.8

Influența literară și posteritatea

Influența lui Saadi asupra literaturii europene a fost importantă pentru XIX - lea și la începutul XX - lea  secol, precum și secolele anterioare.

Jean de La Fontaine a fost inspirat de una dintre lucrările lui Saadi pentru povestea fabulei sale Visul unui locuitor al Mogulului .

Convenționalul Lazare Carnot (1753-1823) a fost un admirator al poetului persan Saadi de Shiraz, el a dat în 1796 numele său ca prenume fiului său cel mare Sadi Carnot (1796-1832) , fizician, fondator al termodinamicii . A fost înapoiată în 1837 de către al doilea fiu al său, Hippolyte Carnot (1801-1888), angajat apoi în Saint-Simonism , fiului său Sadi Carnot (1837-1894) , viitor președinte al Republicii Franceze.

Goethe își exprimă admirația pentru Saadi în divanul său oriental-occidental prin două cuplete ale lui Saadi. Victor Hugo își deschide Orientalele cu un citat din Gulestan .

Ralph Waldo Emerson compune acest poem în cinstea lui Saadi:

... Mulți vin
Dar cele
două corzi trebuie să cânte ,
Harpa tace.
Chiar dacă vine un milion,
Sage Saadi trăiește singur.
Vino zece sau lasă să vină un milion,
Bon Saadi trăiește singur ...

Marceline Desbordes-Valmore a adaptat o piesă din prefața la Gulistan pentru una dintre cele mai faimoase poezii ale sale: Les roses de Saâdi .

Anna de Noailles , care scrie introducerea la traducerea lui Gulestan de Franz Toussaint , compune în Les Éblouissements acest poem în cinstea lui Saadi, Grădina care seduce inima  :

Am citit-o într-o carte parfumată, tandră și tristă Din
care plec plin de limbă,
Și acum știu că o vedem, că există,
Grădina-care-seduce-inima!
Se întinde spre Chirâz, în fundul muntelui
Care poartă numele de Saadi
Sufletul meu, poate fi că trupul meu te însoțește
și zboară spre acest paradis?

Îi dezvăluie Saadi prietenului ei Marcel Proust .

Influența lui Saadi asupra lui André Gide este deosebit de vizibilă și poate fi văzută în Les Nourritures terrestres .

Louis Aragon , admirator al lui Marceline Desbordes-Valmore îl imită pe Saadi în Le Fou d'Elsa .

Pierre Seghers , admiratorul poeziei lui Saadi, va reuni poeți și traducători persani pentru a publica o nouă traducere a Grădinii Trandafirilor .

Scriitorul Henry de Montherlant dedică o mare recunoștință și admirație atât lui Saadi, cât și lui Omar Khayyâm . I-au adus genul de romantism pentru care a fost făcut și despre care „mimica” europeană nu-i dăduse nici o idee. El i-a adus un omagiu într-un articol publicat în Journal de Tehran , The23 aprilie 1937 (3 ordibehecht 1316).

Președintele Statelor Unite Barack Obama a citat două pentru a „ființe umane (copii ai lui Adam) sunt părți ale unui organism, / Ei provin din aceeași esență“ în declarația sa de a poporului iranian pentru noul an iranian din 2009.

Mausoleul Saadi

Mausoleul Saadi a fost construit la ieșirea din nord-estul Shiraz, în 1952, de către André Godard , arheolog și arhitect francez. Dar mormântul poetului a făcut obiectul unui pelerinaj de secole. Ibn Battûta , călător berber care a călătorit prin țările musulmane între 1325 și 1353, a venit la Shiraz. El scrie :

Note și referințe

  1. „Vocalul s- a dublat, spunând că are mult timp în următoarele nume: [...] Saady sau Sadi (qadi) , poet persan, secolul al XII- lea. […] " ALE MELE. Lesaint , tratat complet pronunțat asupra franceză în a doua jumătate a XIX - lea  secol , Wilhelm Mauke, Hamburg 1871 a doua ediție complet nouă, p. 13
  2. (în) „  SA'DI  ” pe www.iranicaonline.org , Encyclopædia Iranica (accesat la 29 martie 2017 )
  3. Diverse surse și note biografice merg din 1181 până în 1219. Enciclopedia Iranica explică această discrepanță printr-o confuzie probabilă asupra identității profesorului de Saadi
  4. „  Saadi: PEND-NAMEH OR BOOK OF SFATURI  ” , de pe remacle.org (accesat la 23 august 2020 )
  5. Saʻd¿i , Saʿdī și André Du Ryer , „  Gulistan sau imperiul trandafirilor  ” , pe Google Books , de Sommaville,1 st ianuarie 1634
  6. Djamileh Zia , „  Francezii care a tradus lucrările“ Saadi „al XVII - lea la XIX - lea  secol - Revizuirea Teheran - Iran  »
  7. „  Hipponax  ” , pe Google Cărți , Hermann,1 st ianuarie 1987
  8. Sa'di Al-Shirazi , „  Gulistan sau Grădina Trandafirilor, trad. din persanul lui Saady [de Abbé Gaudin]  ” , pe Google Books , la Volland,1 st ianuarie 1791
  9. Saʻdī , „  گلستان شيخ مصلح الدين سعدى شيرازى  " , pe Google Books , Royal Printing,1 st ianuarie 1834
  10. „  Sadi Gulistan sau patul de flori  ” , pe Google Books , F. Didot,1 st ianuarie 1858
  11. Marie Nicolas Bouillet , „  Dicționar universal de istorie și geografie ...  ” , pe Google Books , Librairie Hachette et Cie,1 st ianuarie 1847
  12. Joseph-Héliodore-Sagesse-Vertu Garcin de Tassy , „  Le Bostan poëme moral de Saadi analysis and extracts by Garcin de Tassy  ” , pe Google Books , Duprat,1 st ianuarie 1859
  13. Saʻdī , „  Le Bostan, poem moral al lui Saadi: analiză și extrase  ” , pe Google Books , B. Duprat,1 st ianuarie 1859
  14. „  Grădina fructelor / de Saâdi | pré # carré éditeur  ” , pe precarrediteur.fr (consultat la 5 septembrie 2018 )
  15. MA Oraizi, American Guilt: Assault against the Empire of Public International Law , Paris, L'Harmattan, 2005, 227 p.
  16. "  گلستان سعدی ، باب اول ، تصحیح محمدعلی فروغی  " ( Arhivă • Wikiwix • Archive.is • Google • Ce să faci? )
  17. "  گلستان سعدی ، باب اول ، تصحیح محمدعلی فروغی  " ( Arhivă • Wikiwix • Archive.is • Google • Ce să faci? )
  18. گلستان سعدی ، باب اول
  19. Arefeh Hejazi , "  Saadi, poetul umanist al XIII - lea  secol - Revizuirea Teheran - Iran  »
  20. „  Visul unui locuitor din Mogul  ” , pe www.lafontaine.net (accesat la 14 iunie 2021 )
  21. Rémi Dalisson , Hippolyte Carnot - 1801-1888: Libertate, școală și republică , CNRS Éditions via OpenEdition,28 noiembrie 2019( ISBN  978-2-271-12991-8 )
  22. „  Goethe of Germany îmbrățișează Islamul  ” , la www.themodernreligion.com (accesat la 17 iunie 2021 )
  23. „  Saadi, poetul umanist din secolul al XIII-lea - La Revue de Téhéran | Iran  ” , pe www.teheran.ir (accesat la 17 iunie 2021 )
  24. Ralph Waldo Emerson , Poeme ( citește online )
  25. http://www.voixhaute.net/2011/03/desbordes-valmore-m-les-roses-de-saadi.html
  26. Contesa Mathieu de Noailles (Anna de Noailles) , „Les Éblouissements” , în Les Éblouissements , Calmann-Lévy, editori,1907( citiți online ) , p.  122–124
  27. François Pouillon , Dicționarul orientaliștilor francofoni , Ediții KARTHALA,2008( ISBN  978-2-84586-802-1 )
  28. David H. Walker, „Western Inspiration From Earthly Foods ”, în Comperative Liturature , vol. 26, nr. 3, vara 1974, pp. 203-219
  29. Hamid Foulâdvind , „  Aragon, această dragoste infinită de cuvinte  ” , pe Google Books , Harmattan,1 st ianuarie 2009
  30. Saadi, Le Gulistan sau Le Jardin des roses , Éditions Seghers, 1977
  31. „  Henry de Montherlant> Articole despre Montherlant (ieșit din presă)> 15. Henry de Montherlant sau senzualitatea și alteritatea călătorului vânat  ” , pe www.montherlant.be (accesat la 14 iunie 2021 )
  32. (în) „  Obama, Peres ... Honest Love Iran  ” pe Forbes (accesat la 14 iunie 2021 )
  33. Ibn Battuta , „Voyages” , în Voyages , Imprimerie nationale,1858( citiți online ) , p.  1–155

Anexe

Bibliografie

Articole similare

linkuri externe