Chevrefoil

Chevrefoil Informații generale

Autor	Marie a Franței
Tip	Literatura curtoasă

Chevrefoil este al unsprezecelea de „  Foreshore  “scrisă de Marie de France , la sfârșitul XII - lea  secol . Compusă din o sută optsprezece octosilabe , este cea mai scurtă din colecție.

Poezia, inspirată de un lai breton , reia un episod din gestul lui Tristan .

rezumat

Tristan este expulzat din regatul lui Mark , regele și rămâne un an în sudul Țării Galilor . Mai târziu se întoarce în Cornwall , unde locuiește regina, și rămâne ascuns în pădure. La Rusalii , baronii se vor aduna la Tintagel . În ziua plecării regelui, Tristan merge la pădure, la locul unde urmează să treacă alaiul; el își gravează numele pe o ramură a unui coudier pe care l-a pătrat și lasă un mesaj lui Iseult. Mesajul este că el nu poate trăi fără ea și că sunt ca caprifoiul care se înfășoară în jurul cotului, astfel încât niciunul dintre ei să nu poată trăi mult fără celălalt. Regina recunoaște mesajul, oprește trupa și merge să vadă personalul cu servitoarea ei Brangien . O găsește pe Tristan și vorbesc între ei în timp liber. Ea îi explică cum să se împace cu regele Mark. Tristan se întoarce în Țara Galilor până când regele îl aduce înapoi. În amintirea bucuriei sale, Tristan compune Lai du Chèvrefeuille.

Origine

Acest lai constituie una dintre cele mai vechi urme scrise ale ciclului Tristan și Iseult . Prin urmare, criticii s-au uitat mult la sursele care ar fi putut fi cele ale poetului, deoarece ea dă titlul de lai în franceză și în engleză (v. 115-116), arătând că a putut auzi ambele versiuni.

Christiane Marcello-Nizia, în cronologia pe care o propune a textelor aparținând ciclului Tristan și Iseult, dă data din 1165 pentru compoziția lai, ceea ce o face anterioară Tristantului din Eilhart d'Oberg (1170), la Tristan și Yseult de Toma (1170-1173) și la Tristan și Yseult (1180). Cu toate acestea, această cronologie rămâne incertă. Cu toate acestea, este sigur că lay-ul lui Chevrefoil (v. 35-43) trebuie comparat cu Nebunia Tristan din Berna (v. 145-153).

Marie însăși indică în acest lai în special că sursele sale sunt atât orale, cât și scrise. Este clar că acestea sunt surse legate de poezia vechilor britanici, așa cum și-a scris Marie.

S-ar putea argumenta că inscripția de pe alun a fost inspirată de practici ale poeziei irlandeze care constituie poezii care ard runele pe lemn. din considerații ezoterice fără legătură cu practica simplă a desenării literelor pe lemn moale.

Anexe

Bibliografie

Ediții

• Marie de France , Lais de Marie de France, transpuse în franceza modernă de Paul Truffau , Paris, L'Edition de l'Art,1923
• Marie de France , Lais de Marie de France , Paris, Honoré Champion, ediție de Jean Rychner,1966.
• Marie de France , Lais , Paris, Garnier Flammarion, ediție de Laurence Harf-Lancner ,1990.
• Marie de France , Lais , Paris, ediție de Philippe Walter, Gallimard,2000, p.  93-111. . 
• Marie de France, Lais de Marie de France , Paris, ediție de Françoise Morvan , Actes Sud, col. Babel,2008
• Lais , Paris, ediție de Nathalie Koble și Mireille Séguy, campioană la clasici,2018, p.  241-265.
• Philippe Walter ( ed. Și ediție critică) (ediție bilingvă), Lais du Moyen Age , Paris, Gallimard, col.  "Pleiada",2018, p.  234-241.

Testarea

• Emil Schiött, Iubire și îndrăgostiți în poveștile lui Marie de France , Lund, Thesis,1889( Citiți online ).
• Edgard Sienaard, Les lais de Marie de France: de la poveste minunată la știri psihologice , Geneva, campion,1978.
• P. Menard, Les lais de Marie de France, povești de dragoste și aventuri din Evul Mediu , Paris, Literaturi moderne,1979.
• Laurence Harf-Lancner , Zânele în Evul Mediu , Paris, Campion,1984
• GS Burgess, Lais of Marie de France. Text și context , Manchester,1988
• Bernard Sergent , Originea celtică a Lais de Marie de France , Geneva, Droz,2014. . 

Articole

• Joseph Bedier , „  Les Lais de Marie de France  ”, Revue des Deux Mondes , nr .  107,1891.
• Lucien Foulet, „  Marie de France et les lais Bretons  ”, ZRPh , n o  29, 1905. p. 19-56 și 293-322.
• Ernest Hoepffner , „  Tradiția scrisă de mână a laisurilor lui Marie de France  ”, Neophilologus , nr .  12,1927.
• Leo Spitzer , „  Marie de France Dichterin von Problemmärchen  ”, Zeitschrift für romanische Philologie , n o  50,1930.
• Ernest Hoepffner , „  Geografie și istorie în Lais de Marie de France  ”, România , nr .  56,1930, p.  1-32. ( Link web ). 
• Ernest Hoepffner, „  Pour la chronologie des Lais de Marie de France  ”, România , nr .  59,1933, p.  351-370.
• H. Ferguson, „  Folclor în Lais de Marie de France  ”, Romanic Review , nr .  57,1966.
• RNIllingworth, „  La chronologie des lais de Marie de France  ”, România , nr .  87,1966.
• Jean Frappier, „  O nouă ediție a Lais de Marie de France  ”, Filologie romanică , n o  XXII,1969
• J. Flori, „  Domnie, nobilime și cavalerie în picioarele Mariei de Franța  ”, România , nr .  108,1987.
• DM Faust, „  Femeile povestitoare în Lais de Marie de France  ”, Femeile în literatură franceză , Saragora,1988.

Surse

1. Sergent 2014 , p.  295
2. Christiane Marchello-Nizia, Tristan și Yseut. Primele versiuni europene , Paris, Gallimard, col. „Biblioteca Pléiadei”, 1995, p.XLVI
3. Sergent 2014 , p.  306
4. White-Le Goff, Myriam , "  Bernard Sergent, The Celtic origin of the Lais de Marie de France  ", lucrări de cercetare medievale și umaniste. Jurnal de studii medievale și umaniste ,14 iulie 2015( ISSN  2115-6360 , citit online , accesat la 25 septembrie 2018 ).

Articole similare

• Literatura anglo-normanda
• Iubirea curtenească
• Literatura medievală

linkuri externe

• Observație într-un dicționar sau enciclopedie generală  :
  • Encyclopædia Britannica
• Chevrefoil , ediția din 1820 a manuscrisului Anglonorm și Harley 978.