Engleză scoțiană
Engleza scoțiană este varietatea regională de limba engleză utilizate în Scoția , numită Engleză scoțiană engleză sau scoțiană Standard engleză . Este limba scrisă obișnuită în Scoția în textele non-literare. Nu trebuie confundat cu scoțienii , o limbă germanică foarte apropiată, dar distinctă de engleza modernă . Deși cele două nume au fost adesea folosite în mod interschimbabil, utilizarea modernă este de a separa în mod clar cele două.
Scottish limba engleză este rezultatul interferenței lingvistice între scoțieni și englezi din XVII - lea secol . Trecerea multor vorbitori scoțieni la engleză a venit cu costul a numeroase compromisuri fonologice și transferuri semantice , precum și fenomene de supracorectare . Ortografie , punctuație și gramatica de limba engleză scoțiană urmează , în general , utilizarea de Oxford English Dictionary . Engleza Highland diferă oarecum de engleza Lowland prin faptul că reflectă o influență fonologică, gramaticală și lexicală mai mare a limbii substratului , gaela scoțiană .
Pronunție
În ciuda variațiilor regionale și sociale, engleza scoțiană posedă o serie de trăsături caracteristice de pronunție.
Engleza scoțiană este o varietate rhotică de engleză, ceea ce înseamnă că pronunță / r / la sfârșitul unei silabe (spre deosebire de Pronunția primită, dar ca majoritatea accentelor în engleza americană ). Fonetic, sunetul poate fi realizat ca un r spirant [ ɹ ] ca în Pronunția primită, dar realizarea ca r beat [ ɾ ] este, de asemenea, obișnuită. Mai rar, este un r laminat [ r ].
Timbrele diferitelor vocale sunt păstrate separate în fața / r /:
- În timp ce alte soiuri de engleză s-au confundat în fața vocalelor / ɛ /, / ɪ / și / ʌ / în beneficiul acestei ultime realizări, engleza scoțiană păstrează distincția și astfel folosește diferite vocale în turmă "turmă", pasăre "pasăre" „și caș „ caș ”.
- Diferența se păstrează între secvențele / o r / și / u r /: cuvintele țărm „coastă, lovire” și sigur „sigur, sigur” sunt astfel pronunțate diferit, precum și pentru „toarnă” și săraci „săraci”.
- Mulți vorbitori diferenția secvențele / o r / cu o închisă și / ɔ r / cu o deschise și , astfel , diferentierea ragusit „husky“ de cal „cal“.
Alte diferențe în sistemul vocal :
- Cantitatea vocală nu este fonologic distinctiv : la fel ca în Scoțiană, vocalele sunt realizate în funcție de scurt sau lung asupra mediului lor fonetic, în conformitate cu legea lui Aitken . Unele vocale precum / i /, / u / sau / æ / sunt de obicei lungi, dar sunt prescurtate înainte de o consoană nazală sau oprire sonoră . Acest lucru nu se produce, cu toate acestea, limita morfem , și partea „partea“ rămâne distinctă de suspină „suspină“.
- Sub influența scoțianului, vocala / ʊ / nu există și este înlocuită cu / u /, adesea dusă mai departe: fonetic [ ʉ ] sau chiar [ y ]. Acest lucru are ca rezultat omofonii în perechi, cum ar fi pull "pull" și pool "baltă, iaz, iaz, bazin".
- Vocalele / ɒ / și / ɔː / nu se disting, iar cuvintele precum cot „ cot ” și „pris” prinse devin, așadar, omofone.
- Realizările fonetice ale multor vocale sunt diferite de Pronunția primită. Tabelul de mai jos rezumă principalele caracteristici (corespondența nu se aplică în mod regulat tuturor cuvintelor, luate izolat).
| RP |
scoţian |
Exemple
|
|---|
| ɪ |
ɪ |
b i d, p i t
|
| iː |
eu |
b ea d, p ea t
|
| ɛ |
ɛ |
b e d, p e t
|
| eɪ |
e |
b ay , h ey , f a te
|
| æ |
la |
b a d, p a t
|
| ɑː |
b a lm, f a ther, p a
|
| ɒ |
ɔ |
b o d, p o t, c o t
|
| ɔː |
b aw d, p aw , c augh t
|
| əʊ |
o |
b apă , h oe , p o ke
|
| ʊ |
ʉ |
g oo d, f oo t, p u t
|
| uː |
b oo ed, f oo d
|
| ʌ |
ʌ |
b u d, p u tt
|
| aɪ |
ae ~ əi |
b uy , r i de, wr i te
|
| aʊ |
ʌu |
h ow , p sau t
|
| ɔɪ |
oi |
b oy , h oy
|
| juː |
j |
h ue , p ew , n ew
|
| ɜː |
ɪr, ɛr, ʌr |
b ir d, h er d, inimă d
|
| ə |
ə |
Ros a , runn er , un meci
|
Există, de asemenea, unele particularități la nivelul consoanelor:
- Engleza scoțiană păstrează vechea distincție între / w / și / ʍ / ( respectiv w și wh scrise ) și astfel distinge perechi minime de omofoni în Pronunția primită, cum ar fi vrăjitoarea „vrăjitoare” și care „care (the), which (the)) ”. Segmentul / ʍ / poate fi, de asemenea, analizat ca realizarea unui grup / h w /.
- Engleza scoțiană are un fonem / x / în cuvinte împrumutate din scoțiană și gaelică scoțiană, care are o valoare emblematică (în special în cuvântul loch ). Unii scoțieni pronunță, de asemenea, ch de cuvinte de origine greacă astfel, cum ar fi tehnic , patriarh etc.
- L are un pronunțat velarized [ɫ] ( l spune "dark"), dar în zonele unde galeza a fost rostite până de curând, cum ar fi Dumfries and Galloway , l pot fi non-velarized și , prin urmare , pronunțat [l] (L spune " clar").
- Pluralele în -ths ( băi „băi”, tineri „tineri”) sunt deseori realizate / θ s / și nu / ð z /; cu „cu” se pronunță / wɪθ / (/ wɪð / în Anglia).
- Registrul familiar ( în special la bărbați tineri) pot folosi glotic ca alofon a / t / după vocalică ( unt „unt“ este apoi realizat [ bʌʔər ]), pronunță sufixul -ing „fără g “ (c 'adică cu [nazal n ] mai degrabă decât [ ŋ ]) și schimbați [ θ ] în [ h ] în anumite contexte.
Gramatică
Există puține diferențe gramaticale cu alte varietăți de engleză, dar forma progresivă utilizată în mod obișnuit cu o frecvență mai mare decât în altă parte, ca și în cazul unor verbe care înseamnă stand ( vreau o băutură , „vreau un pahar”). În viitor, forma progresivă indică adesea o presupunere ( Veți veni din Glasgow „Trebuie să veniți din Glasgow”).
Utilizarea prepozițiilor este adesea deosebită.
În registrul familiar, trebuie și trebuie să lipsească, utilizarea mustului pentru obligație este marginală și poate este rară.
Particularități lexicale
Engleza scoțiană are un număr de cuvinte care nu sunt utilizate pe scară largă în sudul Regatului Unit (precum și în alte varietăți de engleză); unele fac parte din vocabularul general, cum ar fi outwith "out" (mai degrabă decât în afara sau dincolo ), jotter "cahier", wee "petit" (cuvânt scotian, folosit și în engleza irlandeză ), pinkie "deget mic, deget mic "(mai degrabă decât" degetul mic "), portar " concierge, gardian "(mai degrabă decât îngrijitor ); altele se referă la realități culturale specifice, cum ar fi haggis sau caber .
În unele locuri există un registru destul de mare de termeni familiari (în comun cu scoțienii), moștenit aparent din romani și din limbile Europei de Est ; de exemplu, shan "tare, nu corect", gadge "tip, tip" și peeve " băutură ".
Există un vast vocabular specific în domeniul juridic și administrativ, moștenit de la scoțieni (adesea într-o formă anglicizată): deputat pentru deputat , dovedit pentru dovedit , interdict pentru ordonanță și șerif înlocuitor pentru șerif în exercițiu .
Alte diferențe se referă mai degrabă la utilizarea anumitor cuvinte: a rămâne este folosit pentru a trăi în sensul „a trăi” ( Unde rămâi? Pentru „Unde locuiți?”), Îndoiala pentru frică în sensul „a se teme "( Mă îndoiesc că va ploua pentru" Mă tem că va ploua "). Corect este adesea preferat să dreapta în sensul de „exacte“ ( dreapta înseamnă mai degrabă „punct de vedere moral doar“).
Există o serie de expresii , care se găsesc totuși în alte forme de engleză britanică sau americană , influențate în principal de scoțieni :
-
Este lovitura ta. mai degrabă decât E rândul tău „C'est ton tour”
-
Părul meu trebuie spălat. sau Părul meu trebuie spălat mai degrabă decât părul meu trebuie spălat. „Trebuie să mă spăl / să mă spăl pe păr. "
-
Nu sunt invitat? mai degrabă decât Nu sunt invitat? - Nu sunt invitat?
-
Cum nu? mai degrabă decât De ce nu? " De ce nu ? "
-
Ce varsta ai? mai degrabă decât Câți ani ai? " Cati ani ai ? ".
Utilizarea Cum? în sensul „De ce? Este specific englezilor din Scoția, Irlanda de Nord și nordul Angliei.
Deoarece scoțienii folosesc adesea atât scoțianul, cât și engleza scoțiană în funcție de situație, influența scoțiană este mare și poate fi dificil să se determine dacă o formă luată din scoțiană este cu adevărat o împrumut din engleza scoțiană sau dacă este doar o alternanță a limbii lingvistice. cod . Ca cazuri limită, putem cita aye pentru da „da“, Ken pentru știu „să știe, să știe“, sau nu pentru nu „nu“. Criteriul decisiv este dacă vorbitorul ar folosi aceste forme fără rezerve într-o situație care necesită un registru susținut.
Note și referințe
-
„… Scottish Standard English, forma standard a limbii engleze vorbite în Scoția” , Ordnance Survey .
-
„Corpul SCOTS conține documente în engleză standard scoțiană, documente în diferite varietăți de scoțieni și documente care pot fi descrise ca situate undeva între scoțiene și engleză standard scoțiană.” , Corpus scoțian de texte și vorbire .
-
Scobbie și colab., 1999.
-
Wells 1982, p. 408 .
Bibliografie
-
(ro) D. Abercrombie, „Accents of Standard English in Scotland, în AJ Aitken & T. McArthur (ed.), Languages of Scotland , Chambers, Edinburgh, 1979, p. 65-84
-
(ro) AJ Aitken, „Scottish speech: a historical view with special reference to the Standard English of Scotland”, în AJ Aitken & T. McArthur (eds.), Languages of Scotland , Chambers, Edinburgh, 1979, p. 85-118
-
(ro) John J. Corbett, J. Derrick McClure & Jane Stuart-Smith (eds), Edinburgh Student Companion to Scots , Edinburgh University Press , Edinburgh, 2003, ( ISBN 0-7486-1596-2 )
-
(ro) Paul Foulkes și Gerard J. Docherty, Gerard. J. (ed.), Urban Voices: Accent Studies in the British Isles , Arnold, Londra, 1999 ( ISBN 0-340-70608-2 )
-
(ro) C. Macafee, „Scots and Scottish English. », În R. Hikey (ed.), Legacies of Colonial English: Studies in Transported Dialects , Cambridge University Press, Cambridge, 2004
-
(în) A. Hughes, P. Trudgill & D. Watt (eds.), Accente și dialecte în limba engleză , ediția a 4- a , Arnold, Londra, 2005 ( ISBN 0-340-88718-4 )
-
(ro) James M. Scobbie, Nigel Hewlett și Alice Turk, „Standard English to Edinburgh and Glasgow: The Scottish Vowel Length Rule revelated”, în Paul Foulkes și Gerard J. Docherty, Gerard. J. (eds.), Urban Voices: Accent Studies in the British Isles , Arnold, Londra, 1999 ( ISBN 0-340-70608-2 ) , p. 230–245 .
-
(en) John C. Wells, Accents of English , Cambrighe University Press, Cambridge, 1982, 3 vol. ( ISBN 0-521-22919-7 ) (vol. 1), ( ISBN 0-521-24224-X ) (vol. 2), ( ISBN 0-521-24225-8 ) (vol. 3).
Articole similare