Alfabet fonetic internațional

Alfabetul Fonetic Internațional ( API  , în limba engleză  : Alfabetul Fonetic International , IPA ) este un alfabet utilizat pentru transcrierea fonetică a sunetelor de limba vorbită. Spre deosebire de multe alte metode de transcriere care sunt limitate la familiile de limbi , API-ul este destinat să acopere toate limbile din lume. Dezvoltat de foneticienii francezi și britanici sub egida Asociației Internaționale Fonetice , a fost publicat pentru prima dată în 1888 . Ultima sa revizuire datează din 2005; include 107 litere , 52 diacritice și 4 caractere prozodice .

Poveste

API-ul a fost dezvoltat inițial de profesori de limbă britanică și franceză sub conducerea lui Paul Passy ca parte a Asociației Internaționale Fonetice , înființată la Paris în 1886 sub numele Dhi Fonètik Tîcerz 'Asóciécon . Prima versiune a API-ului, publicată în 1888 , a fost inspirată din alfabetul roman al lui Henry Sweet , el însuși dezvoltat din alfabetul fonotipic al lui Isaac Pitman și Alexander John Ellis .

API-ul a trecut prin mai multe revizuiri în 1900, 1932, 1938, 1947, 1951, 1989, 1993, 1996 și 2005.

Principii generale

Transcrierea fonetică în API constă în tăierea vorbirii în segmente sonore care se presupune că sunt inseparabile și în utilizarea unui simbol unic pentru fiecare dintre ele, evitând multigramele (combinații de litere, cum ar fi sunetul ch al francezei, notat / ʃ / fonologic sau italian GLI , transcris / ʎ / fonologic).

Exemplu de transcriere folosind alfabetul fonetic internațional: „endurer” în unele limbi .
limbă cuvânt scris fonologie (normativă) fonetică (exemplu de realizare)
limba franceza îndura / ɑ̃.dy.ʁe / [ ɒ̃d̪yˈʁe ]
limba germana dulden / ˈDul.dən / [ ˈDʊːldn̩ ]
Engleză tolera / ˈTɒl.ə.ɹeɪt / [ ˈTʰɒˑləɹeɪtʔ ]
Spaniolă aguantar / a.ɡwan.ˈtaɾ / [ äɰʷän̪ˈt̪äɾ ]
esperanto suferi / su.ˈfe.ri / [ suˈfeɾi ]
Malgache mihafy / mi.a.fi / [ miˈjafi̥ ]
catalan aguantar / ə.ɡwən.ˈta / [ əɣwən̪ˈt̪a ]
Italiană sopportare / sop.por.ˈta.re / [ sopːorˈt̪äːre ]
Olandeză verdragen / vɛr.ˈdra.ɣən / [ vɛɹˈdra: ɣən̩ ]
Mandarin 忍(ren³) / ʐən˨˩˦ / [ ʐən˨˩˦ ]

Numărul de caractere principale din API este 118, care acoperă cele mai frecvente sunete. Aceste caractere sunt litere sau modificări în majoritate grecești sau latine ale acestora: ɾ , ɽ , ɺ , ɹ (luate de la r ); ɘ , ə (preluat din e ). Sunete mai puțin frecvente sunt transcrise de cele anterioare, indicând o modificare a modului sau a punctului de articulație prin intermediul unuia sau mai multor diacriticele (76 la număr) , pe caracterul principal: de exemplu, b de castiliană Caber ( "la hold, to enter ") este transcris [ β̞ ] pentru a indica o spirantă în loc de fricativa bilabială sonoră [β]. Există, de asemenea, simboluri speciale pentru a nota fenomenele suprasegmentale , cum ar fi tonurile melodice sau accentul tonic  : [ ˈdʊl · dn̩ ], transcrierea din germană dulden („suporta, tolerează”) indică un accent tonic de intensitate pe prima silabă (ˈ) și un final vocalizat n ( ).

Barele oblice (fonologie) și parantezele pătrate (fonetica)

De cele mai multe ori, prin urmare, notațiile fonetice exacte (independente de limbă) sunt rareori observate, spre deosebire de transcripțiile fonologice.

Descrierea alfabetului

Vocale

API-ul are caractere principale pentru cele mai comune vocale orale care sunt clasificate în funcție de:

Masă vocală

Acest tabel clasifică vocalele în conformitate cu criteriile de mai sus, cum ar fi triunghiul vocal sau trapezul vocal.

Punct de articulare Anterior Aproape anterior Centrale electrice Cvasi-posterior Posterior
Deschidere nu ar. arr. nu ar. arr. nu ar. arr. nu ar. arr. nu ar. arr.
Închis eu y ɨ ʉ ɯ tu
Preînchis ɪ ʏ ɯ̽ ʊ
Pe jumătate închis e ø ɘ ɵ ɤ o
Mediu ə Unde
Pe jumătate deschis ɛ œ ɜ ɞ ʌ ɔ
Pre-deschis æ ɐ
Deschis La ɶ La ɑ ɒ

Clasificarea acestor vocale se poate face și cu o reprezentare tridimensională care evidențiază cele trei criterii de clasificare:

Cubul API al vocale legenda 50.png

Celelalte vocale sunt transcrise din acestea prin adăugarea unuia sau mai multor diacritice modificându-i articulația:

Tabel de diacritice care afectează vocale Diacritice ale alfabetului fonetic internațional care modifică realizarea unei vocale
modificare diacritic modificare diacritic
arondisment ( labializare ) ɔ̹ avansarea rădăcinii linguale
dezorientare ( delabializare ) ɔ̜ retragerea radiculară linguală
avansare (mai multe anterioare) centralizare ë
retragere (mai posterioară) semi-centralizare
mai puțin deschis (în sus) laringealizare La
mai deschis (coborâre) nazalizare
murmur La vizualizați imaginea PNG Editați | ×

De exemplu,

Cantitate (alungire sau dedurizare)

Cantitatea vocalelor este indicată după cum urmează:

Semne ale alfabetului fonetic internațional care indică cantitatea de consoane și vocale
modificare elongaţie orice amuzament
Cantitate lung pe jumătate Mic de statura extra scurt
semn crona semicronă orice scurt
exemple La La La t La

Note:

  1. Simbolul punctuației colon este adesea folosit în locul cronei (două puncte triunghiulare), de exemplu [a:] în loc de [A] .
  2. În limbile în care prelungirea sau slăbirea vocalelor există încă pentru unii vorbitori, dar nu mai sunt relevante (de exemplu în franceza „standard” modernă), vocalele lungi nu mai sunt adnotate în transcrierile fonologice și facem acest lucru. vocale amuïes (de exemplu schwa amuï la sfârșitul unui cuvânt, care a devenit e tăcut în franceza modernă).
  3. Transcrierile latine bazate pe analiza fonemică, în limbi care disting încă lungimile vocale (de exemplu, limbile japoneză sau indo-ariană ), se abat adesea de la notația API și folosesc un macron (sau chiar un accent circumflex). ) Pentru vocalele lungi.

De exemplu, puneți acel trandafir! , fonologic / poz sɛt ʁoz /, se desfășoară adesea în franceză din nord-vestul Parisului [ poːsɛtˈʁoːz ], în franceză din sud-vest [ pəzəsɛtəˈʁ̥ɔˑzə ], în franceză din Corsica [ poːzəsɛtəˈʁoːzə ], în franceză din Picard [ pɔsɛtˈʁɔz ], în franceză din Lorraine / Champagne / Bourgogne [ poz'sɛːtʁoːz ] (aceste realizări regionale sunt evenimente obișnuite, dar pot varia și ușor de la persoană la persoană , în funcție de vârstă, dispoziție sau intenție, motiv pentru care este rar să le folosești ca referință terminologică, dicționarele fiind satisfăcute cu analiza fonologică fără a marca orice diferență posibilă în realizarea fonetică a fonemelor).

Înmuierea vocalelor fonemice lungi nu este notată fonetic: simbolul obișnuit este utilizat prin eliminarea semnului său de extensie fonetică. Pe de altă parte, silabele scurte sunt notate fonologic printr-un accent scurt, iar vocalele amuï sunt fie eliminate din notația fonemică, fie marcate între paranteze.

Toneme

Transcrierea tonemelor urmează procedura de mai jos.

  • Pentru anumite tonuri cu un profil simplu de ton, se folosește fie un diacritic, fie o pictogramă care reprezintă tonul tonului sau un accent (de exemplu: ton constant de ton în sus, jumătate în sus, mijloc, jumătate în jos, în jos)
  • Pentru tonurile cu un profil de ton mai complex, este furnizată doar o pictogramă care reprezintă profilul tonului. De exemplu, este posibil să redați mandarina 我 姓张( wǒ xìng zhāng ) („Numele meu de familie este Zhang”) ca / wɔ˨˩˦ ɕiŋ˥˩ tʂɑŋ˥ /. [vezi notele de mai jos]
Semne ale alfabetului fonetic internațional pentru transcrierea de tonemes .
ta diacritic tijă   ta diacritic tijă
înalt ascendent ě e˩˥
pe jumătate sus e Descendentă ê e˥˩
median ē urcând sus e᷄ e˦˥
ridicat la genunchi è urcând jos e᷅ e˩˨
scăzut ȅ ascendent-descendent e᷈ e˦˥˦
vizualizați imaginea PNG

Diacritice / bare: notații echivalente
A se vedea, de asemenea, tabelul fonemelor cu
imaginile simbolurilor în multe limbi.
Cutiile gri nu au caracterul Unicode destinat.

modificați acest tabel

Note:

  1. Simbolurile pentru tonuri de diferite înălțimi sunt afișate corect numai dacă fontul utilizat pentru a le afișa a prevăzut această posibilitate și browserul o acceptă; în caz contrar, simbolurile corespunzătoare diferitelor tonuri luate de ton sunt afișate mai jos. Aspectul corect al simbolurilor este dat pe foaia de sinteză API .
  2. Notarea tonului numeric cu indicatoare , de exemplu我 姓张/ wɔ 214 ɕiŋ 51 tʂɑŋ 5 /, este adesea utilizată pentru a atenua slaba gestionare a tonurilor API în computerele actuale. Această notație nu este standard și formatul său depinde de familiile de limbi studiate, dar este foarte obișnuit în transcrierile lor fonologice, deoarece aceste tonuri sunt relevante din punct de vedere lingvistic pentru a distinge termeni de limbi puternic tonale, cum ar fi limbile chineze .
  3. În transliterările latine ( romanizări ), în care simbolurile API nu sunt folosite deloc, ci sunt înlocuite cu utilizarea ortografiilor apropiate limbilor occidentale și care conțin multe digrafe (de exemplu romanizarea standardizată pinyin ), aceste tonuri sunt chiar remarcate foarte des cu numere normale și nu exponenți.
  4. Uneori, aceleași tonuri sunt transcrise folosind accente sau diacritice obișnuite în ortografiile latine (în loc de numere) și adesea fără legătură cu diacriticele API: astfel de romanizări ar fi putut chiar să evolueze în ortografie normală pentru aceste limbi tonale (de exemplu, scrierea latină actuală a Vietnameză , unde aceeași vocală poate avea două diacritice distincte: un accent sau un diacritic legat pentru a nota modificarea vocală, celălalt accent deasupra vocalelor setat pentru a nota dvs.).

Consoană

Segmente

API clasifică consoanele după trei criterii:

Modul de articulare Punctul de articulare  
Labial Coronal Dorsal Radical Epiglotal Glotal  
Pulmonică Bilabial Laborator-dinte. Labio-pal. Labial-vel. Dental Alveol. Pal.-alv. Retro. Alv.-pal. Alv. - vel. Palatal Velar Labio-vel. Uvular Faringian Orice
Nazal   m   ɱ       ŋ͡m   nu   nu       ɳ           ɲ   nu   nu   ɴ
Occl. prenasalizat m͡p m͡b         k͡p ᵑɡ͡b n͡t̪ nd̪ n͡t n͡d     ɳ͡ʈ ɳ͡ɖ         ɲ͡c ɲ͡ɟ ŋ͡k ŋ͡ɡ     ɴ͡q ɴ͡ɢ
Ocluziv p b     k͡p ɡ͡b t d     ʈ ɖ         vs. ɟ k ɡ ɡʷ q ɢ ʡ ʔ
Africat p͡ɸ b͡β p͡f b͡v         t͡θ d͡ð toate d͡z t͡ʃ d͡ʒ ʈ͡ʂ ɖ͡ʐ t͡ɕ d͡ʑ     CC ɟ͡ʝ k͡x ɡ͡ɣ     q͡χ ɢ͡ʁ ʡ͡ʜ ʔ͡h
Bani. prenasalizat m͡ɸ m͡β ɱ͡f ɱ͡v         n͡θ n͡ð n͡s n͡z n͡ʃ n͡ʒ                 ŋ͡k ŋ͡ɡ        
Fricative ɸ β f v         θ ð s z ʃ ʒ ʂ ʐ ɕ ʑ ɧ   vs. ʝ X ɣ X ɣʷ χ ʁ ħ ʕ ʜ ʢ h ɦ
Spirante   β̞   ʋ   ɥ       ð̞   ɹ       ɻ           j   ɰ ʍ w                
Laminat ʙ̥ ʙ               r       ɽ͡r               ʀ   *
Bătut   *             ɾ̪   ɾ       ɽ                   *
Africat mai târziu.     t͡ɬ d͡ɮ                                
Fricative mai târziu.     ɬ ɮ     *           *   *          
Spirante laterale .   l       ɭ       ɫ   ʎ   ʟ        
Bătut mai târziu.       ɺ       *           *   *        
Non-pulmonar  
Occl. injectabile ɓ̥ ɓ               ɗ̪ ɗ̥ ɗ       *         ʄ̊ ʄ ɠ̊ ɠ     ʛ̥ ʛ
Occl. ejective               t̪ʼ   tu       ʈʼ           vs.          
Afr. ejective                 t̪͡θʼ   t͡sʼ   t͡ʃʼ   ʈ͡ʂʼ               k͡xʼ       q͡χʼ  
Bani. ejective ɸʼ             θʼ     ʃʼ   ʂʼ   ɕʼ       vs.   X       χʼ  
Clicuri centrale ʘ       ǀ   ǃ   ǂ    
Clicuri laterale   ǁ          

Părțile umbrite indică o articulație considerată imposibilă. Căsuțele albe goale indică posibile conexiuni teoretice, dar încă nu sunt atestate. Căsuțele marcate cu un asterisc (*) indică sunete atestate care nu sunt încă reprezentate oficial în API.
Când două simboluri apar într-o cutie, cel din stânga reprezintă o consoană surdă , cel din dreapta o consoană vocală (nu se aplică clicurilor, prezentate în centrul casetelor din partea de jos a tabelului).
Cutiile separate prin linii punctate utilizează în mod normal aceleași simboluri API de bază și pot diferi doar în diacriticele aplicate pentru a-și deplasa articulația, de exemplu n nazal reprezintă un dentar sau alveolar.
The affricates ts , dz , , , t͡ɕ , d͡ʑ sunt uneori evaluat folosind ligaturi ʦ , ʣ , ʧ , ʤ , ʨ , ʥ nu mai face parte din API - ul (este recomandat să le înlocuiască două articulații, legat cu o ligatură de tragere - abonat sau abonat). Ocluziv injectivă surd , uneori notate cu simboluri ƥ , ƭ , ƈ , ʠ (format pe baza consoana pulmonic corespunzătoare cu lacrosse adăugată), care nu fac parte din API (recomandat înlocuirea acestora cu simbolul consoana sonor cu inelul diacritic al abaterii).


În ceea ce privește vocalele, diacriticele sunt utilizate pentru a indica o modificare a punctului sau a modului de articulare pentru a transcrie consoane care nu au un simbol principal.

Diacritice și exponenți de modificare a consoane ale alfabetului fonetic internațional .
avansare articulația dentară murmur
retragere articulație apicală laringealizare
ɹ̝ a urca articulația laminală labializare
β̞ coborâre articulația linguo-labială palatalizare
despăduriri disocluzie laterală velarizare
exprimarea dⁿ obstrucție nazală faringealizare
X arondisment disocluzie inaudibilă aspiraţie
X dezorientare ⁿd prenasalizare ɡ͡b articulație dublă
toate african ə˞ rotacism Imagine PNG  ; Editați | ×

De exemplu,

Cantitate / Gemenire

Cantitatea de consoane (posibila lor înfrățire ) este indicată în același mod ca pentru vocale. Maghiară Mit mondott? (Ce a spus el / ea?), Fonologic / mit mon.dotː /, ar putea fi transcris fonetic [ mɪt̪mo̟n̪d̪o̟t̪ ].

Vocalizare

O consoană vocalizată , adică servind ca vârf al unei silabe , cuprinde o linie verticală subscrisă în notația sa fonologică; pe de altă parte, vocalizarea (de exemplu o scurtă schwa) ar trebui făcută explicită în notația fonetică, separat de consoană menționând articulația exactă:

  • German reden (a vorbi): fonologic / ˈred.n̩ /, realizat de exemplu [ ˈreːdə̆n ];
  • Cehă Brno (Brno): fonologic / ˈbr̩.no /, realizat de exemplu [ ˈbə̆rnoː ];
  • Fluier englez : fonologic / ˈʍɪs.l̩ /, realizat de exemplu [ ˈʍɪsə̆ɫ ].

Silabe și accentuare

Un punct <. ›Sepără silabele relevante în notația fonologică; la fel cuvintele rămân separate de spații. Aceste două semne fonologice sunt omise în general din transcripțiile fonetice, cu excepția faptului că indică prezența reală a unei pauze. De exemplu, Rindfleischetikettierungsüberwachungsaufgabenübertragungsgesetz (legea privind transferul responsabilității pentru supravegherea etichetării cărnii de vită) este transcrisă fonologic:
/ ˌʁɪnt.flaɪʃ.ʔeti.kɛ.ˌtiː.ʁʊŋs.ʔyˑbɐ.ˌva.xʊŋs .ˌɡːːb .gʊŋs.ɡə.ˈzɛts /.

Silabele accentuate sunt precedate de o bară verticală scurtă:

  • expunând <  > pentru accentul primar
  • în index ‹  ˌ  › pentru accentul secundar.

Realizările fonetice ale accentelor silabice pot varia în funcție de limbi și vorbitori, între mutația consoanei de atac, alungirea sau diftongarea vocalei în partea de sus a silabei, schimbarea tonului, geminatul sau mutația consoanei finale: aceste realizări posibile nu sunt întotdeauna distincte clar, iar multe transcrieri fonetice păstrează notația fonologică a acestor accente cu aceleași simboluri.

Scrisul invers invers scurt ◌̯ ›indică faptul că un element trebuie atașat la silaba curentă și nu constituie un element silabic nou. De exemplu: /po̯.ˈeta/, transcriere fonologică a cuvântului spaniol poeta care înseamnă „poet”. (exemplu preluat din Manualul IPA , p.  25 )

Unicode

Setul de caractere Unicode este utilizat pentru a scrie întregul API. Simbolurile și diacriticele se află în următoarele blocuri de caractere:

  • U + 0000 până la U + 007F  : C0 și comenzi latine de bază;
  • U + 0080 până la U + 00FF  : comenzi C1 și supliment Latin-1;
  • U + 0250 până la U + 02AF  : alfabet fonetic internațional;
  • U + 02B0 până la U + 02FF  : Scrisori de modificare cu lățime ;
  • U + 0300 până la U + 036F  : diacritice;
  • U + 0370 până la U + 03FF  : greacă și coptă;
  • U + A700 până la U + A71F  : Tonuri de modificare a literelor.

Unele caractere precompuse (cu diacritice) sunt accesibile în următoarele blocuri:

  • U + 0080 până la U + 00FF  : supliment Latin-1;
  • U + 0100 până la U + 017F  : latină extinsă A;
  • U + 0180 până la U + 024F  : latină extinsă B;
  • U + 1E00 până la U + 1EFF  : supliment latin extins.

Referințe

Vezi și tu

Bibliografie

linkuri externe