Alfabetul Fonetic Internațional ( API , în limba engleză : Alfabetul Fonetic International , IPA ) este un alfabet utilizat pentru transcrierea fonetică a sunetelor de limba vorbită. Spre deosebire de multe alte metode de transcriere care sunt limitate la familiile de limbi , API-ul este destinat să acopere toate limbile din lume. Dezvoltat de foneticienii francezi și britanici sub egida Asociației Internaționale Fonetice , a fost publicat pentru prima dată în 1888 . Ultima sa revizuire datează din 2005; include 107 litere , 52 diacritice și 4 caractere prozodice .
API-ul a fost dezvoltat inițial de profesori de limbă britanică și franceză sub conducerea lui Paul Passy ca parte a Asociației Internaționale Fonetice , înființată la Paris în 1886 sub numele Dhi Fonètik Tîcerz 'Asóciécon . Prima versiune a API-ului, publicată în 1888 , a fost inspirată din alfabetul roman al lui Henry Sweet , el însuși dezvoltat din alfabetul fonotipic al lui Isaac Pitman și Alexander John Ellis .
API-ul a trecut prin mai multe revizuiri în 1900, 1932, 1938, 1947, 1951, 1989, 1993, 1996 și 2005.
Transcrierea fonetică în API constă în tăierea vorbirii în segmente sonore care se presupune că sunt inseparabile și în utilizarea unui simbol unic pentru fiecare dintre ele, evitând multigramele (combinații de litere, cum ar fi sunetul ch al francezei, notat / ʃ / fonologic sau italian GLI , transcris / ʎ / fonologic).
limbă | cuvânt scris | fonologie (normativă) | fonetică (exemplu de realizare) |
---|---|---|---|
limba franceza | îndura | / ɑ̃.dy.ʁe / | [ ɒ̃d̪yˈʁe ] |
limba germana | dulden | / ˈDul.dən / | [ ˈDʊːldn̩ ] |
Engleză | tolera | / ˈTɒl.ə.ɹeɪt / | [ ˈTʰɒˑləɹeɪtʔ ] |
Spaniolă | aguantar | / a.ɡwan.ˈtaɾ / | [ äɰʷän̪ˈt̪äɾ ] |
esperanto | suferi | / su.ˈfe.ri / | [ suˈfeɾi ] |
Malgache | mihafy | / mi.a.fi / | [ miˈjafi̥ ] |
catalan | aguantar | / ə.ɡwən.ˈta / | [ əɣwən̪ˈt̪a ] |
Italiană | sopportare | / sop.por.ˈta.re / | [ sopːorˈt̪äːre ] |
Olandeză | verdragen | / vɛr.ˈdra.ɣən / | [ vɛɹˈdra: ɣən̩ ] |
Mandarin | 忍(ren³) | / ʐən˨˩˦ / | [ ʐən˨˩˦ ] |
Numărul de caractere principale din API este 118, care acoperă cele mai frecvente sunete. Aceste caractere sunt litere sau modificări în majoritate grecești sau latine ale acestora: ɾ , ɽ , ɺ , ɹ (luate de la r ); ɘ , ə (preluat din e ). Sunete mai puțin frecvente sunt transcrise de cele anterioare, indicând o modificare a modului sau a punctului de articulație prin intermediul unuia sau mai multor diacriticele (76 la număr) , pe caracterul principal: de exemplu, b de castiliană Caber ( "la hold, to enter ") este transcris [ β̞ ] pentru a indica o spirantă în loc de fricativa bilabială sonoră [β]. Există, de asemenea, simboluri speciale pentru a nota fenomenele suprasegmentale , cum ar fi tonurile melodice sau accentul tonic : [ ˈdʊl · dn̩ ], transcrierea din germană dulden („suporta, tolerează”) indică un accent tonic de intensitate pe prima silabă (ˈ) și un final vocalizat n ( n̩ ).
De cele mai multe ori, prin urmare, notațiile fonetice exacte (independente de limbă) sunt rareori observate, spre deosebire de transcripțiile fonologice.
API-ul are caractere principale pentru cele mai comune vocale orale care sunt clasificate în funcție de:
Acest tabel clasifică vocalele în conformitate cu criteriile de mai sus, cum ar fi triunghiul vocal sau trapezul vocal.
Punct de articulare → | Anterior | Aproape anterior | Centrale electrice | Cvasi-posterior | Posterior | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Deschidere ↓ | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | |
Închis | eu | y | ɨ | ʉ | ɯ | tu | |||||
Preînchis | ɪ | ʏ | ɯ̽ | ʊ | |||||||
Pe jumătate închis | e | ø | ɘ | ɵ | ɤ | o | |||||
Mediu | ə | Unde | |||||||||
Pe jumătate deschis | ɛ | œ | ɜ | ɞ | ʌ | ɔ | |||||
Pre-deschis | æ | ɐ | |||||||||
Deschis | La | ɶ | La | ɑ | ɒ |
Clasificarea acestor vocale se poate face și cu o reprezentare tridimensională care evidențiază cele trei criterii de clasificare:
Celelalte vocale sunt transcrise din acestea prin adăugarea unuia sau mai multor diacritice modificându-i articulația:
Tabel de diacritice care afectează vocalemodificare | diacritic | modificare | diacritic | |
---|---|---|---|---|
arondisment ( labializare ) | ɔ̹ | avansarea rădăcinii linguale | e̘ | |
dezorientare ( delabializare ) | ɔ̜ | retragerea radiculară linguală | e̙ | |
avansare (mai multe anterioare) | u̟ | centralizare | ë | |
retragere (mai posterioară) | i̠ | semi-centralizare | e̽ | |
mai puțin deschis (în sus) | e̝ | laringealizare | La | |
mai deschis (coborâre) | e̞ | nazalizare | ẽ | |
murmur | La | vizualizați imaginea PNG Editați | × |
De exemplu,
Cantitatea vocalelor este indicată după cum urmează:
modificare | elongaţie | orice | amuzament | ||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Cantitate | lung | pe jumătate | Mic de statura | extra scurt | |||
semn | crona | semicronă | orice | scurt | |||
exemple | La | tː | La | tˑ | La | t | La |
Note:
De exemplu, puneți acel trandafir! , fonologic / poz sɛt ʁoz /, se desfășoară adesea în franceză din nord-vestul Parisului [ poːsɛtˈʁoːz ], în franceză din sud-vest [ pəzəsɛtəˈʁ̥ɔˑzə ], în franceză din Corsica [ poːzəsɛtəˈʁoːzə ], în franceză din Picard [ pɔsɛtˈʁɔz ], în franceză din Lorraine / Champagne / Bourgogne [ poz'sɛːtʁoːz ] (aceste realizări regionale sunt evenimente obișnuite, dar pot varia și ușor de la persoană la persoană , în funcție de vârstă, dispoziție sau intenție, motiv pentru care este rar să le folosești ca referință terminologică, dicționarele fiind satisfăcute cu analiza fonologică fără a marca orice diferență posibilă în realizarea fonetică a fonemelor).
Înmuierea vocalelor fonemice lungi nu este notată fonetic: simbolul obișnuit este utilizat prin eliminarea semnului său de extensie fonetică. Pe de altă parte, silabele scurte sunt notate fonologic printr-un accent scurt, iar vocalele amuï sunt fie eliminate din notația fonemică, fie marcate între paranteze.
TonemeTranscrierea tonemelor urmează procedura de mai jos.
Semne ale alfabetului fonetic internațional pentru transcrierea de tonemes . | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
ta | diacritic | tijă | ta | diacritic | tijă | |
înalt | e̋ | e˥ | ascendent | ě | e˩˥ | |
pe jumătate sus | e | e˦ | Descendentă | ê | e˥˩ | |
median | ē | e˧ | urcând sus | e᷄ | e˦˥ | |
ridicat la genunchi | è | e˨ | urcând jos | e᷅ | e˩˨ | |
scăzut | ȅ | e˩ | ascendent-descendent | e᷈ | e˦˥˦ | |
vizualizați imaginea PNG
Diacritice / bare: notații echivalente | ||||||
Note:
API clasifică consoanele după trei criterii:
Părțile umbrite indică o articulație considerată imposibilă. Căsuțele albe goale indică posibile conexiuni teoretice, dar încă nu sunt atestate. Căsuțele marcate cu un asterisc (*) indică sunete atestate care nu sunt încă reprezentate oficial în API.
Când două simboluri apar într-o cutie, cel din stânga reprezintă o consoană surdă , cel din dreapta o consoană vocală (nu se aplică clicurilor, prezentate în centrul casetelor din partea de jos a tabelului).
Cutiile separate prin linii punctate utilizează în mod normal aceleași simboluri API de bază și pot diferi doar în diacriticele aplicate pentru a-și deplasa articulația, de exemplu n nazal reprezintă un dentar sau alveolar.
The affricates ts , dz , tʃ , dʒ , t͡ɕ , d͡ʑ sunt uneori evaluat folosind ligaturi ʦ , ʣ , ʧ , ʤ , ʨ , ʥ nu mai face parte din API - ul (este recomandat să le înlocuiască două articulații, legat cu o ligatură de tragere - abonat sau abonat). Ocluziv injectivă surd , uneori notate cu simboluri ƥ , ƭ , ƈ , ʠ (format pe baza consoana pulmonic corespunzătoare cu lacrosse adăugată), care nu fac parte din API (recomandat înlocuirea acestora cu simbolul consoana sonor cu inelul diacritic al abaterii).
În ceea ce privește vocalele, diacriticele sunt utilizate pentru a indica o modificare a punctului sau a modului de articulare pentru a transcrie consoane care nu au un simbol principal.
t̟ | avansare | d̪ | articulația dentară | b̤ | murmur | ||
t̠ | retragere | d̺ | articulație apicală | b̰ | laringealizare | ||
ɹ̝ | a urca | d̻ | articulația laminală | dʷ | labializare | ||
β̞ | coborâre | d̼ | articulația linguo-labială | dʲ | palatalizare | ||
d̥ | despăduriri | dˡ | disocluzie laterală | dˠ | velarizare | ||
t̬ | exprimarea | dⁿ | obstrucție nazală | dˤ | faringealizare | ||
X | arondisment | d̚ | disocluzie inaudibilă | tʰ | aspiraţie | ||
X | dezorientare | ⁿd | prenasalizare | ɡ͡b | articulație dublă | ||
toate | african | ə˞ | rotacism | Imagine PNG ; Editați | × |
De exemplu,
Cantitatea de consoane (posibila lor înfrățire ) este indicată în același mod ca pentru vocale. Maghiară Mit mondott? (Ce a spus el / ea?), Fonologic / mit mon.dotː /, ar putea fi transcris fonetic [ mɪt̪mo̟n̪d̪o̟t̪ ].
VocalizareO consoană vocalizată , adică servind ca vârf al unei silabe , cuprinde o linie verticală subscrisă în notația sa fonologică; pe de altă parte, vocalizarea (de exemplu o scurtă schwa) ar trebui făcută explicită în notația fonetică, separat de consoană menționând articulația exactă:
Un punct <. ›Sepără silabele relevante în notația fonologică; la fel cuvintele rămân separate de spații. Aceste două semne fonologice sunt omise în general din transcripțiile fonetice, cu excepția faptului că indică prezența reală a unei pauze. De exemplu, Rindfleischetikettierungsüberwachungsaufgabenübertragungsgesetz (legea privind transferul responsabilității pentru supravegherea etichetării cărnii de vită) este transcrisă fonologic:
/ ˌʁɪnt.flaɪʃ.ʔeti.kɛ.ˌtiː.ʁʊŋs.ʔyˑbɐ.ˌva.xʊŋs .ˌɡːːb .gʊŋs.ɡə.ˈzɛts /.
Silabele accentuate sunt precedate de o bară verticală scurtă:
Realizările fonetice ale accentelor silabice pot varia în funcție de limbi și vorbitori, între mutația consoanei de atac, alungirea sau diftongarea vocalei în partea de sus a silabei, schimbarea tonului, geminatul sau mutația consoanei finale: aceste realizări posibile nu sunt întotdeauna distincte clar, iar multe transcrieri fonetice păstrează notația fonologică a acestor accente cu aceleași simboluri.
Scrisul invers invers scurt ◌̯ ›indică faptul că un element trebuie atașat la silaba curentă și nu constituie un element silabic nou. De exemplu: /po̯.ˈeta/, transcriere fonologică a cuvântului spaniol poeta care înseamnă „poet”. (exemplu preluat din Manualul IPA , p. 25 )
Setul de caractere Unicode este utilizat pentru a scrie întregul API. Simbolurile și diacriticele se află în următoarele blocuri de caractere:
Unele caractere precompuse (cu diacritice) sunt accesibile în următoarele blocuri: