Numele Wackes (sau Waggis în Elveția vorbitoare de limbă germană ) este folosit într-un mod peiorativ sau batjocoritor de către germani și elvețienii care vorbesc germană la graniță în ceea ce privește vecinii lor francezi care vorbesc dialectul, adică alsacienii și moselenii care vorbesc germană. , denumirea Welsche (analog: Welche ) fiind rezervată în mod obișnuit pentru alte franceze ale căror dialecte și limbi regionale sunt de origine galo-romană .
În timp ce în dialectul germanic , Wackes desemnează un ticălos, un ticălos, pe scurt o persoană nu prea de încredere, are același sens în alsaciană, dar este folosit în general acolo cu o conotație mai moderată de ticălos, șmecher, ticălos.
Numele wackes este și astăzi, pentru dialectofoanele din regiune, calificativul pentru locuitorii orașului Mulhouse de origine alsaciană, poate fi descalificator, negativ, dar poate fi și pozitiv, în sensul ticălosului, inteligent, necinstit , mai alert decât țăranii din jur, mai puțin naivi.
Alsacian Wackes sau Waggis a devenit una dintre figurile emblematice ale Basel Carnavalul , în cazul în care alsacian este caricaturizat ca un țăran de legume îmbrăcați extravagant în culorile drapelului francez ( în mod tradițional , o cămașă albastră, pantaloni albi și o cravată roșie, uneori cu șapcă ascuțită) și purtând saboți mari roșii. Se crede că nasul său roșu proeminent ilustrează consumul excesiv de vin. Prima mențiune despre Waggis datează din 1870. El îi desemnează apoi pe locuitorii din Sundgau care lucrează în orașul Basel și care, neputând să-și aducă salariile acasă, aveau reputația de a bea o mare parte din banii lor pe loc.
Folosirea lui Wackes de către germani sau elvețieni-germani reflectă ideea că vecinii lor alsacieni și moselași , care nu cultivă cu aceeași rigoare valorile considerate a fi tipic germane (sau elvețianii de limbă germană), nu pot fi asimilate unui popor autentic germanic și ca atare nu sunt de încredere.
Mai precis, din partea germanilor, el exprimă supărare și supărare față de alsazienii-lorraineri care, potrivit lor, s-ar fi găsit întotdeauna în mod convenabil pe partea câștigătoare, și-ar fi returnat cu ușurință jacheta și nu aparțin germanilor patrie.de vreme ce se acomodează atât de bine să fie francez, chiar preferându-l.
Aceasta porecla peiorativ a fost comună între 1871 și 1918, în timpul anexării din Alsacia-Moselle de doua Reich . Alsacienii și Mosela au fost considerați fiabili din cauza francofiliei lor și a prezenței limbii franceze în diferite grade în cadrul populației. Cei Deputații protestau care până la moartea lui Bismarck erau singurii reprezentanți ai țării imperiului trimis Parlamentului.
În 1913, în timpul anexării Alsaciei-Lorenei de către Imperiul German , utilizarea ofensivă a termenului de Wackes de către trupele prusace staționate la Saverne , împotriva populației locale, a declanșat afacerea Saverne. , Timp în care au fost folosiți și termenii Elsässerwackes și Sauwackes .
În zilele noastre, acest termen și resentimentele par să aparțină mai mult trecutului și folclorului, așa cum ilustrează desenele animate ale carnavalului de la Basel.
Acest nume de Wackes corespunde în totalitate obiceiului din zona germanofonă de a se reduce reciproc la nume care nu sunt întotdeauna foarte prietenoase în aceeași țară sau în cadrul comunității lingvistice. Astfel, alsacienii , la fel ca germanii elvețieni, îi desemnează în mod colectiv pe germani de către Schwaben ( șvabii ), Schwob (la plural Schwowwe ) sau mai mulți în sudul Schwoba sau chiar Schwaabe - ceea ce nu este tocmai un compliment, ca să nu mai vorbim de asociațiile Sauschwob (porc Souabe) sau Drecksschwob (nenorocitul Souabe). Rudenia cu expresia bavareză Saupreußen (porci prusaci) este evidentă aici. Oamenii din Lorraine preferă să desemneze germanii de Pifeköp (f) , echivalentul a Austriei Piefke (din germană compozitor al muzicii militare Johann Gottfried Piefke ).
Cele șvabi sunt considerate ca fiind complet opuse Wackes : categorice, îngust la minte, regulationist, lipsit de umor, etc, ceea ce ar confirma propria lor vedere al Wackes . Este interesant și cazul vecinilor imediați de pe cealaltă parte a Rinului , Badois (din regiunea Baden ): deși consideră șvabii neplăcuți și preferă să se distingă de conaționalii lor de dincolo de Pădurea Neagră , ei nu tăiați de la desemnarea colectivă a șvabilor pe care i- au dat-o alsacienii și elvețienii-germani. Acest nume global trebuie, fără îndoială, atribuit faptului că Alsacia, dar și cea mai mare parte a Elveției de limbă germană, regiunea Baden, precum și actualul district bavarez șvabian au aparținut până la mijlocul Evului Mediu Ducatului șvab din Franța de Est și mai târziu la Sfântul Imperiu Roman .