Percheron (idiom)

Clasificare pe familie
percheron percheron
Țară	Franţa
Regiune	Biban
Tipologie	SVO
- Limbi indo-europene - Limbi romantice - Limbi galo-romane - limbi de ulei - percheron

Percheron este un dialect vorbit în Perche parte a limbii de petrol și în special centrală franceză .

Caracteristici

Pentru Ahile Genty, expresia Percheron este un rest al primei limbi a petrolului (mai devreme de secolul al XI- lea) întinerită sau distorsionată de Norman . Cu toate acestea, cercetări mai recente arată că Percheron, inclusiv cel vorbit în partea normană a Perche, nu prezintă nici una dintre caracteristicile principale ale normandului, ci, dimpotrivă, aceste diferențe îl leagă de grupul francez central.

Exemple

percheron	normanul sudic	nordul normand
pisică	pisică	pisică
mânca	mânca	maungî / a mânca
cinci	cinci'	chinq
margini	ereste	ereste
poésson (pește)	lovi cu pumnul	peîchon

Absența trăsăturilor consonantice specifice nordului liniei Joret .
Lipsa palatalizării lui / k /, frecventă în alte părți din Normandia
Tratament diferit al latinei / e / long și / i / short, care rezultă peste tot în Normandia în / e / (notat é sau ei ), cu excepția limitei domeniului Picardia, dar se termină în / we / (ca în franceza veche , notat oi ) în Percheron etc.

În plus, termenii de origine nordică specific normandului sunt absenți, cum ar fi:

normand garde, grade, gradil (l), gadelle, gradelle / percheron grwezeille (coacăz roșu)

Exemplu

Broasca și boul , adaptare gratuită de P. Genty (1770 - 1821) după La Fontaine, Broasca care a vrut să fie la fel de mare ca boul , Cartea I, fabula 3.

percheron	limba franceza
Ein jouo, neun 'jun' guernaoude Ou pû grouss 'com ein eu, Vut neun beu Si pôrri graes, si tan dodeu, Qu'i n'ein fsion vramein ptit sa blaoude: C'éta neune meingé du baon Duieu. Aou coup (i felion that o pretended beat), Aou coup, lao vlao queo s'teruaillain, Qu'o s'einflain, queo s'tribouillain; jémais n-aon ao kidney veu d'pu droule. - "J'sis grouss 'com li", that o fsion, "Pu grouss' .." - Pâ co, creator Lié roponnut d-dein lao vaerdure Neun 'pu vieul' guernaoud 'qui guichion - "M'y vlao. " - „Pâ co”. - Lao screwed up beast N-ein feit tan é tan ao sao tête Qu'o finit pa s'rump tout 'lao piau; S'keruit lao pans ', é chut dein l'iau. Trebain qui vlion maignai lao pleume Frain miéx, com mai, beaten the anvil. J'n'ein s'on pa loun, ma çao n'fson kidney: Aou mains c'quo j'fom, aj eul fom bein.	Într-o zi, o broască tânără, de mărimea unui ou cel mult, A văzut un bou Atât de „putred” de grăsime, atât de plin, Că a făcut, cuvântul meu, să-și spargă chiloții. A fost o masă demnă de bunul Domn. Imediat (trebuia să fie beată), Imediat acolo lucrează, Cine se umflă, cine se umflă cu vântul; Niciodată nu am văzut ceva mai unic. - „Sunt grasă ca el”, a spus ea, - „mai mare ..” - „Încă nu fiica mea”, i-a răspuns din interiorul verdii, O broască mai în vârstă care a zâmbit. - "Iată-mă aici!" - "Nu încă." - Tripla fiară a făcut atât de mult și atât de mult la cap încât a ajuns să spargă toată pielea; Și-a scos stomacul și a căzut în apă. Unii care vor să folosească pene ar face mai bine, ca mine, să bată nicovală. Nu știu multe, dar nu contează: cel puțin ce fac, mă descurc bine.

percheron

limba franceza

Ein jouo, neun 'jun' guernaoude
Ou pû grouss 'com ein eu,
Vut neun beu
Si pôrri graes, si tan dodeu,
Qu'i n'ein fsion vramein ptit sa blaoude:
C'éta neune meingé du baon Duieu.

Aou coup (i felion that o pretended beat),
Aou coup, lao vlao queo s'teruaillain,
Qu'o s'einflain, queo s'tribouillain;
jémais n-aon ao kidney veu d'pu droule.

- "J'sis grouss 'com li", that o fsion,
"Pu grouss' .." - Pâ co, creator
Lié roponnut d-dein lao vaerdure
Neun 'pu vieul' guernaoud 'qui guichion
- "M'y vlao. " - „Pâ co”. - Lao screwed up beast
N-ein feit tan é tan ao sao
tête Qu'o finit pa s'rump tout 'lao piau;
S'keruit lao pans ', é chut dein l'iau.

Trebain qui vlion maignai lao pleume
Frain miéx, com mai, beaten the anvil.
J'n'ein s'on pa loun, ma çao n'fson kidney:
Aou mains c'quo j'fom, aj eul fom bein.

Într-o zi, o broască tânără, de mărimea
unui ou cel mult, A
văzut un bou
Atât de „putred” de grăsime, atât de plin,
Că a făcut, cuvântul meu, să-și spargă chiloții.
A fost o masă demnă de bunul Domn.

Imediat (trebuia să fie beată),
Imediat acolo lucrează,
Cine se umflă, cine se umflă cu vântul;
Niciodată nu am văzut ceva mai unic.

- „Sunt grasă ca el”, a spus ea,
- „mai mare ..” - „Încă nu fiica mea”,
i-a răspuns din interiorul verdii,
O broască mai în vârstă care a zâmbit.
- "Iată-mă aici!" - "Nu încă." - Tripla fiară a
făcut atât de mult și atât de mult la cap
încât a ajuns să spargă toată pielea;
Și-a scos stomacul și a căzut în apă.

Unii care vor să folosească pene
ar face mai bine, ca mine, să bată nicovală.
Nu știu multe, dar nu contează:
cel puțin ce fac, mă descurc bine.

Bibliografie

Glosar al vechii discuții aneteze , Buletinul Societății "Les Amis d'Anet" nr. 4, 1935
M.-J. Beaumert, O privire asupra dialectului Percheron , BullOrne nr. 80 (1962) și nr. 81 (1963)
Félix Chapisseau - folclorul lui Beauce și Perche , Literaturile populare ale tuturor națiunilor, volumul 45 și 46, Paris, 1902.
Louis Duval, ancheta filologică din 1812 ...
Achille Genty, Eseu despre rudenie și formarea limbajului , Paris, 1863
Helmut Langescheid, Das Dorf Souancé-au-Perche. Eine volkskundliche Darstellung. , HamStud nr. 31, Hamburg, 1938
René Lepelley , La Normandie dialectale , Presses Universitaires de Caen, 1999
Paul Martelière, Glosar de Vendômois. , Orleans / Vendôme, 1893
A. Peschot, Vocabularul cuvintelor de limbă rustică folosite în Perche și mai ales în Saint-Victor-de-Buthon , Buletinul Perche nr. 8, 1909
Anonim, urmând vocabularul cuvintelor de limbă rustică utilizate în Perche , BullPerche nr. 8, 1909
Prosper Vallerange, Clerul, burghezia, poporul, vechiul regim și ideile noi , Paris, 1861

Note și referințe

René Lepelley , La Normandie dialectale , Presses Universitaires de Caen 1999.
Walther von Wartburg, Hans-Erich Keller, Robert Geuljans, Bibliografia dicționarilor Galloromans patois (1550-1967) , Librairie Droz, 1969.

Vezi și tu

Legături interne

lingvistic
- lista de limbi
  - limbi după familie
    - Limbi indo-europene
      - Limbi romantice
        Limbi galo-romane
        langue d'oïl

Link extern

Înregistrări de autoritate :
- Biblioteca Națională a Franței ( date )