Sistemul de Școlii Franceze din Orientul Îndepărtat (EFEO), proiectat de Seraphin Couvreur în 1902 , este un sistem de transcriere fonetică a chinez , care a fost românizarea limbii chineze cele mai utilizate în zona lingvistică franceză până la mijlocul XX al X- lea , înainte de a fi înlocuit treptat de pinyin hanyu .
Acest sistem de romanizare a fost adoptat de Ministerul Afacerilor Externe și Școala Franceză din Extremul Orient, cu ușoare variații, după sistemul conceput în 1901 de Arnold Vissière (1858-1930).
Transcrierea EFEO nu a împrumutat din fonetica mandarinei standard actuale ( pinyin : ). Mai degrabă, reflectă o normă supra-regională a dialectelor mandarine, precum și o stare fonetică mai veche (cum ar fi Latinxua Sinwenz și versiunea mai veche a lui Wade-Giles ). De exemplu, cuvintele care conțin fonemul pǔtōnghuà / ʨ / (azi transcris ‹j› în pīnyīn ) au fost transcrise acolo fie ts, fie k , pentru cuvântul „râu”: râul Albastru ( chineză simplificată :扬子江) este transcris „Yángzǐ J „Pinyin” și „Yang Tsé K iang” în EFEO.
Primele diagrame de vocale chineze cunoscute au fost publicate în 1920 de lingvistul Yi Tso-lin . Următorul tabel listează vocalele în mandarină: în fiecare casetă, în partea de sus cu caractere aldine scrisul său în pinyin, în mijloc pronunția de referință în API , iar în partea de jos cu caractere italice transcrierea EFEO.
Punct de articulare → | Anterior | Aproape anterior | Centrale electrice | Cvasi-posterior | Posterior | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Diafragmă ↓ | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | nu ar. | arr. | |
Închis |
i [ i ] i |
ü / u [ y ] u |
i [ ɨ ] e / eu |
u [ u ] sau |
|||||||
Preînchis |
o [ ʊ ] o / sau |
||||||||||
Pe jumătate închis |
e [ e ] e |
e [ ɤ ] ö / é |
o [ o ] o |
||||||||
Mediu |
e [ ə ] e / o |
||||||||||
Pe jumătate deschis |
a / ê [ ɛ ] e |
o [ ɔ ] o |
|||||||||
Pre-deschis |
a / e [ ɐ ] eu / e |
||||||||||
Deschis |
a [ a ] a |
a [ ɑ ] a |
Mandarin este o limbă tonală cu patru tonuri (sau聲調shēngdiào). Acestea sunt reprezentate în pinyin prin accente, numite și diacritice . Când nu aveți caractere accentuate, puteți utiliza numere scrise după silabe. 0 indică absența tonului.
Transcrierea EFEO omite tonurile. Acest lucru duce la un anumit grad de ambiguitate cu privire la cuvintele reprezentate. Contextul devine atunci foarte important pentru a înțelege pe deplin cuvântul.
Acest tabel oferă caracterele Unicode corespunzătoare literelor accentuate utilizate în pinyin.
Ta | Figura | Accent | API | Vocală | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Neutru | 0 | la | e | eu | o | tu | ü | ||
Înalt și plat | 1 | Macron | [˥] | la | ē | ī | ō | ū | ǖ |
Cantitate mare | 2 | Acut | [˧˥] | la | e | í | ó | ú | ǘ |
Ușor descendent apoi ascendent | 3 | Pentru că noi | [˨˩˦] | ǎ | ě | ǐ | ǒ | ǔ | ǚ |
Descendent și scurt | 4 | Serios | [˥˩] | la | è | ì | ò | ù | ǜ |
Următorul tabel prezintă consoanele folosite în mandarină: în fiecare casetă, în partea de sus cu caractere aldine scrisul său în pinyin, în mijloc pronunția de referință în API și în partea de jos cu caractere italice transcrierea EFEO.
Consoană | Bilabial |
Labio- dentar |
Alveolar | Retroflex |
Alveolo- palatal |
Palatal | Velar |
Labio- velar |
Labio- palatal |
Glotal | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Surd | Voisée | Aspirat | Surd | Surd | Voisée | Aspirat | Surd | Aspirat | Surd | Aspirat | Voisée | Surd | Voisée | Aspirat | Voisée | Voisée | Surd | |
Nazal |
m
[ m ] |
nu
[ n ] |
ng / ŋ
[ ŋ ] |
|||||||||||||||
Ocluziv |
b
[ p ] |
p
[ pʰ ] |
d
[ t ] |
t
[ tʰ ] |
g
[ k ] |
k
[ kʰ ] |
[ ʔ ] |
|||||||||||
Africat |
z
[ ts ] |
vs.
[ tsʰ ] |
zh / ẑ
[ tʂ ] |
ch / ĉ
[ tʂʰ ] |
j
[ tɕ ] |
q
[ tɕʰ ] |
||||||||||||
Fricativ |
f
[ f ] |
s
[ s ] |
sh / ŝ
[ ʂ ] |
r
[ ʐ ] |
X
[ ɕ ] |
h
[ x ] |
||||||||||||
Spirant |
r
[ ɻ ] |
y / i
[ j ] |
Wu
[ w ] |
y / ü
[ ɥ ] |
||||||||||||||
Spirant lateral |
l
[ l ] |
Așa- numita ordine alfabetică levantină a fost adoptată de sistemul Pinyin. Cu toate acestea, pronunția literelor este specifică chinezei. Următorul tabel le listează cu echivalentul lor în alfabetul fonetic chinez zhuyin și transcripțiile API și pinyin ale decriptării lor; reprezentarea zhuyin se bazează pe obiceiuri generale de scriere.
Scrisoare | LA | B | VS | D | E | F | G | H | Eu | J | K | L | M |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Zhuyin | ㄚ | ㄅ | ㄘ | ㄉ | ㄜ | ㄈ | ㄍ | ㄏ | ㄧ | ㄐ | ㄎ | ㄌ | ㄇ |
Pinyin | la | b ê | c ê | d ê | e | ê f | g ê | h a | y i | j adică | k ê | ê l | ê m |
API | [ ɑ ] | [ p ɛ] | [ tsʰ ɛ] | [ t ɛ] | [ ɤ ] | [ɛ f ] | [ k ɛ] | [ x a] | [ i ] | [ tɕ iə] | [ kʰ ɛ] | [ɛ l ] | [ɛ m ] |
EFEO | la | p e | ts ' e | t e | e | e f | k e | h a | y i | ts adică | k ' e | e l | e m |
Scrisoare | NU | O | P | Î | R | S | T | U | V | W | X | Da | Z |
Zhuyin | ㄋ | ㄛ | ㄆ | ㄑ | ㄦ | ㄙ | ㄊ | ㄨ | ㄪ | ㄨ | ㄒ | ㄧ | ㄗ |
Pinyin | n ê | o | p ê | q iu | a r | ê s | t ê | w u | v ê | w a | x i | există este | z ê |
API | [ n ɛ] | [ o ] | [ pʰ ɛ] | [ tɕʰ iu] | [a ʐ ] | [ɛ s ] | [ tʰ ɛ] | [ u ] | [ v ɛ] | [ u a] | [ ɕ i] | [ i a] | [ ts ɛ] |
EFEO | n e | o | p ' e | ts ' iou | a j | e s | nu e | sau | v e | sau la | s i | există este | ts e |
Pentru a descrie o silabă chineză, facem distincția între atacul său și finalul său.
În fonologie , consoanele care încep cu o silabă se numesc atac sau inițială. În mandarină, aceasta este opțională și constă dintr-o singură consoană (sau 聲母 shēngmǔ).
Mandarinul Pinyin specifică 21. Ordinea lor convențională, numită zhuyin sau bopomofo prin utilizarea primelor litere, urmează modul consonantic de articulare (se vorbește apoi despre clasificarea alfabetică de tip indian ). Lista lor este următoarea:
bpmf | dtnl | gkh | jqx | zh ch sh r | zcs |
Cu toate acestea, în mandarina contemporană inițialele cuvintelor iau alte forme decât aceste 21 de consoane. Limba folosește astfel jumătăți de vocale, accidente vasculare cerebrale și alte consoane nazale. Fonologia le clasifică într-un segment al așa-numitelor consoane nule . Dar sistemul Pinyin nu le recunoaște ca atacuri: o silabă cu o consoană zero este alcătuită doar dintr-o finală. Astfel literele w și y nu sunt personaje oficiale de atac în Pinyin; de asemenea, prin convenție, când nucleele i , u sau ü nu sunt precedate de un atac, scriem silabele respectiv yi , wu și yu .
Tabelul corespondenței atacurilor în mandarină, în ordine convențională, între patru sisteme de transcripție:
Zhuyin | Pinyin | API | WG | EFEO | Explicaţie |
---|---|---|---|---|---|
ㄅ | b | [ p ] | p | p | Ca și în p a p a |
ㄆ | p | [ pʰ ] | p ' | p ' | Ca în p a p a cu o gură de aer proaspăt |
ㄇ | m | [ m ] | m | m | Ca în da m e |
ㄈ | f | [ f ] | f | f | Ca și în ga ff e |
ㄉ | d | [ t ] | t | t | Ca în pa tt e |
ㄊ | t | [ tʰ ] | tu | tu | Ca în pa tt e cu o gură de aer proaspăt |
ㄋ | nu | [ n ] | nu | nu | Ca în ca nn e |
ㄌ | l | [ l ] | l | l | Ca în ca l e |
ㄍ | g | [ k ] | k | k | Ca în ba c |
ㄎ | k | [ kʰ ] | k ' | k ' | Ca în ba c cu o gură de aer proaspăt |
ㄏ | h | [ x ] | h | h | Ca în J uan în spaniolă (cu partea din spate a limbii în spatele palatului) |
ㄐ | j | [ t͡ɕ ] | cap | ts / k | La fel ca t , ss și ill pronunțat în același timp (cu partea din față a limbii în partea din față a palatului) |
ㄑ | q | [ t͡ɕʰ ] | ch ' | ts '/ k' | La fel ca t , ss și ill pronunțate în același timp și cu o gură de aer în plus |
ㄒ | X | [ ɕ ] | hs | SH | Ca ss și prost pronunțat în același timp (cu partea din față a limbii în partea din față a palatului) |
ㄓ | zh / ẑ | [ t͡ʂ ] | cap | tch | Ca în j oker în engleză (cu vârful limbii întoarsă împotriva palatului) |
ㄔ | ch / ĉ | [ t͡ʂʰ ] | ch ' | tch ' | Ca în j oker în engleză și cu o gură de aer proaspăt |
ㄕ | sh / ŝ | [ ʂ ] | SH | cap | Ca în sh irt în engleză (cu vârful limbii întoarsă împotriva palatului) |
ㄖ | r | [ ʐ ] | j | j | Ca și în r ed în limba engleză (cu vârful limbii întors pe cerul gurii) |
ㄗ | z | [ t͡s ] | ts | ts | Ca și în ts ar |
ㄘ | vs. | [ t͡sʰ ] | ts ' | ts ' | Ca în ts ar cu o gură de aer proaspăt |
ㄙ | s | [ s ] | s | s | Ca în ca ss e |
În fonologie , partea principală a unei silabe chinezești se numește desinență sau rimă . În cele din urmă urmează o consoană de atac. Combină trei componente opționale:
Tabel de corespondență a fonemelor între patru sisteme de transcripție:
Zhuyin | Pinyin | API | WG | EFEO | Explicaţie |
---|---|---|---|---|---|
ㄧ | i / y | [ j ] | i / y | i / y | Ca în f ill e |
ㄨ | u / w | [ w ] | u / w | sau / w | Ca în sau mâncat |
ㄩ | ü / yu | [ ɥ ] | ü / y | i / y | Ca în h ui le (în franceza standard ) |
În funcție de faptul dacă mediana este precedată sau nu de un atac, fonemul poate fi transcris de o vocală sau de o consoană.
MiezulTabelul corespondențelor vocale (sau 韻母 yùnmǔ) între patru sisteme de transcripție:
Zhuyin | Pinyin | API | WG | EFEO | Explicaţie |
---|---|---|---|---|---|
ㄚ | la | [ ɑ ] | la | la | |
ㄛ | o | [ ɔ ] | o | o | |
ㄜ | e | [ ɤ ] | o / ê | ö / é | |
ㄝ | ê | [ ɛ ] | nu | e | |
ㄞ | avea | [ aɪ ] | avea | avea | |
ㄟ | ei | [ eɪ ] | ei | ei | |
ㄠ | ao | [ aʊ ] | ao | ao | |
ㄡ | sau | [ ɤʊ ] | sau | Unde | |
ㄢ | an | [ o ] | an | an | |
ㄣ | în | [ ən ] | în | în | |
ㄤ | ang | [ ɑŋ ] | ang | ang | |
ㄥ | ing | [ ɤŋ ] | êng | ing | |
ㄩ | ü | [ y ] | ü | iu | |
ㄧ | eu | [ i ] | eu | eu | |
ㄨ | tu | [ u ] | tu | sau | |
ㄦ | er | [ɐɚ̯] | êrh | eul |
Tabel de corespondență a fonemelor între patru sisteme de transcripție:
Zhuyin | Pinyin | API | WG | EFEO | Explicaţie |
---|---|---|---|---|---|
ㄧ | eu | [ i ] | eu | eu | Ca în v i e |
ㄨ / ㄛ | u / o | [ u ] | u / o | sau / o | Ca în sau mâncat |
ㄣ | nu | [ n ] | nu | nu | Ca în ca nn e |
ㄥ | ng / ŋ | [ ŋ ] | ng | ng | Ca și în parki ng (în franceza standard ) |
Următorul tabel transcrie posibilele finale în mandarină, conform medianelor și coda, nucleele fiind indicate cu caractere aldine: în fiecare casetă, în partea de sus transcrierea în pinyin pentru o silabă mai întâi fără atac apoi cu atac, în mijloc pronunția de referință în API, iar în partea de jos cu caractere italice transcrierea EFEO pentru o silabă cu atac.
Coda → | ∅ | [ i ] | [ u ] | [ n ] | [ ŋ ] | ||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
M e d i a n e |
∅ |
- eu [ ɨ ] |
a - a [ a ] |
- o [ ɔ ] |
e - e [ ɤ ] |
- ê [ ɛ ] |
- er [ ɐɚ̯ ] |
a i - a i [ a i̯] |
e i - e i [ e i̯] |
a o - a o [ a u̯] |
o u - o u [ o u̯] |
a n - a n [ a n] |
e n - e n [ ə n] |
a ng - a ng [ a ŋ] |
e ng - e ng [ ə ŋ] |
||
[ j ] | y i - i [ i ] |
acolo are -i are [j a ] |
y e -i e [j e ] |
y a o -i a o [j a u̯] |
y o u -i u [j o u̯] |
y a n -i a n [j ɛ n] |
y i n - i n [ i n] |
y a ng -i a ng [j a ŋ] |
y i ng - i ng [ i ŋ] |
||||||||
[ w ] | w u - u [ u ] |
w a -u a [w a ] |
w o -u o [w o ] |
w a i -u a i [w a i̯] |
w e i - u i [w e i̯] |
w a n -u a n [w a n] |
w e n -u e n [w ə n] |
w a ng -u a ng [w a ŋ] |
w e ng [w ə ŋ] |
- o ng [ ʊ ŋ] |
|||||||
[ ɥ ] | y u - ü [ y ] |
yu e -ü e [ɥ e ] |
yu a n -ü a n [ɥ ɐ n] |
y u n - ü n [ y n] |
y o ng -i o ng [j ʊ ŋ] |
Tabelul corespondențelor unor finale între patru sisteme de transcripție:
Zhuyin | Pinyin | API | WG | EFEO | Explicaţie |
---|---|---|---|---|---|
ㄧ ㄢ | ian | [ iɛn ] | nimic | nimic | |
ㄧ ㄝ | adică | [ iɛ ] | ieh | adică | |
ㄩ ㄥ | iong | [ yʊŋ ] | iung | tânăr | |
ㄧ ㄡ | iu | [ iɤʊ ] | iu | ieou / iou | |
ㄨ ㄛ | uo / o | [ uo ] | uo / o | ouo | |
ㄨ | tu | [ u ] | tu | sau | |
ㄨ ㄞ | uai | [ uaɪ ] | uai | da | |
ㄨ ㄢ | uan | [ uan ] | uan | ouan | |
ㄨ ㄟ | ui | [ ueɪ ] | ui | da | |
ㄨ ㄣ | A | [ uən ] | A | ouen | |
ㄩ | ü / u | [ y ] | ü | tu | |
ㄩ ㄢ | üan / uan | [ yɛn ] | üan | yuen | |
ㄩ ㄝ | üe / ue | [ yɛ ] | üeh | adică | |
ㄩ ㄣ | a a | [ yn ] | A | iun |