Partidul României Mari

Partidul României Mari
(ro) Partidul România Mare
Imagine ilustrativă a articolului Partidul României Mari
Logotip oficial.
Prezentare
Președinte Victor Iovici  (ro)
fundație 21 iunie 1991
Scaun Strada Vasile Lăscar nr. 16, București , România
Fondatori Corneliu Vadim Tudor
Eugen Barbu
Religie Biserica Ortodoxă Română
Poziționare Dreptul la extremă dreapta
Ideologie Naționalism iredentism
român
Popism de dreapta
Național-conservatorism
Euroscepticism moderat
Hungarofobie
Conservatorism social
Din punct de vedere istoric  :
național-comunism  (ro) (înainte de 2000)
Afilierea națională Bloc de identitate național în Europa
Membri 37.000 (2014)
Culori Galben și albastru
Site-ul web romaniamare.org
Reprezentare
Consilieri locali Data de 31  /   39900

Partidul „România Mare” (în română  : Partidul România Mare , prescurtat ca PRM) este un partid politic naționalist român , fondat în 1991 de Corneliu Vadim Tudor . În prezent este condus de Victor Iovici  (ro) .

Istorie

În presă, PRM este adesea plasat în extrema dreaptă a spectrului politic datorită pozițiilor sale ultra-naționaliste, xenofobe, homofobe și antisemite, dar și datorită promovării ideii unei „  Marii Românii  ” care ar reuni toate teritoriile populate de români , în țările vecine ( Ucraina și Moldova ). În prezent și oficial, partidul a abandonat aceste poziții (preluate de un alt partid: cea a Noua Dreaptă , „Noua Dreaptă”) și se declară „centru-stânga” și „creștin-democrat”. Astfel, programul său economic și social este de tip social-democratic (economie de piață încadrată de stat, protecția claselor muncitoare sărace, apărarea intereselor meșteșugarilor și micilor comercianți), iar doctrina partidului subliniază și valorile morale tradiționale a patriei, familiei, respectul pentru religii și tradițiile populare). În 2004, Vadim Tudor a încercat să adere la Partidul Popular European , dar a fost refuzat.

Corneliu Vadim Tudor, poreclit uneori „  Le Pen of the Carpathians  ”, apare în mod regulat la alegerile prezidențiale. El a venit al doilea în 2000 , cu 28,34% în 1 st  tur și 33,17% în 2 - lea  tur. În 2004, el a eșuat în 1 st  runda cu 12,57%; a colectat 5,56% în 2009. După ce a devenit a doua formațiune politică din România, PRM a scăzut treptat până a dispărut din Parlament în 2008.

Președintele său, Corneliu Vadim Tudor, și senatorul Gheorghe Buzatu (profesor universitar de istorie, protocronist și acuzat de unii de negaționism ) au primit în 2004, în numele președintelui (al cărui ultimul an de mandat era) actualul Partid Social Democrat , fostul comunist Ion Iliescu , Ordinul Stelelor din România pentru meritele lor culturale. Pentru a protesta împotriva acestui act, Elie Wiesel i-a returnat lui Iliescu această distincție pe care o primise și el.

De atunci, Vadim Tudor pare să-și fi schimbat convingerile purtând culorile democrației creștine . De exemplu, cel care s-a afirmat „ suveranist neclintit  ” a susținut intrarea României în Uniunea Europeană , precum și prezența acesteia în NATO . În 2003, ca urmare a unei presiuni mari, Vadim Tudor și-a schimbat dramatic punctele de vedere asupra evreilor, iudaismului și Holocaustului. Într-o scrisoare de la1 st luna februarie 2004 de, a regretat public unele afirmații vechi pe care le făcuse, considerate antisemite. Astfel, el a scris: „Știu că am greșit când am negat Holocaustul din România, care a avut loc într-adevăr între 1941 și 1944 sub regimul Antonescu”.

La alegerile europene din 2014 , PRM a câștigat 2,70% din voturile exprimate și, prin urmare, nu a reușit să-și păstreze reprezentanții aleși, un minim de 5% fiind necesar pentru aceasta.

Ideologie și program politic

Iată cerințele actuale ale acestui partid:

El solicită în special anexarea Moldovei .

Partidul României Mari pare astăzi a fi de tendință social-democratică din punct de vedere economic, dar subliniază valorile morale tradiționale, apără pozițiile iredentiste și naționaliste.

Săptămânalul satiric Cațavencu estimează că Vadim Tudor și Buzatu nu au de fapt credințe sincere și fac parte din cel mai mare partid din România, cel care câștigă 90% din voturi: „Partidul Oportunist”, dar că pe de altă parte, ei fac parte din „minoritatea politicienilor care, pentru a reuși, îngrășează dezbaterea politică cu bălegar cel mai urât mirositor posibil”.

Lideri

Președinți

Alți membri notabili

Rezultatele alegerilor

Alegeri parlamentare

An camera Reprezentanților Senat Rang Guvern
Voce % Scaune Voce % Scaune
1992 422.136 3,90 De 16  /   341 de 421.042 3,86 6  /   143 A 6- a Văcăroiu
1996 545.430 4.46 De 19  /   343 558.026 4.54 8  /   143 A 5- a Opoziţie
2000 2 112 027 19.48 84  /   345 2 288 483 21.01 De 37  / la   140 A 2 -a Opoziţie
2004 1.316.751 12,92 48  / de   332 1.394.698 13,63 21  /   137 3 rd Opoziţie
2008 217.595 3.16 0  /   334 245.930 3.57 0  /   137 A 6- a Extraparlamentar
2012 92.382 1,25 0  /   412 109.142 1,47 0  /   176 A 5- a Extraparlamentar
2016 73.264 1,04 0  /   329 83.568 1.18 0  /   136 A 8- a Extraparlamentar
2020 32 654 0,55 0  /   330 38.474 0,65 0  /   136 A 10- a Extraparlamentar


Alegeri prezidentiale

An Candidat 1 st  rotund 2 - lea  rotund
1996 Corneliu Vadim Tudor 4,7% ( 5 e )
2000 28,3% ( 2 nd ) 33,2% ( 2 nd )
2004 12,6% ( 3 rd )
2009 5,56% ( 4 e )
2014 3,68% ( 7 e )

Alegerile europene

An Voce % Rang Scaune Partea de sus a listei grup
2007 212.596 4.2 A 7- a 0  /   35 Eugen Mihăescu
2009 419.094 8.7 A 5- a Cu 3  /   33 Corneliu Vadim Tudor SAU
2014 150.484 2.7 A 8- a 0  /   32

Alegeri în județe

An Voce % Consilieri Președinți
1996 345,815 4.04 68 la  /   anul 1642
2000 540.801 6,61 133  /   anul 1718
2004 732 935 8.10 129  /   anul 1436 Cu 2  /   41
2008 313 666 3,75 De 15  /   1393 0  /   41
2012 194.137 2.00 0  /   1393 0  /   41
2016 0  /   41

Note și referințe

  1. (ro) „  Partidul„ România Mare ”are o nouă conducere. Ce funcții ocupă fiica lui Vadim  ” [„ PRM a ales un nou președinte. »], B1.ro ,13 noiembrie 2017( citește online )
  2. (Ro) "  Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)  " (accesat la 16 decembrie 2014 )
  3. (în) „  Instituționalizarea ideologică a sistemului partidelor românești  ” (accesat la 16 decembrie 2014 )
  4. (ro) "  PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național  " , Monitorulcj.ro ,18 iulie 2018( citește online )
  5. (ro) „  Câți membri au partidele din România. Acest partid a pierdut din adepți  ” , pe stiripesurse.ro ,10 septembrie 2014(accesat la 23 septembrie 2015 ) .
  6. „  România: extrema dreaptă depășită  ” , pe liberation.fr ,18 iunie 2014.
  7. (în) „  Concurentul de extremă dreapta al României  ” pe bbc.co.uk ,28 noiembrie 2000.
  8. (în) „  Deputații de extremă dreapta își unesc forțele în Parlamentul UE: un mic spin în partea UE  ” pe spiegel.de ,23 ianuarie 2007.
  9. Antonela Capelle-Pogacean și Nadège Ragaru, „  Deriva protestului în România și Bulgaria  ”, Scrisori către țările din est , nr .  10542006, p.  44-51 ( citește online ).
  10. Michael Minkenberg , „  În Est, obsesia frontierelor  ” , în Le Monde diplomatique ,1 st ianuarie 2011
  11. Observatorul extremelor „Copie arhivată” (versiunea din 30 iulie 2014 pe Arhiva Internet ) .
  12. George Bonea, „Cât de normal și Marșul normalității? » , Academia Cațavencu , 7 iunie 2013.
  13. (ro) „  Generalul Străinu conduce PRM!  » , Pe ziare.com ,1 st noiembrie 2015(accesat la 3 iunie 2016 ) .

Vezi și tu

Link extern