Foggy Dew (sau The Foggy Dew ) este numele uneibaladeirlandeze, care este unul dintre marile standarde ale cântecului și culturiiirlandeze.
Această versiune a versurilor este preluată din a doua ediție a The Home and Community Songbook publicată în 1931.
Oh, un nor înțepenit a fost atras în zori pline și slabe
În ceea ce privește partea lui Shannon, m-am întors în cele din urmă,
iar inima din sânul meu pentru fata pe care am iubit-o cel mai mult Bătea
, ah, bătea, cât de tare și de repede !
În timp ce îndoielile și fricile din anii lungi și
dureroși par să-și amestece vocile cu potopul care gemea:
Până când mi-a fost plin în cale, ca o sălbăticie de apă sălbatică,
umbra adevăratei mele iubiri stătea în picioare.
Dar soarele brusc a sărutat ceața rece și crudă
în dansul spectacolelor de rouă diamantată,
iar șuvoiul care curgea întunecat a râs înapoi la fasciculul său,
iar aluneta s-a înălțat în albastru;
În timp ce nu era o fantomă a nopții, ci o formă de desfătare, a
fugit cu brațele întinse pentru drăgălașul ei băiat,
iar fata pe care o iubesc cel mai mult pe sânul meu palpitant sălbatic și-a
ascuns mie de comori cu strigăt de bucurie.
O altă melodie numită Foggy Dew a fost scrisă în 1919 de Canonul Charles O'Neill de la Kilcoo Parish și mai târziu de Newcastle County din County Down . Muzica provine dintr-un ton tradițional aranjat de Carl Hardebeck .
Acest cântec cronicizează Răsăritul de Paște din 1916 și îi încurajează pe irlandezi să lupte pentru cauza Irlandei, mai degrabă decât pentru cea a englezilor, așa cum au făcut mulți tineri în timpul primului război mondial .
Pe jos, pe jos, într-o dimineață de Paște, la un târg al orașului, am călătorit.
Liniile înarmate de oameni în escadrile au trecut pe lângă mine
. Nici o pipă nu a fredonat, nici tamburul de luptă nu și-a sunat tatuajul puternic.
Dar clopoțelul Angelus din fața lui Liffey a sunat prin roua ceață
Chiar mândră în sus peste orașul Dublin au atârnat steagul războiului
„E mai bine să mori” sub un cer irlandez decât la Suvla (ro) sau Sud-El-Bar (ro)
Și din câmpiile Royal Meath puternic oamenii au venit prin grăbindu în
timp ce hunilor Britannia lui [sau „copoi“], cu armele lor cu rază lungă navigat prin roua cețoasă
" Twas Anglia bade noastre gâște sălbatice du - te, că«națiunile mici ar putea fi liber»;
Mormintele lor singuratice sunt lângă valurile lui Suvla sau marginea marii Mării Nordului .
Oh, dacă ar fi murit lângă Pearse sau ar fi luptat cu Cathal Brugha
Mormintele lor le-am fi păstrat acolo unde dorm fenienii , sub giulgiu de rouă cețoasă.
Oh , noaptea a căzut negru, și crack puști a făcut perfidă Albion tambur
în ploaie de plumb, șapte limbi de flacără a strălucit o'er liniile de oțel de
către fiecare lamă strălucitoare o rugăciune a fost spus, că în Irlanda fiii ei să fie adevărat ,
dar când a început dimineața, încă steagul de război și-a scuturat faldurile în roua ceață.
Oh, cel mai curajos a căzut și clopotul Requiem a sunat jalnic și clar
Pentru cei care au murit în ziua aceea de Paște în primăvara anului
Și lumea a privit, în adâncime uimiți de acei oameni neînfricați, dar puțini,
care au purtat lupta pentru ca lumina libertății să strălucească prin roua ceață.
Înapoi prin glen, am călărit din nou și inima mea de durere era dureroasă.
M-am despărțit atunci de oameni viteji pe care nu-i voi vedea niciodată mai mult
Dar încolo și încolo în visele mele mă duc și îngenunchez și mă rog pentru tine,
Căci sclavia a fugit, O, glorioși morți, când ai căzut în roua ceață .
Într-o dimineață de Paști, la poalele văii adânci, în timp ce mă îndreptam spre Dublin,
acolo, liniile înarmate de oameni care mărșăluiau în escadronă treceau pe lângă mine.
Niciun glas nu bâzâia, nici un tambur de război nu sună,
dar clopoțelul Angelus sună crescendo deasupra Liffey-ului în roua ceață.
Avansând cu mândrie prin orașul Dublin, au ridicat steagul de război cu demnitate.
Era mai bine să mori sub cerul irlandez decât în Sulva sau Sud el Bar.
Iar din câmpiile Royal Meath, bărbați puternici au ajuns în dezordine;
În timp ce hunii britanici și-au tras armele cu rază lungă de acțiune prin roua tulbure.
Cei mai curajoși au căzut, iar clopoțelul de requiem a sunat liniștit și cristalin
Pentru cei care au murit în această zi de Paști, în reînvierea anului.
În timp ce lumea privea uimită la această mână de oameni curajoși
care au străbătut lupta, astfel încât lumina libertății să poată străluci din nou prin roua ceață.
Și am călătorit din nou în valea adâncă și inima mi s-a umplut de durere
pentru a mă despărți apoi cu gândul că nu voi mai vedea niciodată acești oameni curajoși.
Dar eu vin și plec în visele mele Și îngenunchez și mă rog pentru
sfârșitul sclaviei O glorioase morți când ai căzut pe câmpul de onoare în roua ceață.
Piesa (cunoscută și sub denumirea de Down the Glen , „Down the Valley”) a fost interpretată și înregistrată de majoritatea grupurilor de muzică irlandeze, inclusiv The Clancy Brothers și Tommy Makem , The Dubliners , The Chieftains , Shane MacGowan și Wolfe Tones . Sinéad O'Connor a cântat-o într-o versiune foarte melancolică pe albumul colectiv Chieftains, The Long Black Veil (1995).
O altă versiune celebră a Foggy Dew a fost înregistrată pe albumul live bestseller al lui Alan Stivell At the Olympia (1972) și a fost reluată în 1993 pe albumul Again (cu coruri de Shane MacGowan ).
Gilles Servat interpretează o altă versiune în 2 albume, The Mad Albatross (1992) cu grupul de muzică celtică Triskell și Sur les quais de Dublin (1996) într-un duet cu Ronnie Drew .
Piesa Livin „în America de trupa rock Celtic Negre 47 este realizată și cântat la tonul de Foggy Dew .
Nicole Rieu a aranjat melodia și o cântă la un text semnat Simon Monceau („Eu sunt doar o picătură, o picătură de apă ...”).
| Fișier audio | |
| Foggy Dew | |
| versiune instrumentală de Dancing Willow | |
| Dificultate în utilizarea acestor suporturi? | |
|---|---|