Profesor-cercetător

În Franța , un profesor-cercetător este un profesor titular care își împarte în mod statutar activitatea între învățământul superior și cercetare științifică și care își exercită această activitate în cadrul unei instituții de învățământ superior. De asemenea, poate fi încredințat cheltuieli administrative pentru care poate primi o primă pentru cheltuieli administrative. Aceste sarcini administrative nu pot fi asimilate cu munca administrativă desfășurată de alt personal. Cu excepția profesorilor-cercetători asociați , aceștia sunt funcționari publici . Deși există mai multe corpuri de profesori de cercetare, termenul se referă în primul rând la facultatea aflată sub ministrul învățământului superior și la decretul statutar nr .  84-4316 iunie 1984care sunt de departe cele mai numeroase. La începutul anului școlar 2012, 56.000 dintre aceștia predau în instituții publice sub supravegherea Ministerului responsabil cu învățământul superior.

Expresia este utilizată și în învățământul superior privat pentru a desemna profesori cu doctorat sau autorizație de supraveghere a cercetării .

Terminologie

Expresia „profesor-cercetător” apare în Franța pentru prima dată într-un text oficial în cadrul legii 26 ianuarie 1984privind învățământul superior, din care articolele 55, 56 și 57 le sunt dedicate și din decretul 84-431. Până atunci, legislația (legea nr .  68-978 din12 noiembrie 1968privind învățământul superior ) și reglementările vorbeau pur și simplu despre „profesor”, „profesor cu statut universitar” sau „profesor de învățământ superior” pentru a desemna profesori universitari, profesori asistenți și asistenți permanenți. Cu toate acestea, încă din anii 1960, găsim utilizarea acestui cuvânt compus în texte care se ocupă de problema personalului din învățământul superior.

Necunoscut în alte limbi, acest lucru în mod specific franceză „administrativ“ nume pentru profesori universitari pot fi explicate prin două „excepții“ franceze, existența, alături de 57,500 titulare profesor-cercetători, pe de o parte din 17.000 titularizat cercetători. EPST neefectuarea unei activitatea didactică prin statut și existența, pe de altă parte, a aproape 14.000 de profesori cu normă întreagă de nivel secundar repartizați în învățământul superior care nu desfășoară activitate de cercetare prin statut. „Profesorii-cercetători” permanenți reprezintă astfel doar 65% din personalul „academic” care lucrează în instituțiile de învățământ superior.

Misiuni și obligații de serviciu

Misiuni

Conform articolului 3 din decretul 84-431, care derivă din articolul 55 din legea 84-52, profesorii-cercetători contribuie la îndeplinirea misiunilor de serviciu public de învățământ superior definite la articolul 4 din legea 84-52:

• formare inițială și continuă;

Aceștia participă la dezvoltare, prin cercetarea lor, și asigură transmiterea cunoștințelor , prin predarea lor, ca parte a formării inițiale și continue . Ele oferă direcție, sfaturi, îndrumare și îndrumare pentru studenți și contribuie la integrarea lor profesională. Ei își organizează predarea în cadrul echipelor didactice din toate cursurile universitare și în legătură cu cercurile profesionale. În acest scop, stabilesc cooperarea cu companii , publice sau private. Acestea contribuie la formarea profesorilor și la formarea pe tot parcursul vieții. Participă la juriile de examinare și concurs .

• cercetarea științifică și tehnologică și promovarea rezultatelor acesteia;

Misiunea lor este, de asemenea, dezvoltarea, expertiza și coordonarea cercetărilor fundamentale , aplicate , educaționale sau tehnologice, precum și promovarea rezultatelor sale. Aceștia participă la dezvoltarea științifică și tehnologică împreună cu principalele organizații de cercetare și cu sectoarele sociale și economice în cauză. Acestea contribuie la cooperarea dintre cercetarea universitară , cercetarea industrială și toate sectoarele de producție .

• diseminarea culturii și informații științifice și tehnice  ;

Acestea contribuie la dialogul dintre științe și societăți, în special prin diseminarea culturii și a informațiilor științifice și tehnice. Ele pot contribui la conservarea și îmbogățirea colecțiilor și arhivelor încredințate unităților și pot fi responsabile pentru activitățile documentare.

• cooperarea internațională  ;

Acestea contribuie în cadrul comunității științifice și culturale internaționale la transmiterea cunoștințelor și la formarea în cercetare și cercetare. Ele contribuie, de asemenea, la avansarea cercetării internaționale. Acestora li se pot încredința misiuni de cooperare internațională.

• participarea la guvernarea instituțiilor universitare.

Acestea contribuie la viața colectivă a unităților și participă la consiliile și organismele prevăzute de codul educațional și codul de cercetare sau de statutele unităților.

Legea 2007-1199 a adăugat două misiuni celor din învățământul superior:

• Orientare și integrare profesională .
• Participare la construirea Spațiului european de învățământ superior și cercetare .

În acest context, decretul de 23 aprilie 2009 a extins rolul profesor-cercetător din 1 st luna septembrie 2009 de.

Obligațiile de serviciu

La fel ca toți funcționarii publici, profesorii-cercetători sunt supuși timpului legal de lucru de 1.607 ore pe an. Cu toate acestea, numai serviciile în prezența studenților sunt cuantificate cu precizie în articolul 7 din decretul lor statutar. Aceștia trebuie să ofere 128 de ore de lecții anual sau 192 de ore de tutoriale sau lucrări practice (sau orice altă combinație echivalentă). O oră de predare față în față corespunde cu 4,2 ore de serviciu public (timp de pregătire pentru lecții, timp pentru corectarea copiilor, supravegherea examenelor etc.). Cu toate acestea, de când decretele din 2009 modifică profund statutul profesor-cercetător, acest număr de 192 nu mai este singura referință. Decretul prevede că serviciul anual poate fi mai mare sau mai mic de 192 de ore. Dacă este mai mare, orele de peste 192 nu sunt luate în considerare ca ore suplimentare și, prin urmare, nu sunt remunerate ca atare. Vorbim despre modularea serviciului. Sindicatele s-au mobilizat de mai multe ori împotriva acestei modificări a statutului, ceea ce duce la pierderea unității statutului profesorilor-cercetători, cu un serviciu potențial diferit.

De profesori ai universităților au vocație de prioritate pentru a asigura serviciul lor de predare în formă de cursuri. Ei au, de asemenea, principala responsabilitate pentru gestionarea centrelor de cercetare. Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că lecțiile sunt date doar de profesori și nici că acestea au prioritate față de lecții .

Distribuirea serviciilor didactice ale profesorilor și lectorilor universitari este decisă în fiecare an de către șeful unității la propunerea comitetului unității de formare și cercetare de care aparține profesorul-cercetător .

Independenţă

Profesorii-cercetători sunt funcționari publici care se bucură de libertăți speciale. Într-adevăr, articolul L. 952-2 din Codul educației, luând în considerare articolul 34 din Legea cadru pentru învățământul superior nr .  68-978 din12 noiembrie 1968prevede că, în unitățile publice cu caracter științific, cultural și profesional  :

„Profesorii-cercetători, profesorii și cercetătorii se bucură de deplină independență și libertate deplină de exprimare în exercitarea funcțiilor lor didactice și a activităților lor de cercetare, sub rezerva rezervelor impuse acestora în conformitate cu tradițiile universitare și prevederile acestui cod, de toleranță și obiectivitate. "

Consiliul Constituțional a afirmat că „garantarea independenței [a profesorilor universitari] rezultate [...] dintr - un principiu fundamental recunoscut de legile Republicii , și , în special , de dispozițiile referitoare la reglementarea incompatibilităților între mandatul parlamentar și funcțiile publice "(articolul LO142 din codul electoral" Exercitarea funcțiilor publice neelective este incompatibilă cu mandatul de deputat. Prevederile prezentului articol sunt exceptate: 1 ° profesorii care, la data alegerii lor , erau deținătorii de catedre date la prezentarea organelor în care s-a produs vacantul sau însărcinate cu direcțiile de cercetare ”). Consiliul constituțional a considerat în continuare că „independența profesorilor precum cea a profesorilor-cercetători având o altă calitate presupune, pentru fiecare dintre aceste două grupuri, o reprezentare adecvată și autentică în consiliile comunității universitare”. Astfel, Consiliul Constituțional a declarat că nu este în conformitate cu Constituția faptul că numirea tuturor reprezentanților profesorilor-cercetători poate fi făcută de un singur colegiu electoral, „din cauza disproporției numerice existente între corpul profesorilor și cel al altor corpuri de profesori-cercetători ", chiar dacă proporția egală a profesorilor din cadrul acestor consilii ar fi garantată, datorită principiului că" la desemnarea reprezentanților lor participă doar persoanele sau categoriile a căror reprezentare trebuie asigurată într-o adunare aleasă ".

Profesorii-cercetători nu sunt supuși autorității unui șef de departament și nici unui regim de inspecție, dar, conform articolelor 27 și 33 din legea 84-52, sunt sub autoritatea președintelui departamentului. Universitate și, unde aplicabil, sub autoritatea directorului școlii sau a institutului intern. Recrutarea, evaluarea și promovarea lor depind numai de colegii lor care se află în organele reprezentative ale organismelor lor, în special Consiliul Național al Universităților . Este specificat în decretul statutar, art. 8, că fiecare profesor-cercetător trebuie să stabilească cel puțin o dată la patru ani și, cu fiecare cerere de promovare, un raport de activitate care să acopere toate aspectele misiunilor sale. Acest raport servește ca bază pentru evaluarea individuală. Rezultatul acestei evaluări poate fi utilizat de către unități pentru alocarea de bonusuri, promoții sau chiar modularea serviciilor. Această evaluare individuală recurentă nu a fost încă pusă în aplicare în 2017 și este refuzată de unele sindicate din învățământul superior.

Diferitele corpuri de profesori-cercetători și asimilate

Termenul se referă, în general, la lectori și profesori la universități . Acești profesori-cercetători permanenți sunt împărțiți în diferite corpuri .

Organisme asimilate profesorilor universitari	Organisme asimilate lectorilor	Decret statutar
Profesori universitari	Lectorii	D. n o  84-431 din6 iunie 1984
Profesor al Școlii de Arte și Fabrici	-	D. n o  50-1370 din 2 noiembrie 1950
Profesor la Conservatorul Național de Arte și Meserii	-	D. n o  2019-1122 din31 octombrie 2019
Profesor universitar - practicant de spital (PU-PH)	Lector universitar - practicant de spital (MCU-PH)	D. n o  84-135 din 24 februarie 1984
Astronomi și fizicieni	Asistenți astronomi și asistenți fizicieni	D. n o  86-434 din 12 martie 1986
Directorii de studii EHESS	Lectorii EHESS	D. n o  89-709 din 28 septembrie 1989
Directorii de studii ai EPHE , ai Școlii de Carti și ai Școlii franceze din Extremul Orient	Lectorii EPHE, ai Școlii de Carti și ai Școlii Franceze din Extremul Orient	D. n o  89-710 din 28 septembrie 1989
Profesori universitari-practicieni în spitale în centre de îngrijire dentară, educație și cercetare	Profesori-practicanți de spitale în centre de îngrijire dentară, predare și cercetare	D. n o  90-92 din 24 ianuarie 1990
Profesori ai Muzeului Național de Istorie Naturală	Lectorii Muzeului Național de Istorie Naturală	D. n o  92-1178 din 16 ianuarie 1992
Profesori ai universităților de medicină generală	Lectorii universităților de medicină generală	D. n o  2008-744 din 28 iulie 2008
Profesori ENSA	Lectorii ENSA	D. n o  2018-105 din 15 februarie 2018

În plus, doctoranzii care sunt monitori au, de asemenea, această dublă activitate, precum și asociații temporari de predare și cercetare  ; totuși, fiind contractuale, nu pot fi stabilite în poziția lor. În cele din urmă, statutul de profesor-cercetător asociat permite persoanelor care lucrează în sectorul privat și, în special, cercetătorilor, să aibă o activitate didactică în învățământul superior de câțiva ani.

Alți cercetători (cercetători permanenți , cercetători postdoctorali și doctoranzi care nu sunt nici lector, nici monitori) pot avea, de asemenea, o activitate didactică în partea de sus și temporar.

Unele organe didactice complete, precum profesorii de la Școlile Naționale de Arhitectură (ENSA), care nu aveau responsabilități legale de cercetare, au fost recunoscuți cu statutul reformat în 2018.

Evoluția demografică

Evoluția numărului de cadre didactice cu statut universitar la Ministerul Învățământului Superior pe discipline (toate categoriile, cu excepția unităților mari )

Disciplinele	1928-29	1946	1947-48	1949-50	1953	1954	1955-56	1956	1957-58	1958	1960-61	1961-62	1962-63	1963-64	1964-65	1965-66	1966-67	1967-68	1968-69	1969-70	1970-71	1971-72
Toate disciplinele	1014 cu excepția sănătății	3873	2405 cu excepția sănătății	3204	3600	3781	4080	5147	5651, 5332	6218	7901	10400	12336	15098	16904, 16739	18538, 18497	20147, 20964	23585, 22513	27241, 26876, 27874	29841, 30093, 31298	33647, 32647, 34137, 33623	34197, 35107
Drept și Științe Eco.	222			321, 263			403		522		717					1429	1519	1729	2344	2772	3227
Ştiinţă	514			895, 1631			1406		1925		3632					7783	8467	9510	10289	10749	11170
Scrisori	278			608			668		809		1393					2762	3232	3908	5133	5782	6722
Medicină, farmacie și (din 68-69) odontologie				1380					2076		4606					6564	6929	7366	8499	9121	9428 (cu excepția odonto.)
Prof. Tit. (<1979), Pr. 1 st cl. & cl. ex. + M e de Conf. & Agr. (<1979), Pr. 2 nd cl.																					2748 + 5768 = 8516, 8772	9060
M e -Ajutor. Heads & T X (<1984), M e conf. + Asist. + ATER + Monitor																				8524 + 15607 = 24131, 8932 + 15919 = 24851,	9434 + 16613 = 26047
Profesor. agr. + cert. + tech. adj.																					234 + 757 + 499 = 1490,

Modificări ale statutului profesorilor-cercetători reglementate de decretul 84-431

Decretul 84-431 a fost modificat de 15 de ori, de 8 ori sub guvernele de stânga și de 7 ori sub guverne de dreapta.

Modificări la 15 noiembrie 1985 (J.-P. Chevènement, H. Curien)

• Detalii privind componența juriilor de la Consiliul Superior al Universităților pentru concursurile de recrutare în funcție de instituție și pentru concursurile naționale (art. 27 și 49).

Modificări la 17 iulie 1987 (R. Monory, J. Valade)

• Schimbarea titlului decretului (statutul profesorilor de cercetare din învățământul superior ⇒ statutul corpului profesorilor universitari și al corpului profesorilor).
• Suprimarea rapoartelor de activitate cu patru ani (art. 8).
• Prelungirea valabilității eliberărilor fostelor doctorate (anterior limitate la 3 ani) pentru cererile pentru posturile de lector (art. 22) și profesori universitari (art. 42 și 43).
• Eliminarea restricției privind cererile pentru 4 unități pe an (art. 25 și 46).
• Modificarea componenței juriilor de eligibilitate din Consiliul Național al Universităților (CNU), eliminarea parității „gradul A” / „rangul B”, modificarea desemnării președintelui juriului, stabilirea a doi raportori pentru fiecare candidat .
• Eliminarea obligației de mobilitate geografică de a aplica pentru un post de profesor universitar (art. 42 și 45).
• Pentru recrutarea profesorilor în discipline juridice, politice, economice și de management, „examenele naționale bazate pe teste” sunt reclasificate ca „concursuri de agregare a învățământului superior”. Acestea nu se mai limitează la două treimi din locuri de muncă (art. 42).
• Juriile competițiilor naționale nu mai sunt compuse exclusiv din membri CNU.
• În ceea ce privește promoțiile la 1 st  facultate de clasă, mobilitatea obligatorie prin detașare, delegarea de cel puțin șase luni sau concediu pentru cercetare sau tematice conversii este eliminat, iar cerința de a avea principala responsabilitate a cadrelor didactice, programe de pregătire, îndrumare studenților, coordonarea cadrelor didactice , mai ales în învățăturile 1 st  rotund (art. 56).

Modificări la 15 februarie 1988 (R. Monory, J. Valade)

• Eliminarea posibilității de modulare a serviciilor educaționale (art. 7).
• Distribuirea serviciilor didactice este propusă de consiliul UFR (anterior CA) (art. 7).
• Modificarea procedurii de recrutare a lectorilor: dosarele candidaților sunt examinate de comitetul de specialitate al unității, apoi un anumit număr dintre aceștia sunt audiați de acesta, propune trei candidați care pot fi clasificați, propunere pe care consiliul de administrație al instituției opinie. Propunerea comitetului de specialitate însoțită de avizul consiliului de administrație sau al consiliului școlii sau institutului este trimisă unui juri de membri de la CNU. Acest juriu propune ministrului unul sau niciun candidat. (anterior juriul de la CNU a examinat anterior toate cererile pentru un loc de muncă și a selectat 3 până la 5 candidați pentru a fi audiați de comitetul de specialitate al instituției, care a propus un candidat, propunerea fiind transmisă ministrului însoțită de avizul consiliul de administrație.Dreptul de veto al institutului sau directorului școlii este păstrat).
• Posibilitatea de a crea concursuri de agregare în toate disciplinele, inclusiv o discuție a lucrării și cel puțin o lecție (art. 42).
• Modificarea procedurii de recrutare a profesorilor universitari prin înființare: cererile sunt examinate de comitetul de specialiști care, după examinarea dosarelor, stabilește o listă de clasificare de trei până la cinci candidați la care se adaugă avizul Consiliului de administrație. Juriul de la CNU studiază dosarul fiecărui candidat și îi ascultă. El propune ministrului unul sau niciun candidat (anterior, juriul de la CNU a examinat anterior toți candidații la un loc de muncă și a selectat între 3 și 5 candidați pentru a fi audiați de comisia de specialitate a instituției, cel - aici a propus un candidat, propunerea fiind transmisă ministrului însoțită de avizul consiliului de administrație. Se păstrează dreptul de veto al directorului institutului sau al școlii).
• Pentru examenele competitive la disciplinele juridice, politice, economice și de management, este introdusă o a treia lecție (art. 42).

Modificarea 22 aprilie 1988 (R. Monory, J. Valade)

• Integrarea profesorilor de la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale în  clasa a II- a de profesori universitari

Modificări la 28 septembrie 1989 (L. Jospin)

• Crearea clasa lector Ofițer, maximum 8% din forța de muncă a corpului, de promovare în rândul lectori cu 5 ani de funcționare și au ajuns la 4 - lea  nivel al 1 st  clasa.
• Luând în considerare funcțiile de monitor, beneficiarul de granturi pentru învățământul superior, asistent temporar de predare și cercetare, profesori primari și secundari, profesori ENSAM, cititori și profesori de limbi străine în timpul stagiului pentru conferințele profesorilor.
• Posibilitatea, sub rezerva condițiilor, a cererii de transfer a lectorilor înainte de 3 ani de serviciu (art. 33).
• Stabilirea unei proceduri de avansare a gradului special pentru profesorii-cercetători care au exercitat funcții educaționale sau administrative speciale de câțiva ani (examinare de către grupurile CNU).
• Nivelul Accelerarea ritmului progresului de lectori și profesori universitari de 2 e și 1 st  clasă.
• Prelungirea pentru 5 ani a concursurilor speciale pentru recrutarea de lectori pentru funcționari publici asistenți cu doctorat care au lucrat mai mult de 6 ani, lectori și lectori cu doctorat de peste 6 ani. Ani de activitate și profesori permanenți care lucrează în cooperare într-o instituție de învățământ superior de mai mult de 4 ani și care deține un doctorat (art. 61 și 63).
• Crearea pe parcursul a 5 ani de concursuri speciale pentru recrutarea lectorilor pentru profesori asociați, foști asistenți asociați și asistenți didactici și personal temporar menținut în principal în funcție prin decretul 82-862, cu 4 ani de serviciu în predarea învățământului superior și titulari de doctorat.
• Crearea timp de 5 ani a unui concurs special de agregare pentru profesori în discipline juridice, politice, economice și de management cu vârsta de cel puțin 40 de ani și cu 10 ani de experiență. Concursul include un singur test constând într-o discuție cu candidatul asupra activității sale și a activității sale didactice.

Modificarea 1 st octombrie 1990 (L. Jospin)

• Stabilirea unei proceduri pentru detașarea și integrarea cercetătorilor din instituțiile științifice și tehnice publice în cele două corpuri didactice-cercetători (capitolul IV) pe baza avizelor favorabile din partea CNU și a Consiliului de administrație și la propunerea comitetului de specialitate.

Modificări la 16 ianuarie 1992 (L. Jospin)

• Schimbarea titlului decretului „Decret de stabilire a dispozițiilor statutare comune aplicabile cadrelor didactice-cercetători și referitor la statutul special al corpului profesorilor universitari și al corpului profesorilor”.
• Predarea oferită în ciclul al treilea nu trebuie să reprezinte mai mult de o treime din serviciul didactic (art. 7).
• Procedura de punere a profesorilor-cercetători la dispoziția serviciilor ministeriale și a marilor unități (art. 20-1).
• Modificarea procedurii de recrutare:
  • Crearea listelor de calificare cu examinarea cererilor de către secțiunile CNU, candidații pentru concursurile de recrutare desfășurate de unitate trebuie să fie înregistrate pe listă ( cu excepția 3 - lea  concurs pentru profesori).
  • Examinarea candidaturilor pentru funcții și audieri de către comitetele de specialitate, stabilirea unei liste de clasificare cu cel mult cinci nume, propunerea ministrului de către consiliul de administrație a listei, eventual scurtată fără modificarea ordinului.
  • Modificarea categoriei a) de participare la cel de-al doilea concurs de recrutare pentru lectori (candidați care se numără la 31 decembrie a anului concursului, cel puțin opt ani de activități didactice sau de cercetare în instituții științifice publice și tehnologice și sub patruzeci și cinci de ani de ⇒ această dată în numerar , la start 1 st ianuarie a anului competiției, cel puțin patru ani de activitate profesională efectivă, cu excepția activităților didactice sau de cercetător în instituții științifice și tehnologice publice).
  • Crearea unui al treilea concurs de recrutare pentru lectori deschis personalului didactic cu învățământ secundar și personalului didactic de la Școala Națională de Arte și Meserii în funcție într-o instituție de învățământ superior de cel puțin trei ani și titulari de doctorat.
  • 1/3 din posturi pot fi ocupate de a doua și a treia competiție.
  • Concursurile speciale de recrutare ca lector pentru asistenți și lectori se fac permanente.
  • Posibilitatea de a recruta direct la prima clasă.
  • Împărțirea în două a celui de-al doilea concurs de recrutare prin înființarea de profesori universitari (lectori care dețin o autorizație de supraveghere a activității de cercetare sau echivalent, care au zece ani de serviciu în învățământul superior sau care au fost responsabili de cel puțin patru ani de studii culturale, științifice și tehnice misiune de cooperare ⇒ a 2 -a  competiție: lectorii care dețin o autorizație de supraveghere a activității de cercetare sau echivalent cu cinci ani de serviciu în învățământul superior sau care au fost responsabili de cel puțin patru ani de misiune de cooperare culturală, candidații au o obligație de mobilitate. Al 3- lea  concurs: lectorii care dețin o autorizație pentru supravegherea activității de cercetare sau echivalent cu zece ani de serviciu în învățământul superior).
  • Pentru a treia competiție, candidații nu trebuie să fie înscriși pe lista de calificare. Lista de clasificare propusă de înființare ministrului este însoțită de avizul CNU.
  • Modificarea condițiilor de 4 - lea (fosta 3 rd ) concurs: a) durata minimă a activităților profesionale este mărită la 7 ani. c) deschidere către membrii Institutului universitar de Franță. Cota maximă a celui de-al 4- lea  concurs ocupă pozițiile 2/9.
  • În disciplinele juridice, economice, politice și de management, profesorii universitari sunt recrutați prin examene competiționale naționale și prin examenele competiționale a treia și a patra per unitate.
  • Eliminarea posibilității de a crea concursuri de agregare pentru alte discipline.
  • Al doilea examen competitiv rezervat profesorilor de peste 40 de ani cu zece ani de serviciu în învățământul superior (fără obligația de a deține autorizația de supraveghere a cercetării) este perpetuat.
• Modificarea procedurilor de promovare rang pentru trecerea la 1 st  clasă și lectori superiori și 1 st  clasa de profesori universitari. Cel puțin jumătate din promoții sunt oferite la nivelul unităților (cu excepția unităților cu mai puțin de 50 de lectori sau 30 de profesori universitari) la propunerea consiliului de administrație pentru lectorii superiori sau a consiliului științific pentru universitățile profesorilor , restul este oferit la nivel național la propunerea CNU. Grupurile CNU pot oferi promoții speciale pentru profesorii-cercetători care au primit anumite distincții științifice. Se păstrează procedura specială pentru profesorii-cercetători care și-au exercitat anumite responsabilități administrative sau didactice.
• Extinderea și modificarea procedurilor de detașare în corpul de predare-cercetare. Pentru corpul lectorilor, curatorii bibliotecilor, muzeelor ​​și patrimoniului sunt preocupați; membrii organelor recrutate prin Școala Națională de Administrație sau Școala Politehnică; funcționari publici foști elevi ai școlilor normale superioare magistrați ai ordinului judiciar; membri ai corpului de ingineri de cercetare și membri ai corpului de ingineri de cercetare și formare; funcționarii publici care dețin autorizația de supraveghere a cercetării, doctorat, doctorat de stat, doctorat postuniversitar sau diplomă de inginer doctorat. Pentru corpul profesorilor universitari, funcționarii publici aparținând unui grad sau numiți într-un loc de muncă al căror indice terminal este mai mare decât indicatorii terminali profesori ai universităților clasa 2 e ; magistrații ordinii judiciare aparținând 2 nd  grupa de 1 st  clasa sau plasate în afara ierarhiei; funcționari publici și magistrați ai ordinului judiciar care dețin o autorizație de supraveghere a cercetărilor sau un doctorat de stat. 1/20 din posturi pot fi ocupate prin detașare. În afară de membrii organelor asimilate cadrelor didactice-cercetători, integrarea în corpul cadrelor didactice-cercetători este supusă înregistrării pe lista de calificare și se face la propunerea comitetului de specialitate însoțită de avizul favorabil al consiliului de administrație sau o propunere a directorului școlii sau institutului însoțită de avizul favorabil al comitetului de specialitate.

Modificări la 27 aprilie 1995 (F. Fillon)

• Ștergerea clauzei privind proporția cursurilor date în ciclul al treilea (art. 7).
• Modificări ale procedurilor de recrutare:
  • Ambele liste de calificări sunt șterse.
  • Dosarele de candidatură sunt examinate de comitete de specialiști care aud apoi un anumit număr de candidați și întocmesc o listă neclasificată de cel mult cinci nume. Aceste liste sunt transmise de către șeful unității către minister, care agregă toate listele de funcții corespunzătoare aceluiași organism și aceleiași secțiuni și care transmite această listă CNU. Secțiunile CNU examinează dosarele candidaților, pentru candidații la funcțiile de profesori se procedează în plus la audierea candidaților selectați după examinarea dosarelor, secțiunile stabilesc apoi lista alfabetică a candidaților a căror calificare au recunoaşte. Comitetele de specialitate clasifică apoi candidații selectați anterior și ale căror calificări au fost recunoscute de CNU. Clasificarea este apoi transmisă CA (sau școlii sau comitetului institutului intern) limitată personalului de rang cel puțin egal care poate scurta lista fără a schimba ordinea sau a respinge lista.
  • Modificările condițiilor de participare la 2 nd și 3 rd  concursurilor pentru posturile de lector. Cele 2 nd  probleme legate de concurență cadre didactice cu studii și ENSAM medicii secundari care au lucrat timp de cel puțin trei ani într - o instituție de învățământ superior, sau studenți și foști studenți ai școlilor franceze din străinătate. Cele 3 rd  preocupări legate de concurență candidații cu 6 ani de experiență profesională sau profesori asociat timp de doi ani.
  • Schimb de numele 2 II și 3 rd  concursurilor per unitate pentru profesori universitari, cel mult 2/9 - a pozițiilor pentru 2 - lea  concurs (lectori candidat autorizat să supravegheze de cercetare cu mai mult de 10 de ani de vechime), 1/9 lea posturi pentru 3 e (candidaților externi lectori autorizați să supravegheze cercetarea de mai vechi de 5 ani).
  • Schimbări în condițiile de participare) la 4 - lea  concurs de către instituție pentru profesori: cel puțin 10 ani de experiență profesională, eliminând deschiderea către membrii IUF
  • La 1/9 - lea pozițiile de 4 - lea  concurs.
  • Deschiderea examenelor competiționale naționale în farmacie.
  • A doua competiție națională pentru agregare poartă numele de recrutare la alegere.
  • În disciplinele juridice, economice, politice și de management și în disciplinele farmaceutice, examene competitive prin stabilirea privind candidații pentru lectori cu mai mult de 10 ani de vechime calificat pentru a supraveghea de cercetare (ex - 3 - lea  concurs) sunt anulate, doar pe 4  concursului rămâne.
  • Pentru participarea la examenul competițional, nu mai este necesară autorizarea pentru supravegherea cercetării, doctoratul este suficient.
  • Pentru a participa la recrutări elective, este necesară autorizarea de a supraveghea cercetarea, candidatul trebuie să fie lector pentru mai mult de zece ani, fără a fi necesară vârsta. Cererile candidaților sunt examinate în primul rând de comitetul de specialitate și de consiliul de administrație al instituției de care aparțin, fiecare dintre care întocmește un aviz. Candidaturile sunt apoi examinate de secțiunile CNU care aud un număr de candidați cel mult egal cu dublul numărului de posturi și stabilesc o listă neclasificată cuprinzând un număr de candidați egal cu numărul de posturi. Candidații de succes sunt repartizați ca profesor universitar într-o unitate după consultarea șefului unității.
• Modificări ale condițiilor pentru avansarea notei: numărul de promoții la propunerea instituției trebuie să fie mai mic decât cel al promoțiilor la propunerea CNU, în plus pentru promoțiile la clasa excepțională doar CNU face propuneri.

În 2003, ministrul educației Luc Ferry îi ceruse profesorului de economie Bernard Belloc să facă propuneri , care a fost la scurt timp consilier al lui Nicolas Sarkozy , responsabil cu învățământul superior și cercetare . Decretul din 1984 a fost modificată în 2009. Aceste modificări au intrat în vigoare la data de 1 st septembrie a aceluiași an. Această reformă a dat naștere unor dispute care au determinat guvernul să își revizuiască copia (în special cu abandonarea reformei promoțiilor și o modulare voluntară, plătită și neobligatorie a serviciilor) (vezi Mișcările universitare din 2007-2009 în Franța ) .

Compensație, carieră și bonusuri

Remunerația lunară a unui profesor-cercetător francez complet raportat la Ministerul Învățământului Superior este alcătuită dintr-un salariu de bază la care se adaugă diverse indemnizații. Salariul profesor-cercetător evoluează pe parcursul carierei sale prin jocul de a trece de la o clasă la alta, fiecare clasă cuprinzând pași. Trecerea de la o clasă la alta este opțională. Pe de altă parte, avansarea în etapă se face automat, pe vechime, cu excepția clasei excepționale de profesori. Bonusurile pentru vechime pot fi acordate lectorilor care se angajează într-un proces de mobilitate. Corpul lectorilor include o clasă normală și una non-clasă. Corpul profesorilor universitari include  clasa 2 e , clasa întâi și clasa excepțională. Profesorii-cercetători pot primi, de asemenea, remunerații pentru predarea suplimentară oferită în plus față de obligațiile lor legale de serviciu. 10% din remunerația profesorilor de cercetare este de natură compensatorie (bonusuri + ore suplimentare).

Există cinci bonusuri pentru profesorii-cercetători care raportează Ministerului Învățământului Superior:

• bonusul pentru cercetare și învățământ superior, acordat tuturor profesorilor-cercetători care lucrează într-o unitate de învățământ superior. Suma: 1.244,98 € pentru anul universitar 2011-2012.
• bonusul de supraveghere doctorală și de cercetare (PEDR), acordat prin decizie ministerială, după avizul unei comisii naționale formată din reprezentanți ai profesorilor-cercetători, pe jumătate numiți la propunerea sindicatelor reprezentative. Acest lucru poate apela la reporteri externi. Pentru a putea beneficia de acest bonus, personalul în cauză trebuie să se aboneze la o întreprindere care să desfășoare în cadrul instituției sau în cadrul unei misiuni interuniversitare, pe lângă obligațiile lor statutare, o activitate specifică în ceea ce privește formarea pentru cercetare și prin cercetări pe parcursul a patru ani academici. Suma anuală în 2006-2007: 3.454,49  € pentru un lector, 4.990,26  € pentru un profesor de la universități de clasa a doua, 6.525,86  € pentru un profesor de la clasa I sau universități de clasă excepțională. Se referă la 10.000 de beneficiari.
• bonusul de excelență științifică (PES), introdus de legea LRU , tinde să înlocuiască PEDR. Se acordă pe baza a trei criterii: rezultatul științific al profesorului-cercetător, influența sa științifică, supravegherea sa doctorală. Criteriile de atribuire, precum și suma alocată beneficiarului sunt stabilite de fiecare unitate în cadrul autonomiei sale de management; apoi devine extrem de variabilă de la o universitate la alta.
• bonusul pentru costurile administrative sau administrative, în cazul în care profesorul-cercetător exercită funcții administrative în cadrul unității (de exemplu: președinte, director, director științific, consilier). Cantitate variabilă în funcție de natura funcțiilor îndeplinite. Se referă la 4.000 de beneficiari.
• bonusul de responsabilități didactice, dacă profesorul-cercetător îndeplinește funcții didactice specifice, altele decât predarea în prezența studenților. Suma variabilă în funcție de natura funcțiilor (de la 456 € la 3530  € ). Se referă la 11.000 de beneficiari.

Personalul instituțiilor publice de învățământ superior și cercetare aflate sub autoritatea Ministerului Educației Naționale poate primi, de asemenea, remunerație pentru serviciile prestate în timpul participării lor la operațiunile de cercetare științifică prevăzute în contracte sau acorduri.

Potrivit raportului Durry, cariera profesorilor-cercetători a încetinit semnificativ de la sfârșitul anilor 1970. Astfel, în 1966-67, un lector de drept și economie (corespunzător la scara indexului actuală a profesorilor universitari din  clasa 2 e ) a devenit profesor (corespunzător grila de salarizare actual pentru profesori universitari de 1 st  clasa) în 3,7 ani , în timp ce zece ani mai târziu durata a crescut la 8,2 ani. Același lucru se face în raportul Schwartz: în 1966, două treimi din lectorilor de timp ( care corespund grilei de salarizare actual pentru profesori universitari din 2 E  clasa) au devenit profesori complete ( care corespund grila de salarizare profesorii universitari actuale de 1 st  clasa ) după 5 ani, în 1976, acest lucru a fost cazul pentru doar 10% dintre ei.

Note și referințe

1. Cf. Textul decretului publicat în Jurnalul Oficial
2. Muncă colectivă, Statul învățământului superior și cercetării în Franța nr .  7 , Paris, Ministerul Educației Naționale, Învățământului Superior și Cercetării , aprilie 2014 ( ISBN  978-2-11 -099379-3 )
3. aceste articole se referă doar la personalul unităților publice cu caracter științific, cultural și profesional.
4. Termenul „universitate“ se face referire la XIX - lea  secol , atât în învățământul secundar la învățământul superior din cauza numele de „Universitatea din Franța“ , care reunește toate Educației Naționale și absența unei universități până în 1896, astfel Revizuirea universitară a fost un recenzie destinată în primul rând profesorilor din liceu
5. Vladimir Kourganoff, Chipul ascuns al universității (1972), p.  91  ; Revista învățământului superior , numerele 1-4 (1967), p.  140  ; Franța în mai 1981: Educație și dezvoltare științifică , vol.4 p.  333  ; Sylvain Zegel, Ideile din mai (1968), p. 175; La Nouvelle critique , n ° 120-129 (1979), p.  12  ; Construirea viitorului: Cartea albă privind cercetarea (1980), p. 200; Schimbarea vieții: Programul guvernamental al partidului socialist (1972), p. 162.
6. http://media.education.gouv.fr/file/statistiques/34/4/ni0825_36344.pdf
7. [1]
8. Majoritatea cercetătorilor EPST care lucrează în laboratoare comune sau asociați cu instituții de învățământ superior
9. Această misiune este posibilă fie pentru profesori autorizați, fie pentru profesori asociați, din 1972 și se referă în primul rând la institutele universitare de tehnologie
10. Codul educației de astăzi, art. L.952-3.
11. Codul educației de astăzi, art. L.123-3.
12. Art. 6 din decretul de6 iunie 1984[2] .
13. Decretul nr. 2009-460 din 23 aprilie 2009 de modificare a decretului nr. 84-431 din 6 iunie 1984 de stabilire a dispozițiilor statutare comune aplicabile profesorilor-cercetători și de stabilire a statutului special pentru corpul profesorilor universitari și corpul profesorilor și conține diverse dispoziții referitoare la profesori-cercetători, https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000020552216&categorieLien=id
14. http://www.ledroitouvrier.cgt.fr/IMG/pdf/201111_doctrine_poirier.pdf
15. „  Profesori-cercetători: mobilizare nouă joi  ”, L'Express ,3 martie 2009( citiți online , consultat pe 4 octombrie 2020 ).
16. http://www.sudeducation.org/Apres-la-casse-du-code-du-travail.html
17. http://www.sauvonsluniversite.com/spip.php?article4812
18. Decizia nr .  83-165 DC20 ianuarie 1984
19. asistenți, pregătitori, cititori, asistenți profesori, șefi de muncă, lectori, profesori titulari, cu excepția profesorilor secundari repartizați în învățământul superior
20. Evoluția personalului didactic universitar din 1928-29 până în 1963-64.
21. Numărul de personal din învățământul superior public în 1949-50, conform disciplinelor majore.
22. Evoluția numărului de cadre didactice din învățământul public primar și secundar și universități, din 1947-48 până în 1963-64.
23. Statistici ale personalului didactic din învățământul public, 1961-62-1963-64.
24. Evoluția numărului de cadre didactice din învățământul public, din 1960-61 până în 1964-65.
25. Statistica personalului didactic din învățământul superior universitar, 1965-66.
26. Statistica personalului didactic din unitățile publice, 1966-67.
27. Statistici ale personalului din învățământul superior și posturi create în ultimii 5 ani, 1964-65-1969-70 (publice).
28. Și 51 de „profesori și asistenți” în IUT
29. Evoluția numărului de cadre didactice din 1961-62 până în 1967-68 (public).
30. Evoluția numărului de cadre didactice (personal cu normă întreagă), din 1965-66 până în 1971-72.
31. Personal didactic; Numărul și distribuția personalului din învățământul public. Anul școlar 1967-68.
32. Personal didactic; Numărul și distribuția personalului din învățământul public. Anul școlar 1968-69.
33. Personal didactic; Numărul și distribuția personalului din învățământul public. Anul școlar 1969-70.
34. Personal didactic; Numărul și distribuția personalului din învățământul public. Anul școlar 1970-71.
35. Personal didactic; Numărul și distribuția personalului din învățământul public. Anul școlar 1971-72.
36. +420 de unități mari
37. +423 pentru unitățile mari
38. +664 din unitățile mari
39. +339 din marile unități
40. +670 pentru unitățile mari
41. +347 pentru unitățile mari
42. Decretul nr. 2009-460 din23 aprilie 2009 de modificare a Decretului nr. 84-431 din 6 iunie 1984 de stabilire a dispozițiilor statutare comune aplicabile profesorilor-cercetători și de stabilire a statutului special pentru corpul profesorilor universitari și corpul profesorilor superiori și de stabilire a diferitelor dispoziții referitoare la profesorii-cercetători
43. tabele
44. tabel rezumat
45. decretul nr. 89-775
46. Decretul nr .  90-51
47. Decretul nr .  90-50
48. Decretul nr .  99-855
49. decretul nr. 85-618

Vezi și tu

Articole similare

• Serviciul public francez
• Consiliul Național al Universităților
• Agregarea învățământului superior
• Lector superior (Franța)
• profesor universitar
• Profesor-cercetător asociat
• Profesor Emerit

linkuri externe

• Faure (Sylvia), Soulié (Charles), (împreună cu M. Millet), Studiu exploratoriu asupra activității profesorilor-cercetători - Către o revoltă a „tabelului valorilor academice  ?, 139 p., 2005.
• Statutul personalului didactic și științific în învățământul superior , Joseph Delpech, Librairie du Recueil Sirey, 2 nd ed., 1937
• Ce pregătire pedagogică pentru profesorii din învățământul superior? , Institutul Național pentru Cercetări Educaționale, 1994
• Béatrice Galinon-Mélénec, „Profesorul-cercetător într-o situație complexă și contingentă” , în Donnay J, Romainville M., Predarea unei profesii care poate fi învățată la universitate , Editions de Boeck ,1996
• Profesori de învățământ superior , Comitetul Național pentru Evaluarea Unităților Științifice Publice, 1993
• Profesori-cercetători în învățământul superior , Centrul pentru studiul veniturilor și costurilor Franța, Documentație franceză, 1993
• Condiția personalului didactic în învățământul superior raportează ministrului învățământului superior și cercetării , Maurice Quenet, Ministerul învățământului superior și cercetării, 1994 [3]
• Republica academicienilor 1870-1940 , profesor-cercetător (Franța) Christophe Charle, Seuil, 1994
• Cu cat mai mare de personal educațional în Franța , la 19 - lea și 20 - lea , Christophe Charles, Régine Ferre, ed. CNRS, 1985
• Musselin Christine , The University Market , Presses de Sciences Po, 2005
• Seturi de date deschise privind destinatarii bonusului de excelență științifică