Efik | |
Țară | Nigeria |
---|---|
Număr de vorbitori | limba maternă: 405.260 a doua limbă: 2.000.000 |
Tipologie | SVO |
Clasificare pe familie | |
|
|
Coduri de limbă | |
ISO 639-2 | efi |
ISO 639-3 | efi |
IETF | efi |
Efik sau Efik este o limbă sau dialect al limbii continuumului Ibibio-Efik vorbită în Nigeria .
Efik face parte din grupul ibibio-efik , clasificat printre limbile fluviilor transversale din limbile Niger-Congoleze .
Este aproape de ibibio , anaang și ukwa .
Efik a fost inițial scrisă cu ortografia Hugh Goldie în secolul al XIX - lea secol și începutul XX - lea secol . În anii 1930, ortografia Goldie a fost înlocuită cu ortografia numită Noua Efik Ortografie a lui Ida C. Ward (în) și MER Adams.
la | b | d | e | f | g | h | eu | k | kp | m | nu | ny | nu | o | ɔ | p | r | s | t | tu | w | y |
În 1973, un comitet a început să revizuiască ortografia eficienței pentru a o îmbunătăți și a o apropia de alte ortografii ale limbilor nigeriene. După mai multe modificări, noua ortografie, numit standardizata Efik Ortografia este adoptată de către Ministerul Educației al râului statului Cross oficial pe 1 st septembrie 1975.
la | b | d | e | ẹ | f | gh | eu | ị | k | kp | kw | m | nu | ny | nu | ñw | o | ọ | p | r | s | t | tu | ụ | w | y |
Unele lucrări arată n macron ‹n̄› sau n circumflex ‹n̂› în loc de n tilde ‹ñ›
În 1982, o nouă eficiență ortografică, modificând-o pe cea din 1975, a fost publicată de Ministerul Federal al Educației din Nigeria.
În 2012, subcomitetul pentru dezvoltarea limbajului efik a revizuit ortografia și a recomandat eliminarea a trei litere punctate ‹ẹ ị ụ›, nefiind considerate ca fiind alte vocale decât ‹eiu›.
la | b | d | e | f | g | gh | h | eu | k | kp | kw | m | nu | ny | nu | ñw | o | ọ | p | r | s | t | tu | w | y |