Oraș bun (Franța)

Un oraș bun este, în Franța , a Ancien REGIMUL DE , un oraș care beneficiază de privilegii și protecție acordate de către regele Franței , împreună cu obligația de a contribui la regală interdicția prin asigurarea unui contingent de oameni de arme.

Orașele bune aveau dreptul să poarte o stemă cu „un șef de azur care poartă trei fleur de lys d'or” ( brațe ale Franței ). Unii dintre ei, precum Marsilia , Rennes sau Avignon , au ales să nu-l includă în stema lor.

În diplomatic , expresia este atestată din secolul al XII- lea . În urma lui Robert Favreau , autorii sunt de acord acum că cancelaria engleză este prima care a folosit-o. Prima sa apariție cunoscută se află într-o scrisoare datată25 iulie 1209. Apare apoi într-o scrisoare din6 octombrie 1221prin care regele Henric al III - , Duce de Aquitaine , anunță sosirea episcopului Norwich atât „ arhiepiscopi , episcopi , egumeni , priors , contează , baronii [i] cavaleri “ și „prudhommes de La Rochelle , Niort , Saint-Jean -d'Angély și alte orașe bune din Poitou și Gasconia ” . Expresia este reluată în iulie 1254, în scrisori care acordă locuitorilor din Beaucaire dreptul de a exporta vinuri și grâu.

Orașul bun: punct de vedere instituțional

Relațiile dintre rege și un oraș bun pot lua mai multe forme:

dependență administrativă: regele controlează guvernul orașului verificând magistrații și consilierii aleși. Nu este în interesul său să impună prea mult control și există prea multe orașe bune pentru el, dar el are interesul ca orașele să fie bine guvernate și să-i rămână loiali.
impozitare: în caz de nevoie, de război , de exemplu, orașele bune trebuie să contribuie la efortul public.
dependență financiară: finanțele urbane sunt adesea fragile, regele controlează conturile orașelor pentru a evita crizele și pentru a garanta o economie urbană prosperă.
ajutoare regale: în caz de nevoie specifică, regele poate ajuta; acest lucru se întâmplă în special în timpul războiului de 100 de ani , când regele finanțează fortificațiile orașelor cele mai amenințate de lupte.

Statutul a căpătat o importanță tot mai mare la sfârșitul Evului Mediu , într-o asemenea măsură încât orașele care nu au beneficiat de această calitate au luptat pentru a o obține. Există multe orașe bune, dar nu a fost stabilită nicio listă oficială.

Orașul bun: un sistem de relații

Trebuie să încercăm să abordăm orașul potrivit, altfel decât printr-un studiu instituțional restrâns. G. Mauduech declară că orașul bun a fost luat în considerare până în prezent doar în relațiile sale cu regalitatea sau din punct de vedere strict instituțional. Potrivit acestuia, „ eroarea istoricului de până acum este aceea de a fi dorit să ia în considerare orașul bun din punctul de vedere al regelui sau să plaseze acolo cu orice preț o definiție legală .

Bernard Chevalier, la rândul său, caracterizează orașul bun folosind un model de urbanizare foarte diferit de orașul medieval (care, cronologic, îl precede). Din 1350 până în 1550, istoria urbană a cunoscut crize violente, urmată de consolidare. Aceasta a dus la o ruptură în cadrul evoluției faptului urban care a adus un progres decisiv al urbanității. Orașul își impune modelele etice societății, se afirmă ca o stare de spirit și nu mai mult ca un loc de schimb și producție. O nouă pagină de urbanizare a fost împușcată în inima crizelor din secolul al XIV- lea. Atunci este necesar să considerăm orașul bun care nu se reduce nici la un fapt topografic sau economic, nici la o instituție (dreptul de a se aduna, de a judeca cu consilierii sau fără ei, de a gestiona treburile comune) ca „ un sistem de relații ".

Conceptul de sistem presupune că toate elementele care îl compun mențin legături reciproce, iar aceste relații sunt tocmai ceea ce structurează întregul; de asemenea, evocă ideea de relație. Din această perspectivă relațională, consiliul orașului, o instituție urbană prin excelență, este o reflectare privilegiată a faptului urban. Într-adevăr, este definit de interacțiunile care au loc în interiorul său între diferitele componente ale societății. El este o entitate relațională. Născut într - un context dificil de război ( XIV - lea - al XV - lea de secole), consilii locale au fost de multe ori rezultatul unei unificat de apărare va printre oameni cum a fost cazul în Reims . Această dorință dezvăluie o conștientizare a apartenenței la aceeași entitate: orașul. Această conștientizare a apartenenței la aceeași entitate nu definește un oraș bun într-un anumit mod? De exemplu, la Reims, dacă războiul este la originea consiliului municipal, este pentru că a unificat spațiul urban până atunci împărțit în diverse interdicții . Consiliul urban este ca orașul cu ziduri, este un corp politic urban unificat. Înaintea lui, puterea municipală era împărțită între mai mulți domni. Desigur, acestea din urmă fac consiliul să-și simtă vechile drepturi și prerogative. Cu toate acestea, consiliul rămâne o manifestare a unei noi concepții a puterii municipale. În aceasta este reflectarea privilegiată a faptului urban. Dacă incinta a ajuns să împiedice organizarea feudală a zonei Reims, consiliul a pus sub semnul întrebării puterea politică feudală. Acesta este un fapt nou care caracterizează orașul bun. Acesta din urmă având o structură spațială diferită, își dă o putere care o poate reprezenta în întregime. Poate că aici este atinsă esența orașului bun. Sfatul arată, de fapt, conștientizarea locuitorilor orașului de a aparține aceluiași grup, aceleiași entități: orașul bun.

Bun oraș pentru al XIX - lea secol

Consulatul vieții

Sub Consulat , senatus-consulte organice din 16 Thermidor anul X (4 august 1802) prevede că „cetățeanul desemnat să succedă primului consul, depune jurământul Republicii, în mâinile primului consul [...] în prezența [...] primarilor celor douăzeci și patru de orașe principale a Republicii " . De un senatus-consultat de 8 Fructidor anul X (26 august 1802), Senatul Conservator decide lista și ordinea de prioritate:

Primul Imperiu

Un nou statut al „ orașului bun ”, în mare parte onorific, va fi recreat sub Primul Imperiu .

Sub Primul Imperiu, orașele bune sunt orașele ale căror primari au dreptul și datoria de a participa la depunerea jurământului împăratului .

Organic Senatus-consult de 28 ani Floréal XII (18 mai 1804) prevede că „în cei doi ani care urmează aderării sale sau majorității sale, Împăratul [...] depune un jurământ față de poporul francez cu privire la Evanghelie și în prezența [...] primarilor din treizeci și șase de orașe principale ale Imperiului ” . Douăzeci și opt sunt în prezent francezi (inclusiv Nisa), iar opt sunt orașe străine anexate. Decretul din 3 Messidor anul XII (22 iunie 1804) stabiliți lista și ordinea lor de prioritate :

2 decembrie 1804Primarii lor care participau la încoronarea lui Napoleon I er . Decretul de1 st Martie Aprilie 1808conferă primarilor orașelor bune, având zece ani în funcție, titlul pe viață de baron .

Napoleon I er de studentalte orașeprintre cele mai bune orașe: Genova în curând1805, în timpul anexării Republicii Ligurice ; Parma , Piacenza , Florența și Livorno în1808, în timpul anexării Ducatului de Parma și Placentia și a Regatului Etruriei ; Montauban în același an, în timpul creației Tarn-et-Garonne ; Roma în1810, în timpul anexării unei părți a statelor papale ; Amsterdam și Rotterdam în1810, în timpul anexării regatului Olandei ; Hamburg , Bremen și Lübeck în același an, în timpul anexării celor trei orașe hanseatice ; Haga în1811 ; și Nîmes în1812. Numărul lor este astfel mărit de la 36 la 50, dintre care 30 sunt francezi și 20 străini.

Orașelor bune li se acordă stemele: Rouen le 2 noiembrie 1810 ; Orleans, Metz, Nantes și Marsilia pe21 ; Anvers și La Rochelle le21 decembrie ; Lyon19 ianuarie 1811 ; Angers și Paris pe29 ; Toulouse pe9 mai ; Köln, Bruxelles, Genova, Dijon, Gand, Torino, Liège, Aachen și Tours pe6 iunie ; Clermont-Ferrand13.

A doua restaurare

În cadrul celei de- a doua restaurări , această demnitate a fost menținută în cele douăzeci și nouă de orașe bune ale Imperiului situate în Franța (inclusiv Montauban și Nîmes, dar fără Nisa, care devenise din nou străin). Unsprezece orașe noi au fost adăugate între 1816 și 1821.

Prin diferite ordonanțe , Ludovic al XVIII - lea ridică următoarele orașe la rangul de orașe bune: Antibes , Cette ( acum Sète ), Carcassonne , Avignon , Aix ( acum Aix-en-Provence ) și Pau în1816 ; Vesoul și Toulon în1817 ; Colmar în1819 ; Cambrai in1820 ; și Abbeville în1821.

În cele din urmă, printr-un ordin de 23 aprilie 1821, Ludovic al XVIII - lea fixează definitiv lista celor patruzeci de orașe bune și ordinea lor de prioritate:

Comparativ cu situația din vechiul regim, lista cuprinde 12 foste locuri ale parlamentelor din 13 (cu excepția Douai), 9 camere de conturi (fără Bar și Nevers), cele 9 curți de ajutor (în special Clermont-Ferrand și Montauban) , 21 de intenții din 34 (observăm în special absența lui Poitiers) și 1 Consiliu Superior din 4 (Colmar).

Aceste orașe au avut privilegiul de a-și trimite primarul la încoronarea regelui - ceea ce s-a întâmplat într-adevăr la încoronarea lui Carol al X-lea , la 29 mai 1825 - și de a pune un șef fleurdelizat în stema lor.

Monarhia din iulie, înființată în 1830, a pretins că schimbă floarea de lis cu 3 stele de aur, dar această utilizare a fost efemeră; a reapărut scurt sub a doua republică (1848).

Note și referințe

Favreau 1987 , p. 17.
Favreau 1987 , n. 106 , p. 17.
Chevalier 1982 , p. 8.
Mauduech 1972 , p. 1441.
MAUDUECH, G., „Orașul bun”: originea și semnificația expresiei., Annales ESC , 1972, p.1441.
Chevalier B., istorie urbană în Franța X - lea - al XV - lea secol de istorie medievală în Franța. Evaluare și perspective , Seuil, 1972, p.35.
Chevalier B., istorie urbană în Franța X - lea - al XV - lea secol de istorie medievală în Franța. Evaluare și perspective , Seuil, 1972, p. 38.
Haramila Boufenghour, consiliul local din Reims , în prima parte a XV - lea secol prin cele mai vechi sale deliberari registru (1422-1436) , teza de master tastate Universitatea din Reims, 1995 , p.3.
S.-C.26 august 1802, art. 1 st , p. 637-638.
D.22 iunie 1804, art. 1 st .
D.1 st martie 1808, art. 8.
S.-C.8 octombrie 1805, art. 5, p. 91.
S.-C.24 mai 1808, art. 10.
S.-C.4 noiembrie 1808, art. 4, p. 195.
S.-C.17 februarie 1810, 6, p. 102.
D.10 august 1810, art. 1 st , p. 180.
S.-C.13 decembrie 1810, art. 9, p. 562.
D.26 octombrie 1811, art. 1 st , p. 389-390.
D.24 martie 1812, art. 1 st , p. 245.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Rouen, oraș bun, p. 8.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Orléans, oraș bun, p. 9.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Metz, oraș bun, p. 9.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Nantes, bonne ville, p. 10.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Marsilia, oraș bun, p. 10.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Anvers, bonne ville, p. 11-12.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv La Rochelle, oraș bun, p. 12.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Lyon, bonne ville, p. 12-13.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Anger, bonne ville, p. 13.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Paris, bonne ville, p. 13-14.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Touluse, oraș bun, p. 14.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Köln, bonne ville, p. 14.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Bruxelles, oraș bun, p. 14.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Genova, oraș bun, p. 14-15.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Dijon, oraș bun, p. 15.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Gand, bonne ville, p. 15.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Turin, bonne ville, p. 15.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Liege, oraș bun, p. 16.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Aix-la-Chapelle, bonne ville, p. 16.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Tours, bonne ville, p. 16.
Rousseau, Habib și Mérot 2011 , sv Clermont-Ferrand, oraș bun, p. 16-17.
O.20 martie 1816, art. 1 st , al. 1 st , p. 333.
O.8 aprilie 1816, 1 st , p. 478.
O.19 aprilie 1816, art. 1 st , p. 669.
O.11 septembrie 1816, art. 1 st , p. 228.
O.16 octombrie 1816, art. 1 st , p. 312.
O.18 decembrie 1816, art. 1 st , p. 3.
O.7 martie 1817, art. 1 st , p. 187.
O.8 octombrie 1817, art. 1 st , p. 274.
O.29 iunie 1819, art. 1 st , p. 727.
O.8 noiembrie 1820, art. 1 st , p. 243.
O.21 martie 1821, art. 1 st , p. 234.
O.23 apr 1821, art. 1 st , p. 370.
Michel François, „Orașele bune”, Proces-verbal al sesiunilor Academiei de inscripții și Belles-Lettres , 119, 1975, pp. 558-559. Alte aproximativ cincisprezece orașe, cum ar fi Beauvais , Limoges și Poitiers, au solicitat fără succes să fie adăugate la listă.

Vezi și tu

Textele oficiale

http://www.digitale-bibliothek-mv.de/viewer/image/PPN848631250/455/ , în Thomas D. Hardy , Rotuli litterarum clausarum în Turri Londinensi asservati , t. 1 st : Ab ANNO 1204 de anunțuri an 1224 [ „Din anul1204 în anul 1224 »] , Londra,1833, 1 st ed. , p. 397, col. 1.

Consulatul vieții

[S.-C. 26 august 1802] Sénatus-consulte of 8 Fructidor year X (26 august 1802) care desemnează orașele ale căror primari vor fi prezenți la depunerea jurământului cetățeanului desemnat să succedă primului consul, în Bulletin des lois de la République française, III e serie , t. 6, n o 210,1802Textul nr . 1929, p. 637-638.
[S.-C. 11 septembrie 1802] Sénatus organic-consultat din 24 Fructidor anul X (11 septembrie 1802) reunind departamentele Po, Dora, Marengo, Sezia, Stura și Tanaro pe teritoriul Republicii Franceze, în Bulletin des lois de la République française, III e serie , t. 6, nr . 214,1802Text n o 1965 p. 699-701.

Primul Imperiu

[D. 22 iunie 1804] Decret imperial din 3 Messidor anul XII (22 iunie 1804) conținând desemnarea orașelor ai căror primari vor participa la jurământul împăratului, în Bulletin des lois de l'Empire français, IV e série , t. 1 st , n ° 6, text n o 56, p. 97.
[S.-C. 8 octombrie 1805] Organic Sénatus-consulte of 16 Vendémiaire Year XIV (8 octombrie 1805) cu privire la întâlnirea districtelor din Genova etc. , și deputațiile care urmează să fie furnizate organului legislativ de către departamentele din Genova, Montenotte și Apenini, în Bulletin des lois de l'Empire français, seria IV e , t. 4, n o 62,1805Textul nr . 1093, p. 90-92.
[D. 1 st martie 1808] Decret imperial al1 st martie 1808referitor la titluri, în Buletinul legilor Imperiului Francez, seria IV e , t. 8, nr . 186,1808Textul nr . 3206, p. 177-180.
[S.-C. 24 mai 1808] Sénatus-consulte organic du24 mai 1808care unește ducatele Parma, Plaisance și statele Toscanei cu Imperiul Francez , în Bulletin des lois de l'Empire français, IV e série , t. 8, nr . 193,1808Textul nr . 3408, p. 321-323.
[S.-C. 4 noiembrie 1808] Sénatus-consulte organic du4 noiembrie 1808care ordonă crearea unui nou departament sub titlul de departament al Tarn-et-Garonne, în Buletinul legilor Imperiului Francez, seria IV e , t. 9, nr . 212,1808Textul nr . 3884, p. 194-196.
[S.-C. 17 februarie 1810] Sénatus-consulte organic du17 februarie 1810adunând statele Romei etc. către Imperiu, în Bulletin des lois de l'Empire français, seria IV e , t. 12, nr . 266,1810Textul nr . 5168, p. 101-104.
[D. 10 august 1810] Decret imperial al10 august 1810care pune orașele Amsterdam și Rotterdam printre numărul orașelor bune, în Bulletin des lois de l'Empire français, IV e série , t. 13, n o 310,1810Textul nr . 5879, p. 180.
[S.-C. 13 decembrie 1810] Sénatus-consulte organic du13 decembrie 1810purtând doar Olanda, orașele hanseatice, Lauembourg etc. , fac parte integrantă din Imperiul Francez, în Bulletin des lois de l'Empire français, seria IV e , t. 13, n o 331, text n o 6163, p. 559-562.
[D. 26 octombrie 1811] Decret imperial al26 octombrie 1811care ridică orașul Haga la rangul de orașe bune, în Bulletin des lois de l'Empire français, IV e serie , t. 15, nr . 399,9 noiembrie 1811Textul nr . 7394, p. 389-390.
[D. 24 martie 1812] Decret imperial al24 martie 1812care ridică orașul Nîmes la rangul de orașe bune, în Bulletin des lois de l'Empire français, seria IV e , t. 13, nr . 426,28 martie 1812Textul nr . 7803, p. 245-245.

A doua restaurare

[O. 20 martie 1816] Ordonanța regală din20 martie 1816care plasează orașul Antibes printre orașele bune ale regatului, în Bulletin des lois du Royaume de France, seria VII e , t. 2, n o 75,28 martie 1816Textul nr . 526, p. 332-334.
[O. 8 aprilie 1816] Ordonanța regală din8 aprilie 1816care pune orașul Cette ( acum Sète ) printre orașele bune ale regatului, îi acordă o stemă și decorează cu titlul de vicomte de La Peyrade ( acum Lapeyre ), domnul Ratyé fils ( Joseph-Marie-Étienne Ratyé ), primar al orașului menționat, în Buletinul legilor Regatului Franței, seria VII e , t. 2, n o 80,22 aprilie 1816Textul nr . 597, p. 477-478.
[O. 19 aprilie 1816] Ordonanța regală din19 aprilie 1816care readuce Carcassonne în rangul de orașe bune, în Buletinul legilor Regatului Franței, seria VII e , t. 2, nr . 82,7 mai 1816Textul nr . 628, p. 669.
[O. 11 septembrie 1816] Ordonanța regală din11 septembrie 1816care ridică orașul Avignon la rangul de orașe bune ale regatului, în Buletinul legilor Regatului Franței, seria VII e , t. 3, n o 114,28 septembrie 1816Textul nr . 1147, p. 227-228.
[O. 16 octombrie 1816] Ordonanța regală din16 octombrie 1816care ridică orașul Aix ( acum Aix-en-Provence ) la rangul de orașe bune ale regatului, în Bulletin des lois du Royaume de France , t. 3, n o 119,31 octombrie 1816Textul nr . 1259, p. 312.
[O. 18 decembrie 1816] Ordonanța regală din18 decembrie 1816care ridică orașul Pau la rangul de orașe bune ale regatului, în Bulletin des lois du Royaume de France, seria VII e , t. 4, n o 128,6 ianuarie 1817Textul nr . 1455, p. 2-3.
[O. 7 martie 1817] Ordonanța regală din7 martie 1817care ridică orașul Vesoul la rangul de orașe bune ale regatului, în Bulletin des lois du Royaume de France, seria VII e , t. 4, nr . 141,13 martie 1817Textul nr . 1803, p. 186-187.
[O. 8 octombrie 1817] Ordonanța regală din8 octombrie 1817care ridică orașul Toulon la rangul de orașe bune ale regatului, în Buletinul legilor Regatului Franței, seria VII e , t. 4, nr . 179,3 noiembrie 1817Textul nr . 2975, p. 274.
[O. 29 iunie 1819] Ordonanța regală din29 iunie 1819care ridică orașul Colmar la rangul de orașe bune ale regatului, în Buletinul legilor Regatului Franței, seria VII e , t. 8, n o 290,10 iulie 1819Textul nr . 6844, p. 727.
[O. 8 noiembrie 1820] Ordonanța regală din8 noiembrie 1820care ridică orașul Cambrai la rangul de orașe bune din regat, în Bulletin des lois du Royaume de France, seria VII e , t. 11, nr . 421,10 decembrie 1820Textul nr . 9926, p. 942-943.
[O. 21 martie 1821] Ordonanța regală din21 martie 1821care îl ridică pe Abbeville la rangul de oraș bun al regatului, în Buletinul legilor Regatului Franței, seria VII e , t. 12, nr . 441,5 aprilie 1821Textul nr . 10315, p. 234-235.
[O. 23 apr 1821] Ordonanța regală din23 aprilie 1821care determină ordinea conform căreia orașele bune ale regatului vor ocupa rang, în Buletinul legilor Regatului Franței, seria VII e , t. 12, nr . 448,5 mai 1821Textul nr . 10497, p. 370-371.

Bibliografie

[Knight 1982] Bernard Chevalier , orașe bune ale Franței XIV - lea la al XVI - lea secol , Paris, Aubier-Montaigne , Al. „Colecția istorică” ( nr . 21)1982, 1 st ed. , 1 vol. , 345 p. , 22 cm ( ISBN 2-7007-0291-3 , notificare BnF n o FRBNF36143875 , citiți online ).
[Delpuech 1971] Philippe Delpuech , „ O instituție a lui Napoleon: orașele bune ”, Revue de Institut Napoléon ,1971, p. 83-85.
[Favreau 1987] Robert Favreau , „ Începuturile orașului La Rochelle ”, Cahiers de civilisation medievale , vol. 30 - lea an, n o 117,Jan- martie 1987, p. 3-32 ( DOI 10.3406 / ccmed.1987.2350 , citit online , accesat 24 noiembrie 2018 ).
[François 1976] Michel François , „ Orașele bune ”, Proceedings of the Academy of inscriptions and belles-lettres , vol. 119 - lea an, n o 4,Aprilie 1976, reuniune publică anuală a 12 decembrie 1975, p. 551-560 ( DOI 10.3406 / crai.1975.13187 , citit online , accesat la 23 noiembrie 2018 ).
[Mauduech 1972] Gérard Mauduech , „ Orașul„ bun ”: originea și semnificația expresiei ”, Annales. Economii, societăți, civilizații , vol. 27 - lea an, n o 6,Noiembrie - dec 1972, A 7- a cotă. („Domeniile istoriei”), p. 1441-1448 ( DOI 10.3406 / ahess.1972.422557 , JSTOR 27578202 , citit online , accesat la 23 noiembrie 2018 ).
[Rigaudière 1993] Albert Rigaudière , „Ce era un oraș bun în Evul Mediu? » , In Gouverner la ville au Moyen Age , Paris, Anthropos, col. "Istoric",1993, 1 st ed. , 1 vol. , 536 p. , 24 cm ( ISBN 2-7178-2406-5 , notificare BnF n o FRBNF35568839 ) , p. 1-51 Articolul publicat anterior în Carta Beaumont și francizele municipale dintre Loara și Rin (lucrările conferinței celei de-a opta sută de ani de la Carta Beaumont-en-Argonne , organizată de Institutul Regional de Cercetare al Universității din Nancy- II , și prezentată22 la 25 septembrie 1982), Nancy, Nancy University Press ,1988, 1 st ed. , 1 vol. , 384 p. ( ISBN 2-86480-223-6 , aviz BnF n o FRBNF36147707 ) , p. 59-105.

linkuri externe

[Rousseau, Habib și Mérot 2011] Emmanuel Rousseau , Danis Habib și Catherine Mérot , Armorial a orașelor din XIX - lea secol: inventar de articole BB / 29/987, 988, 991 (parțial), 992 (parțial) și BB / 29/1081 până la 1083 , Pierrefitte-sur-Seine, Arhivele Naționale ,2011, 1 vol. , 169 p. ( prezentare online , citiți online ).