| ||||||||||||||
Alegerile legislative românești din 2016 | ||||||||||||||
329 de locuri în Camera Deputaților (majoritate absolută: 165 de locuri) 136 de locuri în Senat (majoritate absolută: 69 de locuri) | ||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
11 decembrie 2016 | ||||||||||||||
Tipul alegerilor | Alegeri legislative | |||||||||||||
Participare | 39,78% ▼ −2 | |||||||||||||
PSD - Liviu Dragnea | ||||||||||||||
Voce | 3.204.846 | |||||||||||||
45,48% | ||||||||||||||
Deputați aleși | 154 | |||||||||||||
Senatori aleși | 67 | |||||||||||||
NLP - Alina gorghiu | ||||||||||||||
Voce | 1.412.377 | |||||||||||||
20,04% | ||||||||||||||
Deputați aleși | 69 | |||||||||||||
Senatori aleși | 30 | |||||||||||||
USR - Nicușor Dan | ||||||||||||||
Voce | 625 154 | |||||||||||||
8,87% | ||||||||||||||
Deputați aleși | 30 | ▲ +30 | ||||||||||||
Senatori aleși | 13 | ▲ +13 | ||||||||||||
UDMR - Hunor Kelemen | ||||||||||||||
Voce | 435.969 | |||||||||||||
6,19% | ▲ +1.1 | |||||||||||||
Deputați aleși | 21 | ▲ +3 | ||||||||||||
Senatori aleși | 9 | ► 0 | ||||||||||||
ALDE - Călin Popescu-Tăriceanu și Daniel Constantin | ||||||||||||||
Voce | 396.386 | |||||||||||||
5,62% | ||||||||||||||
Deputați aleși | 20 | |||||||||||||
Senatori aleși | 9 | |||||||||||||
PMP - Traian Băsescu | ||||||||||||||
Voce | 376.891 | |||||||||||||
5,35% | ||||||||||||||
Deputați aleși | 18 | ▲ +18 | ||||||||||||
Senatori aleși | 8 | ▲ +8 | ||||||||||||
primul ministru | ||||||||||||||
De ieșire | Ales | |||||||||||||
Dacian Cioloș Independent |
Sorin Grindeanu PSD |
|||||||||||||
Alegerile legislative românești din 2016 au loc11 decembrie 2016pentru a alege a opta legislatură a Parlamentului României .
Metoda de vot pentru alegerea deputaților și a senatorilor a fost modificată în 2015. Noua lege electorală, promulgată la 20 iulie 2015de președintele Klaus Iohannis , acordă un deputat pentru 73.000 de locuitori și un senator pentru 168.000 de locuitori. În consecință, urmează să fie aleși 308 de deputați și 135 de senatori , pe lângă cei 18 deputați care reprezintă minoritățile naționale și cei patru deputați și cei doi senatori care reprezintă diaspora. Cu toate acestea înnoiembrie 2016, reprezentantul minorității tătare vede candidatura sa respinsă de Biroul Electoral Central.
Noua lege electorală marchează revenirea la un sistem proporțional cu mai mulți membri în cadrul hotărârilor, atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților.
Partidele trebuie să depășească pragul electoral de 5% din voturile exprimate pentru a obține reprezentare parlamentară, în timp ce alianțele electorale trebuie să ajungă la 8-10% din aceste voturi. Pentru prima dată, românii care locuiesc în străinătate pot vota prin poștă, pentru a evita dificultățile de organizare a votului care au avut loc în timpul alegerilor prezidențiale din 2014 .
Victor Ponta , membru al Partidului Social Democrat (PSD), devine prim-ministru la7 mai 2012. La alegerile legislative din decembrie 2012 , Uniunea Social-Liberală , care reunește PSD, Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) și Partidul Conservator (PC), câștigă o mare victorie. Dar înfebruarie 2014, PNL părăsește coaliția, care pune guvernul Ponta în minoritate. El a reușit să reconstituie un guvern cu o coaliție numită „Uniunea Social Democrată”, formată din PSD, PC, UNPR și susținută de Uniunea Democrată Maghiară a României (UDMR).
Relațiile lui Victor Ponta sunt furtunoase cu președintele Traian Băsescu , dar și cu Uniunea Europeană , care îl critică în special pentru reformele sale judiciare, care ar amenința statul de drept . În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2014 , candidatul de centru-dreapta Klaus Iohannis a câștigat spre surprinderea tuturor împotriva lui Victor Ponta.
5 iunie 2015, Direcția Națională Anticorupție lansează proceduri penale împotriva lui Victor Ponta, care este suspectat în special de corupție, evaziune fiscală, complicitate la spălarea banilor și conflict de interese. Președintele Klaus Iohannis spune că se teme de o criză politică și solicită demisia prim-ministrului. Acesta din urmă refuză, dar demisionează12 iulie 2015, al președinției PSD, pe care o deținea din 2010. Ponta a demisionat în cele din urmă din funcția de prim-ministru pe 4 noiembrie 2015, după demonstrații la scară largă ca reacție la incendiul de la un club de noapte din București .
Economistul și fostul comisar european Dacian Cioloș îl succede și formează un guvern tehnic.
Partide și coaliții | Președinți | Locuri în 2012 | Observații | ||
---|---|---|---|---|---|
Deputați | Senatori | ||||
Partidul Social Democrat (PSD) | Liviu Dragnea | 150 | 59 | ||
Partidul Național Liberal (PNL) |
Alina Gorghiu Vasile Blaga |
102 + 52 | 51 + 22 | PDL absorbit în 2014. | |
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Hunor Kelemen | 18 | 9 | ||
Alianța liberalilor și a democraților (ALDE) |
Călin Popescu-Tăriceanu Daniel Constantin |
nou | Fuziunea PC-urilor și a PLR-ului (divizarea PNL în 2014). | ||
Partidul României Unite (PRU) | Bogdan diaconu | nou | |||
Partidul Mișcării Populare (PMP) | Traian Băsescu | nou | Divizarea PDL în 2013. Acesta absoarbe UNPR în 2016. | ||
Union Save Romania (USR) | Nicușor Dan | nou |
institut | Datat | Probă | NLP | PSD | PLR | UDMR | PRM | PMP | M10 | PNȚCD | PPDD | Alte |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
INSCOP | 1-6 iulie 2014 | 1.055 | 29,8 | 43,5 | - | 5.4 | 3.3 | 7 | - | 1.2 | 2.8 | - |
INSCOP | 30 august-4 septembrie 2014 | 1.058 | 31,5 | 42.6 | 4.4 | 5.8 | 3.3 | 7.1 | - | 0,8 | 3.4 | - |
INSCOP | 27 noiembrie-2 decembrie 2014 | 1.076 | 41.7 | 38,8 | 3.3 | 5.1 | 1.2 | 5.6 | - | 0,6 | 2.3 | - |
CSOP | 13-18 decembrie 2014 | 1.044 | 47 | 34 | - | 6 | 3 | 3 | - | - | 2 | - |
CSOP | 27 ianuarie-4 februarie 2015 | 1.036 | 49 | 32 | - | 6 | 2 | 3 | - | - | 2 | - |
INSCOP | 5-10 februarie 2015 | 1.065 | 44.2 | 37.4 | 3.3 | 5 | 1.1 | 4 | - | 0,9 | 1.4 | - |
Avangarde | 18-26 februarie 2015 | 900 | 40 | 37 | 5 | 5 | 4 | 3 | - | - | 3 | - |
CSOP | 3-10 martie 2015 | 1.007 | 49 | 31 | - | 7 | 2 | 2 | - | - | 2 | - |
CSCI | 24-28 martie 2015 | 1.073 | 39 | 37 | 6 | 5 | - | 2 | 3 | - | 2 | - |
ARP | 30 martie-3 aprilie 2015 | 1.100 | 44 | 34 | 3 | 5 | 2.5 | 2.5 | - | 1 | 2 | - |
CSCI | 20-24 aprilie 2015 | 1.090 | 42 | 39 | 5 | 4 | - | 1 | 3 | - | 1 | - |
Avangarde | 21-29 aprilie 2015 | 950 | 43 | 40 | 5 | 4 | 1 | 2 | 2 | - | 1 | - |
INSCOP | 23-30 aprilie 2015 | 1.085 | 44,7 | 39.1 | 2.2 | 5.2 | 2 | 2.8 | - | 1 | 1 | - |
institut | Datat | Probă | NLP | PSD - UNPR | ALDE | UDMR | PRM | PMP | M10 | PNȚCD | PRU | Alte |
CIADO | 20-25 iunie 2015 | 1.050 | 36.6 | 38.6 | 8.8 | - | - | - | - | - | - | 15.8 |
INSCOP | 9-14 iulie 2015 | 1.075 | 44,5 | 37.1 | 3 | 5.1 | 2.2 | 2.4 | 2.3 | 1.2 | - | 2.3 |
CSCI | 10-17 iulie 2015 | 1.021 | 41 | 37 + 2 | 3 | 5 | - | 3 | 5 | - | 3 | 1 |
INSCOP | 10-15 septembrie 2015 | 1.085 | 42 | 35 + 5.1 | 2.6 | 5 | 1.3 | 2.5 | 2 | 1 | 1 | 2.5 |
CSICI | 2-4 noiembrie 2015 | 1.071 | 35 | 39 + 2 | 5 | 4 | - | 5 | 5 | - | 3 | 2 |
INSCOP | 21-28 martie 2016 | 1.068 | 37.2 | 39.2 | 5.3 | 5 | 1 | 5.1 | 2.2 | 0,4 | 1.2 | 1.6 |
institut | Datat | Probă | NLP | PSD | ALDE | UDMR | PRM | PMP | M10 | USR | PRU | Alte |
Ciado | 1 st -12 august 2016 | 1.357 | 32.3 | 35,76 | 8.2 | 5.1 | - | 7.6 | - | 8.1 | - | 2.9 |
Kantar TNS | 14-23 septembrie 2016 | 1000 | 25 | 45 | 7 | 5 | - | 4 | - | 8 | 3 | 1 |
Rating Politic Agenția | 17-24 septembrie 2016 | 1 170 | 30 | 38 | 5 | 5 | 3 | 4 | - | 9 | - | 5.5 |
Kantar TNS | 14-23 septembrie 2016 | 1000 | 25 | 45 | 7 | 5 | - | 4 | - | 10 | 3 | 1 |
Ciado | 6-30 octombrie 2016 | 4.500 | 29.3 | 44,6 | 6.5 | 5.2 | - | 4.9 | - | 5.7 | 2.5 | 1.3 |
CCSB | 1 st -7 noiembrie 2016 | 1.261 | 27.2 | 40.2 | 5.2 | 5.4 | - | 5 | - | 11 | 4.2 | 1.8 |
Kantar TNS | 11-21 noiembrie 2016 | 1.003 | 18 | 40 | 7 | 3 | - | 7 | - | 19 | 3 | 3 |
IRES | 6-7 decembrie 2016 | 1.100 | 23 | 44 | 6 | 5 | - | 6 | - | 7 | 4 | 5 |
Partide și coaliții | Dormitor | Senat | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Voce | % | Scaune | Voce | % | Scaune | ||
Partidul Social Democrat | 3.204.846 | 45,48 | 154 | 3 221 786 | 45,68 | 67 | |
Partidul Național Liberal | 1.412.377 | 20.04 | 69 | 1.440.193 | 20.42 | 30 | |
Uniunea salvează România | 625 154 | 8,87 | 30 | 629.375 | 8,92 | 13 | |
Uniunea Democrată Maghiară din România | 435.969 | 6.19 | 21 | 440.409 | 6.24 | 9 | |
Alianța liberalilor și a democraților | 396.386 | 5,62 | 20 | 423 728 | 6.01 | 9 | |
Partidul Mișcării Populare | 376.891 | 5.35 | 18 | 398.791 | 5,65 | 8 | |
Partidul României Unite | 196.397 | 2,79 | 0 | 207.977 | 2,95 | 0 | |
Partidul României Mari | 73.264 | 1,04 | 0 | 83.568 | 1.18 | 0 | |
Partidul Ecologist Român | 62.414 | 0,89 | 0 | 77.218 | 1,09 | 0 | |
Alianța României noastre | 61.206 | 0,87 | 0 | 66.774 | 0,95 | 0 | |
Partidul Socialist Român | 24.580 | 0,35 | 0 | 32.808 | 0,47 | 0 | |
Părțile minorităților etnice | 94.028 | 1,33 | 17 | ||||
Independent | 76.782 | 1,01 | 0 | 21.395 | 0,30 | 0 | |
Alte | 7.090 | 0,10 | 0 | 7 944 | 0,11 | 0 | |
Total voturi exprimate | 7 047 384 | 100,00 | 329 | 7 052 966 | 100,00 | 136 | |
Albii și manechinii | 213.916 | 2,92 | 205.973 | 2,81 | |||
Total / Participare | 7 323 368 | 39,79 | 7 323 368 | 39,79 | |||
Înregistrat | 18 403 944 | 100 | 18 403 944 | 100 |
20 decembrie 2016, PSD și ALDE semnează un acord prin care se creează „guvernul de coaliție pentru dezvoltare și democrație” . Cele două partide se angajează atunci să sprijine același candidat la funcția de prim-ministru, iar PSD indică că este în căutarea unui acord de colaborare cu UDMR pentru consolidarea majorității sale parlamentare. A doua zi, Liviu Dragnea a fost ales președinte al Camerei Deputaților, în timp ce Călin Popescu-Tăriceanu a fost reales președinte al Senatului. În aceeași zi, PSD și ALDE l-au informat pe președintele Klaus Iohannis că au propus numele fostului ministru al dezvoltării regionale Sevil Shhaideh pentru exercitarea funcțiilor de prim-ministru ; va fi atunci prima femeie și prima persoană de credință musulmană care deține această responsabilitate. O săptămână mai târziu, Klaus Iohannis refuză să-l numească pe Sevil Shhaideh declarând că „a analizat bine argumentele pro și contra și [că a decis] să nu accepte această propunere” . Deși Președintele Republicii nu și-a justificat refuzul, legăturile soțului lui Sevil Shhaideh, cetățean sirian român naturalizat, cu regimul lui Bashar al-Assad sunt menționate de presă, precum și faptul că Sevil Shhaideh ar fi fii doar „femeia de paie” a lui Liviu Dragnea. 30 decembrie, Klaus Iohannis îl numește pe Sorin Grindeanu , a doua propunere a social-democraților, în funcția de prim-ministru. 3 ianuarie 2017, Liviu Dragnea anunță componența noului guvern , care va câștiga votul de încredere în Parlament a doua zi.