| ||||||||||||||
Alegerile legislative din Moldova din 2019 | ||||||||||||||
101 locuri în Parlament (majoritate absolută: 51 de locuri) | ||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
24 februarie 2019 | ||||||||||||||
Tipul alegerilor | Alegeri legislative | |||||||||||||
Corpul electoral și rezultatele | ||||||||||||||
Înregistrat | 2 959 143 | |||||||||||||
Alegători | 1.457.220 | |||||||||||||
49,24% ▼ −1,7 | ||||||||||||||
Voturi goale și nule | 40.861 | |||||||||||||
![]() |
Partidul Socialist - Zinaida Greceanîi | |||||||||||||
Voce | 441.191 | |||||||||||||
31,15% | ▲ +10.6 | |||||||||||||
Locuri obținute | 35 | ▲ +10 | ||||||||||||
![]() |
Partidul Democrat - Vladimir plahotniuc | |||||||||||||
Voce | 334.539 | |||||||||||||
23,62% | ▲ +7,8 | |||||||||||||
Locuri obținute | 30 | ▲ +11 | ||||||||||||
![]() |
Bloc electoral ACUM (DA-PAS) - Maia sandu | |||||||||||||
Coaliţie
Partidul Acțiune și Solidaritate Platforma Adevărului și Demnității Partidul Liberal Democrat Partidul Unității Naționale | ||||||||||||||
Voce | 380.181 | |||||||||||||
26,84% | ▲ +26,8 | |||||||||||||
Locuri obținute | 26 | ▲ +26 | ||||||||||||
![]() |
Petrecere Șor - Ilan Șor | |||||||||||||
Voce | 117.779 | |||||||||||||
8,32% | ▲ +8.3 | |||||||||||||
Locuri obținute | 7 | ▲ +7 | ||||||||||||
Componența parlamentului ales | ||||||||||||||
| ||||||||||||||
primul ministru | ||||||||||||||
De ieșire | Ales | |||||||||||||
Pavel Filip PDM |
Maia Sandu NU |
|||||||||||||
La alegerile parlamentare din Moldova 2019 avea loc24 februarie 2019. să reînnoiască timp de patru ani cei 101 membri ai Parlamentului Moldovei . În aceeași zi se organizează un referendum .
Buletinul de vot, care a înregistrat cea mai mică participare de la independența țării, a dus la o reînnoire majoră a parlamentului. Partidul Socialist obține o majoritate relativă cu o treime din numărul de locuri, în sens restrâns înaintea Partidului Democrat . Cu toate acestea, acestea sunt singurele partide care își desfășoară activitatea și care își păstrează prezența în parlament. Partidul Liberal , partener de coaliție al democraților, a pierdut toate locurile sale, așa cum a făcut Partidul Comunist , până atunci a treia forță în Parlament. Coaliția Partidul Acțiune și Solidaritate - Platforma Adevăr și Demnitate , cunoscută sub numele de ACUM, și partidul Șor , la rândul lor, au intrat în parlament, ajungând respectiv pe poziția a treia și a patra.
Împărțirea parlamentului între trei partide cu puncte de vedere ireconciliabile conduce totuși la un blocaj instituțional, ceea ce îl determină pe președintele Igor Dodon să amenințe că va convoca alegeri anticipate.
O coaliție între socialiști și a fost format ACUM in extremis asupra8 iunie, aducând-o pe Maia Sandu (PAS) în funcția de prim-ministru. Democrații se confruntă cu toate acestea cu curtea constituțională, care anulează numirea sa și încearcă să impună alegeri anticipate, ceea ce duce la criza constituțională a Moldovei din 2019 , ceea ce vede în cele din urmă Maia Sandu confirmată în funcțiile sale.
Planificat inițial pentru noiembrie 2018, alegerile sunt în cele din urmă amânate până în 2019 printr-un vot al adunării de la sfârșitul lunii iulie. Această decizie vine într-un context de mobilizare a opoziției legat de victoria candidatului unui partid de opoziție la funcția de primar al capitalei Chișinău în urma alegerilor municipale anticipate. Această victorie a fost rapid invalidată de un defect al procedurii electorale de către justiția moldovenească, apoi condamnată de opoziția pro-europeană ca fiind supusă guvernului pro-rus. Prin urmare, Uniunea Europeană decide să pună capăt ajutorului său pentru dezvoltare în țară. Amânarea are loc și în sesiuni controversate în care majoritatea votează aproximativ cincizeci de legi în două zile, inclusiv o lege de amnistie pentru cei condamnați sau urmăriți penal pentru corupție, în schimbul unei plăți de trei la sută din valoare.sumele sau bunurile primite. Aproape toată opoziția părăsește băncile adunării în timpul acestor sesiuni.
Moldova are un parlament unicameral ( Parlamentul Republicii Moldova ) format din 101 deputați aleși pentru un mandat de patru ani conform unui sistem de vot paralel . Prin urmare, 51 de locuri vor fi ocupate în primul post în tot atâtea circumscripții electorale , la care se adaugă 50 de locuri ocupate în sistemul listei proporționale plurinominale cu un prag electoral de 6% într-o singură circumscripție națională. Acest prag crește la 9% pentru listele prezentate în comun de două partide și la 11% pentru listele prezentate de coalițiile a trei sau mai multe partide. În cazul candidaților fără etichete , pragul este redus la 2%. Listele trebuie să fie alcătuite din minimum 40% dintre candidații la unul sau la celălalt sex. Cu toate acestea, legea electorală nu impune alternarea sexelor candidaților pe liste.
Aceste alegeri vor fi primele care vor avea loc în cadrul acestei noi metode de vot implementate în 2017, alegerile parlamentare din Republica Moldova avându-se anterior o bază pe deplin proporțională, conform acelorași praguri. Legea electorală este sursa multor controverse în Moldova și a fost considerată mult timp susceptibilă de a face obiectul unui referendum înainte de alegeri. De asemenea, reforma pune capăt cvorumului de participare de 33% dintre cei înregistrați până atunci necesari pentru ca rezultatele alegerilor să fie valabile, datorită emigrației unei mari părți a populației, care a păstrat naționalitatea moldovenească și, prin urmare, a fost întotdeauna înregistrată la alegerile electorale. rulouri.
23 ianuarie 2019, Președintele Igor Dodon indică faptul că nu va ezita să convoace noi alegeri în termen de trei până la patru luni dacă partidele nu vor ajunge la un acord asupra unei coaliții dacă vor avea ca rezultat un parlament fără majoritate.
Abrevierile sunt cele ale numelor moldovenești.
Plecat | Ideologie | Lider | Locuri în 2014 | |
---|---|---|---|---|
Partidul Socialist (PSRM) |
Socialismul democratic de stânga , euroscepticismul , naționalismul de stânga , rusofilia |
Zinaida Greceanîi | 25 de locuri | |
Partidul Comunist (PCRM) |
De la stânga la extrem stânga comunism , marxism-leninism , rusofilie |
Vladimir Voronin | 21 de locuri | |
Partidul Democrat (PDM) |
Centrul de stânga Social-democrație , europhilia |
Vladimir plahotniuc | 19 locuri | |
Partidul liberal (PL) |
Dreptul liberal-conservatorism , unionismul , europilia |
Mihai Ghimpu | 13 locuri | |
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) |
Centrul pentru Social-Liberalism , Europhilia |
Maia sandu | Nou | |
Platforma Adevărului și Demnității (DA) |
Populism de centru dreapta , Europhilia |
Andrei Năstase | Nou | |
Partidul nostru (PN) |
Populism de centru-stânga de stânga , euroscepticism , rusofilie |
Renato Usatîi | Nou | |
Petrecere Șor (PȘ) |
Conservatorism drept , rusofilie |
Ilan Șor | Nou |
An | Ora | |||||
---|---|---|---|---|---|---|
9 h 30 | 12 h 30 | 15 h 30 | 18 h 30 | 9 p.m. | Final | |
2014 | 4,20% | 20,98% | 39,21% | 51,01% | 55,86% | 57,28% |
2016 | 7,51% | 25,35% | 37,89% | 46,69% | 48,95% | 50,95% |
2019 | 5,80% | 24,00% | 37,41% | 45,65% | 49,17% | 49,22% |
![]() | ||||||||||||||
Stânga | Circumscripții electorale | Proporţional | Total | +/- | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Voce | % | Scaune | Voce | % | Scaune | |||||||||
Partidul Socialist | PSRM | 17 | 441.191 | 31.15 | 18 | 35 |
![]() |
|||||||
partid democratic | PDM | 17 | 334.539 | 23,62 | 13 | 30 |
![]() |
|||||||
Partidul Acțiune și Solidaritate | NU | 12 | 380.181 | 26,84 | 14 | 26 | Nv | |||||||
Platforma Adevăr și Demnitate | DA | |||||||||||||
Golden Party | PȘ | 2 | 117.779 | 8.32 | 5 | 7 | Nv | |||||||
petrecere comunista | PCRM | 0 | 53 175 | 3,75 | 0 | 0 |
![]() |
|||||||
Partidul nostru | PN | 0 | 41 769 | 2,95 | 0 | 0 | Nv | |||||||
Partidul liberal | PL | 0 | 17,741 | 1,25 | 0 | 0 |
![]() |
|||||||
Mișcare populară anti-mafie | MPA | 8 633 | 0,61 | 0 | 0 | ![]() |
||||||||
Democrația acasă | PPDA | 0 | 4.463 | 0,32 | 0 | 0 | ![]() |
|||||||
Partidul Regiunilor | PRM | 3.645 | 0,26 | 0 | 0 | Nv | ||||||||
Partidul Național Liberal | NLP | 0 | 3.430 | 0,24 | 0 | 0 | ![]() |
|||||||
Petrecere verde | PVE | 0 | 3.249 | 0,23 | 0 | 0 | ![]() |
|||||||
Mișcare profesională | MPSN | 0 | 2 826 | 0,20 | 0 | 0 | Nv | |||||||
Partidul Voinței Populare | PVP | 2 705 | 0,19 | 0 | 0 | Nv | ||||||||
Petrecerea patriei | PP | 1.033 | 0,07 | 0 | 0 | Nv | ||||||||
Independent | 3 | 3 |
![]() |
|||||||||||
Voturi exprimate | 1.416.359 | 97,19 | ||||||||||||
Voturi goale și nevalide | 40.861 | 2,81 | ||||||||||||
Total | 100 | 51 | 1.457.220 | 100 | 50 | 101 | ![]() |
|||||||
Abțineri | 1 501 923 | 50,76 | ||||||||||||
Înregistrat / participare | 2 959 143 | 49,24 |
Odată cunoscute rezultatele, Partidul Socialist propune blocului electoral ACUM să formeze un guvern de coaliție. Partidul Democrat face același lucru, merge atât de departe încât să se propună ca postul de prim - ministru merge la un membru al ACUM, în ciuda unui număr mai mic de locuri. Blocul electoral refuză totuși cele două propuneri, urmând intențiile clar afișate în timpul campaniei sale.
8 aprilie, blocul electoral ACUM anunță că se întoarce la decizia sa de a respinge negocierile de coaliție cu Partidul Socialist. ACUM mai spune că negocierile de coaliție cu Partidul Democrat sunt încă în curs. După acest anunț, Maia Sandu și Andrei Năstase , liderii ACUM, invită oficial PSRM să înceapă negocierile de coaliție. Cele două părți se vor întâlni singure pentru a discuta negocierile în curs cu ACUM. Cu toate acestea, aceste negocieri s-au încheiat cu eșec.
Țara se află într-o situație de blocaj instituțional, lăsând-o fără guvern, datorită pozițiilor ireconciliabile ale principalelor partide. Nici o majoritate absolută nu poate fi astfel atinsă fără un acord între cel puțin două dintre cele trei echipe care au ieșit în top. Cu toate acestea, PSRM este în favoarea apropierii de Rusia, în timp ce PDM și alianța ACUM pledează pentru aderarea la termen la Uniunea Europeană . Nici aceștia din urmă nu reușesc să se înțeleagă, ACUM fiind construit în opoziție cu PDM și cu corupția, de care acuză partidul aflat la putere.
Blocajul persistă astfel mai mult de trei luni. Această situație îl face pe președintele Igor Dodon să amenințe că va convoca alegeri anticipate. 15 mai, el stabilește un ultimatum membrilor parlamentului, căruia îi dă până la jumătatea lunii iunie pentru a forma un guvern, în caz contrar alegătorii moldoveni vor reveni la urne. Sub presiunea partenerilor ruși, americani și europeni, negocierile au fost reluate4 iunie între socialiști și coaliția ACUM.
Curtea Constituțională accelerează foarte mult negocierile specificând 7 iunie că guvernul trebuie format în termen de trei luni de la anunțul confirmării rezultatelor oficiale, efectuat la 9 martie, sub sancțiunea alegerilor anticipate.
8 iunie, se formează în cele din urmă un guvern de coaliție între ACUM pro-european și socialiștii prorusi, condus de Maia Sandu . Aceasta din urmă, acerbă adversară a liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și a guvernului democratic că acuză în mod regulat de corupție mafiotă, declară că va putea începe curățarea țării. Acordul de coaliție intenționează în special să accentueze federalizarea țării pentru a încerca ca Transnistria să accepte, precum Găgăuzia , legalitatea republicană recunoscută la nivel internațional a guvernului de la Chișinău . Acest punct provoacă acuzații de „tăiere a țării” de către guvernul de ieșire.
Confiscat de PDM cu privire la diferențele de interpretare cu privire la termenul de formare a unui guvern, precum și cu privire la caracterul obligatoriu sau nu al unei dizolvări după acesta, Curtea Constituțională declară invalidă numirea lui Sandu, precum și orice decizie a ales parlament luat după 7 iunie. Curtea Constituțională a stabilit într-adevăr termenul limită pentru formarea unui guvern care poate evita alegerile anticipate, interpretând perioada de trei luni ca fiind echivalentă cu exact 90 de zile. Curtea interpretează, de asemenea, termenul ca fiind imperativ, privând parlamentul de orice putere după acesta.
Această decizie provoacă surpriză atât în comunitatea politică, cât și în rândul observatorilor, perioada de trei luni fiind considerată anterior să includă fluctuația zilelor lunare, ceea ce a adus perioada la 9 iunie. Decizia a declanșat o dezbatere aprinsă, instanța fiind acuzată în mod regulat că se află în mâinile liderilor Partidului Democrat, aflat la guvernare, în special după ce a anulat victoria opoziției la alegerile municipale parțiale din 2018 din capitala Chișinău.
9 iunie, Președintele Igor Dodon este eliberat de funcțiile sale pentru că a refuzat să pună în aplicare hotărârea judecătorească prin care i s-a ordonat dizolvarea parlamentului. Primul ministru democratic Pavel Filip este responsabil pentru interimat. El a dizolvat imediat parlamentul și a convocat noi alegeri pentru6 septembrie. Dodon reacționează apelând populația să-l sprijine în depășirea crizei.
În urma presiunilor externe, PDM a cedat în cele din urmă, Vlad Plahotniuc fugind din țară 14 iunieîntr-un avion privat, specificând pe rețelele de socializare „nu se mai simt în siguranță în Moldova” . În aceeași zi, Curtea Constituțională anulează toate deciziile sale la originea crizei, restabilind Parlamentul în prerogativele sale și validând guvernul Sandu. Președintele Curții, Mihai Poalelungi, a anunțat că această decizie se bazează „pe faptul că Curtea Constituțională se afla sub presiune și nu era liberă să își pronunțe deciziile” . Suprafața jurisdicției precipită rezultatul crizei. Lui Plahotniuc i se alătură în zborul său miliardarul Ilan Șor , lider al partidului care îi poartă numele și acuzat că a fost la originea scandalului dispariției unui miliard de dolari de la băncile țării. Plecarea lor este considerată a avea drept scop evitarea acțiunilor legale din partea noului guvern. Centrul Național Anticorupție a confiscat bunurile personale ale mai multor suspecți, printre care și Ilan Șor, în aceeași zi.
Partidul Democrat recunoaște apoi legitimitatea noului executiv prin vocea vicepreședintelui său Vladimir Cebotari, care anunță că partidul se va alătura opoziției, permițând astfel normalizarea situației politice. De asemenea, democrații insistă asupra caracterului temporar al plecării lui Plahotniuc, avertizând populația să nu acorde atenție „informațiilor false” .
Confirmat pe deplin în funcțiile sale, premierul Maia Sandu declară că „liderii acestui clan mafiot, care au uzurpat puterea și au terorizat cetățenii Republicii Moldova de mai mulți ani, au părăsit țara. Vrem să vă asigurăm că sistemul de justiție va deveni funcțional ” . În săptămânile care au urmat, Sandu a revenit la reformele promise Uniunii Europene în 2014, arătându-și clar intenția de a se apropia. Premierul clarifică astfel: „Suntem conștienți că noi, moldovenii, trebuie să lucrăm mai mult la îndatoririle noastre. Abia atunci vom vedea UE mai capabilă să avanseze Moldova pe calea integrării europene. » , Adăugând că este deschis îmbunătățirii relațiilor comerciale cu Rusia, dar că aceasta din urmă trebuie să-și retragă trupele din Transnistria.
Alianța guvernamentală încheiată cu socialiștii proruși este apoi văzută pe scară largă în fiecare din cele două tabere ca fiind temporară, timpul pentru a termina demontarea rețelelor oligarhice ale Plahotniuc instalate în poziții cheie și restabilirea statului de drept în țară.