De protecție socială în Franța acoperă, într - un cadru de solidaritate națională, riscurile sociale la care gospodăriile populației sunt expuse prin plata prestațiilor sociale . În 2015, cheltuielile cu protecția socială s-au ridicat la 746,6 miliarde de euro, sau 34,0% din produsul intern brut (PIB), iar veniturile din protecția socială s-au ridicat la 741,5 miliarde de euro, sau 33,8% din PIB.
Prestațiile sociale reprezintă 51% din cheltuielile administrațiilor publice (fondurile de securitate socială, administrația publică centrală, administrația locală), iar fondurile de securitate socială acumulează un deficit de 6% și 11% din datoria publică în 2015.
Franța a cunoscut încă de la începutul anilor 1930 un regim economic și social original, bazat pe solidarismul lui Léon Bourgeois , la început un program teoretic, dar care a stabilit treptat un sistem complex de redistribuire prin impozite și transferuri sociale în beneficiul gospodăriilor. norocos. Solidarismul, născut în jurul anilor 1895-1900, vrea să fie răspunsul atât la liberalism, cât și la socialism și să constituie un răspuns la fel de modern ca marxismul.
Protecția socială acoperă mai multe organizații:
Relațiile financiare dintre stat și protecția socială iau diferite forme,
Între 1959 și 2015, veniturile din protecția socială s-au dublat mai mult ca proporție a bogăției naționale, crescând de la 16 la 34 de puncte procentuale din PIB. 60% din resursele de protecție socială sunt alcătuite din contribuții în 2015. În 1959, această rată a fost de 77% și a scăzut treptat, în special odată cu crearea contribuției sociale generale . Contribuțiile sociale și alte costuri suportate de angajatori reprezintă aproape un sfert (24%) din costul muncii salariate în UE-28, față de o treime în Franța. Aceasta a motivat un transfer treptat de finanțare către venituri din capital, venituri de înlocuire sau consum. Acest declin poate fi observat în majoritatea țărilor europene.
În miliarde de euro | |
---|---|
Contribuții reale | 399,8 |
Contribuțiile angajatorilor | 247,8 |
Contribuțiile angajaților | 93,9 |
Contribuțiile lucrătorilor independenți | 24.6 |
Alte contribuții reale | 33,5 |
Contribuții imputate | 55,8 |
Impozite și taxe afectate | 183.2 |
Contribuție socială generalizată | 94,9 |
Alte impozite pe venit și proprietate ( CRDS etc.) | 19.5 |
Impozite diverse legate de producție ( C3S etc.) | 5.6 |
Cota ajustabilă din taxa pe valoarea adăugată | 11.2 |
Impozite pe salarii și muncă ( impozit pe salarii , contribuție solidară pentru autonomie , pachet social etc.) | 23.4 |
Alte taxe pe produse (băuturi, tutun etc.) | 28.6 |
Contribuții publice | 83 |
Resurse diverse | 19.7 |
Total | 741,5 |
Farfurii | Cota angajatorului | Cota angajaților | |
---|---|---|---|
Alocații familiale | salariu | 5,25% | 0% |
Asigurări de pensii | salariu plafonat | 8,5% | 6,85% |
Asigurări de pensii | salariu | 1,8% | 0,3% |
Prestații de boală, maternitate, invaliditate, deces | salariu | 12,8% | 0,75% |
Accidente de muncă și boli profesionale | salariu | variabil | 0% |
Şomaj | salariu | 4% | 2,4% |
Pensie non-complementară | salariu plafonat | 4,65% | 3,10% |
Pensie non-complementară | salariu deasupra plafonului | 12,15% | 8,10% |
Fondul național de asistență pentru locuințe | salariu | 0,5% | 0,5% |
Contribuție de solidaritate pentru autonomie | salariu - scutiri | 0,3% | 0% |
Pachet social | salariu - scutiri | 8% | 8% |
CSG - CRDS | salariu-1,75% | 0% | 8% |
Pentru acești angajați, contribuțiile sunt plătite de angajatori la un sindicat pentru încasarea contribuțiilor de asigurări sociale și a alocațiilor familiale (URSSAF).
nota 1: există alte deduceri obligatorii asupra salariilor care nu au nicio legătură cu protecția socială ( în transport , dialog social, ucenicie , construcție de exemplu).
nota 2: în 2018, CSG a crescut cu 1,7%, înlocuind asigurările de sănătate ale angajaților și contribuțiile la asigurările de șomaj.
Rată | |
---|---|
CSG | 8,2% |
CRDS | 0,5% |
Deducerea socială | 4,5% |
Contribuție suplimentară la taxa socială | 0,3% |
Taxă de solidaritate ( venituri active de solidaritate ) | 0,3% |
Total | 15,5% |
Tabelul de mai jos corespunde unei clasificări internaționale care segmentează protecția socială în șase categorii principale corespunzătoare a unsprezece riscuri.
În miliarde de euro | |
---|---|
Bătrânețe - supraviețuire | 319.7 |
In varsta | 281.4 |
Supravieţuire | 38.3 |
Sănătate | 245,0 |
Boală | 200.2 |
Handicap | 37,8 |
Accidente de muncă, boli profesionale | 6.9 |
Familie | 54.2 |
Ocuparea forței de muncă | 43.6 |
Şomaj | 40 |
Integrarea profesională | 3.6 |
Locuințe | 18.1 |
Sărăcia - excluziunea socială | 20.7 |
Total | 701.2 |
Merge | |
---|---|
Administrațiile de securitate socială | 73% |
Scheme de asigurări sociale | 63% |
Organizații dependente de asigurările sociale | 10% |
Alte administrații publice | 18% |
Administrația publică centrală | 13% |
Administrațiile publice locale | 5% |
Sector privat | 9% |
Instituții non-profit care deservesc gospodăriile | 3% |
Mutualitate și scheme de prevedere | 4% |
Alte regimuri ale corporațiilor financiare și nefinanciare | 2% |