| Interlingua (Vest) | |
| Autor | Edgar de Wahl |
|---|---|
| Categorie | limbaj auxiliar naturalist internațional |
| Clasificare pe familie | |
|
|
| Coduri de limbă | |
| ISO 639-1 | adică |
| ISO 639-2 | Insulă |
| ISO 639-3 | Insulă |
| IETF | in absenta |
| Probă | |
| Articolul 1 din Declarația universală a drepturilor omului (a se vedea textul în franceză ) Omni homes nasce líber e egal in dignitá e jures. Ei sunt înzestrați cu conștiință și trebuie să acționeze față de un altruist într-un spirit de fraternitate. | |
De vest , vechi nume istoric, care este numit în mod oficial interlingual , este o limbă construită , publicată în 1922 de către Edgar de Wahl , când unii oameni au încercat să recunoască esperanto în Liga . De Wahl a văzut-o ca pe un dezastru, deoarece o astfel de decizie ar fi împiedicat ulterior triumful propriului limbaj construit, pe care l-a văzut ca o soluție mai bună. Limba a evoluat ulterior în direcția creșterii latinizării: astfel revista Kosmoglott a fost redenumită în timp în Cosmoglotta . În timpul Războiului Rece , Western a fost redenumit interlingvistic pentru a nu-i îngrijora pe sovietici care l-au ținut ostatic pe fondatorul limbii și l-au împiedicat practic să corespundă. Este adevărat că, pentru a evita confuzia cu Interlingua , adepții continuă adesea să vorbească despre Interlingua (de ex. Western) .
Este o limbă care vrea să fie ușor de înțeles pentru toți vorbitorii unei limbi europene, la fel ca glot universal , The novial sau Interlingua , care va urma aceeași filozofie. Idiomul neutru sau mundolingue a avut deja aceeași revendicare.
Spre deosebire de acesta din urmă, occidentalii se permit câteva cuvinte de origine non-latină (germană Hem ; în engleză l ) și forme mai scurte ( regularmen pentru Interlingua regulat ). El a mers chiar atât de departe încât să folosească cuvinte în Esperanto, ca pri pentru aproximativ , pe care Interlingua le respinge absolut. Gramatica occidentală este hotărâtă regulat și, prin urmare, ușor de învățat. Alături de Interlingua, este cel mai naturalist limbaj artificial existent. Prin urmare, arată un pic ca un sabir mai evoluat sau un creol .
„ Li civilizația materială, știința și unificarea mem li arte se îmbogățesc. Cultivatul european a simțit aproape în hem în omni landes cozile au civilizația europeană, este, plus e plus, în li tot munde. Hodie presc omni states guerrea per li sam arms. Păcatul a încetat mijloacele de comunicare îmbunătățite, consecința tuturor terra pare să se diminueze. Un Parisano este mai gol în apropierea unui angleso unde un germanic care încearcă o sută de ani cu un paisano francez.
Civilizația materială, știința și chiar arta devin din ce în ce mai unite. Cultivatul european se simte aproape ca acasă în toate țările care au o civilizație europeană, adică în întreaga lume. Astăzi, aproape toate statele duc războiul cu aceleași arme. Mijloacele de intercomunicare se îmbunătățesc constant, drept consecință a căreia pământul pare să devină mai mic. Un parizian de astăzi este mai aproape de un englez sau de un german decât acum o sută de ani față de un țăran francez. "
" " Li studie del lingues, limitat la limbile limitate maxime cerute, solicită de la cultivar o mare forță care să fie, în parte, pentru a avea mai multe utilizări bune pentru alte scopuri. Li dominia scientifique extende each die; mult Témpor, ni tro Este greu, exigent de la fiecare cultivat de om, ca el să poată dobândi pe parcursul anului de studiu, în același conossentie al oamenilor de știință și de trei limbi, omuri egale desfăcând a învăța. .. E támen to es li precie payand por elevar se al modern culture. " ... If one pussa li studie del foren lingues til li graduates of complete mastering, li tempor besonat es imens. Dacă a rămas superficial, contribuie la practicarea necesară culturii intelectuale. ... Por omni tis quees aprende li lingues modern solmen pro practic necessitás e quees interessa se solmen al contemporary formes del lingues, the intellectual benefit of ti studie es max sovente mediocri.
Învățarea limbilor străine, chiar limitată la cele mai necesare limbi, necesită mult efort din partea tinerilor cultivați și, în parte, ar putea fi mai bine angajată. Științele sunt îmbogățite în fiecare zi; tinerii nu au prea mult timp sau putere pentru a-i studia principiile. Este greu să ceri fiecărui tânăr cultivat să dobândească, în anii de studiu, atât cunoștințele științei, cât și cele ale a trei limbi, toate trei dificile ... Și totuși cultura vine la acest preț. ... Dacă învățarea limbilor străine este împinsă temeinic, astfel încât să beneficieze mintea, este nevoie de un timp imens. Dacă este superficial, nu contribuie aproape nimic la cultura intelectuală. ... Pentru toți cei care învață limbi moderne în special dintr-un punct de vedere practic și care sunt interesați doar de formele contemporane de limbi, profitul intelectual al acestei învățări este de obicei mediocru. ""
Regula Wahl este o regulă de formare a cuvintelor care creează anumite forme gramaticale de la alții ( de exemplu , substantive din verbe ).
De infinitiv verbele de Vest au , de obicei , pentru a pune capăt -ar sau -er . Rădăcina se obține în felul următor:
Aceste șase excepții sunt:
Deoarece regula constă din trei părți, este adesea cunoscută sub numele de „cele trei reguli ale lui Wahl”.
Creăm substantive și adjective eliminând desinențele și obținând astfel rădăcina. După adunarea -r sau -er , obținem un infinitiv în majoritatea cazurilor: decora / t / ion, decora / t-, decora / r .
Această regulă a fost aplicată în Occident. După o posibilă modificare, se poate aplica această regulă pentru a crea noi forme ale unui cuvânt în special în limbile romanice sau în limbile care au împrumutat vocabularul limbilor romanice.