Kashmir کٲشُر / कॉशुर | |
Țară | India , Pakistan |
---|---|
Regiune | Caşmir |
Număr de vorbitori | 7.147.587 |
Tipologie | V2 |
Scris | Alfabet perso-arab , devanagari și alfa-silabar sharda |
Clasificare pe familie | |
|
|
Statutul oficial | |
Limba oficiala | Jammu și Kashmir ( India ) |
Coduri de limbă | |
ISO 639-1 | ks |
ISO 639-2 | kas |
ISO 639-3 | kas |
IETF | ks |
Kashmiri sau Kashmiri (Kashmiri în: کٲشر / कॉशुर , / k ə ː ʃ u r / ) este o limbă indiană aparținând ramurii indo-iraniană a familiei indo-europene . Se vorbește în Kashmir . Kashmirul este scris folosind un alfabet arab modificat , în Nastaliq , unul dintre stilurile caligrafiei persane . De asemenea, este scris cu alfabetul devanāgarī (cu unele modificări). El a scris anterior cu alfabetul Charada (sau Sharda, ceea ce înseamnă literalmente „cădere“ sau „toamnă“), un alfabet al VIII - lea secol care a existat nu mai în Kashmir.
În ciuda islamizării regiunii și, prin urmare, a limbii, Kashmir, în forma sa cea mai pură (antică), este un limbaj de erudiție incomparabilă pentru un idiom vernacular. Adesea eclipsat de sanscrită , apoi de persană , cașmirul are o literatură foarte bogată și arhaică, abundentă cu mari texte filosofice și religioase.
De cand Noiembrie 2008, Kashmiri a devenit o disciplină obligatorie pentru învățământul primar și secundar în Valea Kashmir .
Kashmir o limbă indo-ariană care face parte din grupul de limbi Dard .
Kashmirul a fost scris în Sharda , scrisul dezvoltat până în secolul al VIII- lea . Acum este folosit în scopuri foarte limitate (pentru a scrie horoscoape) de către clasa preoțească a comunității hinduse din Kashmir.
Kashmirul este scris astăzi cu alfabetul perso-arab (oficial în Jammu și Kashmir ) și alfabetul Devanagari .
Scrierea perso-arabă cu diacritice suplimentare este recunoscută ca fiind scrierea oficială cașmiriană de către guvernul Jammu și Kashmir și este acum utilizată pe scară largă în publicațiile de cărți, ziare și reviste.
Numele de familie | Izolat | API |
---|---|---|
zabar
زَبَر |
اَ | /la/ |
nebun
مَد |
آ | /la/ |
amālü
اَمالہٕ |
أ | / ə / |
amālü nebun
اَمالہٕ مَد |
ٲ | / əː / |
zēr
زیر |
اِ | / i / |
kashi zēr
کَشہِ زیر |
ای | / iː / |
sāyi
سایہِ |
إ | / ɨ / |
sāyi nebun
سایہِ مَد |
ٳ | / ɨː / |
pēsh
پیش |
اُ | / u / |
kashi wāwuk
کَشہِ واوُک |
اوٗ | / uː / |
nīmü wāwuk
نیٖمہٕ واوُک |
اۆ | / o / |
wāwuk
واوُک |
او | / Unde / |
wāwuk
لٔٹؠ واوُک |
اۄ | / ɔ / |
wāwuk nebun
لٔٹؠ واوُک مَد |
اۄا | / ɔː / |
khīmü yāyuk
خیٖمہٕ یایُک |
اےٚ | / e / |
yāyuk
یایُک |
اے | / eː / |
Numele de familie | Izolat | API |
---|---|---|
fi
بے |
ب | / b / |
pē
پے |
پ | / p / |
phạ
پھٔ |
پھ | / pʰ / |
tu
تے |
ت | / t / |
thạ
تھٔ |
تھ | / tʰ / |
tu
ٹے |
ٹ | / ʈ / |
ṭhạ
ٹھٔ |
ٹھ | / ʈʰ / |
sē
ثے |
ث | / s / |
jīm
جیٖم |
ج | / d͡ʒ / |
chīm
چیٖم |
چ | / t͡ʃ / |
chạ
چھٔ |
چھ | / t͡ʃʰ / |
fân
حَے |
ح | / h / |
khay
خَے |
خ | / x, kʰ / |
dāl
دال |
د | / d / |
ḍāl
ڈال |
ڈ | / ɖ / |
zāl
ذال |
ذ | / z / |
re
رے |
ر | / r / |
re
ڑے |
ڑ | / ɽ / |
zē
زے |
ز | / z / |
tsē
ژے |
ژ | / t͡s / |
tshạ
ژھٔ |
ژھ | / t͡sʰ / |
păcat
سیٖن |
س | / s / |
fluierul piciorului
شیٖن |
ش | / ʃ / |
sd
صۄاد |
ص | / s / |
zọ̄d
ضۄاد |
ض | / z / |
jucărie
طۄے |
ط | / t / |
zọy
ظـۄے |
ظ | / z / |
an
عٲن |
ع | / ∅ / |
gạn
غٲن |
غ | / g / |
fē
فے |
ف | / f, pʰ / |
qāf
قاف |
ق | / k / |
kīf
كـیٖـف |
ک | / k / |
khạ
کھٔ |
کھ | / kʰ / |
gāf
گاف |
گ | / ɡ / |
lām
لام |
ل | / l / |
Mi m
مـیٖـم |
م | / m / |
călugăriţă
نـوٗن |
ن | / n, ◌̃ / |
nūn gọnā
نوٗن غۄنہَ |
ں | / ◌̃ / |
wāw
واو |
و | / w / |
Hei
ہے |
ہ | / h / |
lọkuṭ yē , boḍ yē
لۄکُٹ یے, بۆڈ یے |
ی, ے | / d / |
gōl yāyuk / tālür '
گول یایُگ, تالٕرؠ |
ؠ | /la/ |
Scrierea devanagari cu diacritice suplimentare este, de asemenea, utilizată ca scenariu alternativ în unele lucrări literare, texte religioase, inclusiv cântece devoționale scrise de scriitori hindusi din Kashmir în afara Văii Kashmir.
vocale independente | अ | आ | इ | ई | उ | ऊ | ए | ऐ | ओ | औ |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
vocale dependente | ा | ि | ी | ु | ू | े | ै | ो | ौ |
vocale independente | ॶ | ॷ | ॲ | ऑ | ॳ | ॴ | ऎ | ऒ |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
vocale dependente | ॖ | ॗ | ॅ | ॉ | ऺ | ऻ | ॆ | ॊ |
अं | अः |
consoane complete | क ख ग च छ च़ छ़ ज ज़ ट ठ ड ड़ त द न प फ ब म य र ल व श स ह त्र |
---|
Kashmirul are următoarele foneme
Mic de statura | Lung | |||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anterior | Central | Posterior | Anterior | Central | Posterior | |||||||||||||||||||||||||
Închis | eu | اِ | इ | eu | ɨ | إ | ॶ | ü | tu | اُ | उ | tu | Închis | iː | ايٖ | ई | ī | ɨː | ٳ | ॷ | ǖ | uː | اوٗ | ऊ | ū | Închis | ||||
In medie | e | اےٚ | ऎ | e | ə | أ | ॳ | ạ (ö) | o | اۆ | ऒ | o | In medie | eː | اے | ए | ē | əː | ٲ | ॴ | ạ̄ (ȫ) | Unde | او | ओ | ō | In medie | ||||
Deschis | la | اَ | अ | la | ɔ | اۄ | ॲ | ọ | Deschis | la | آ | आ | la | ɔː | اۄا | ऑ | ọ̄ | Deschis |
Buze | Dental | Alveolar | Retroflex | Alveolo-palatină | Velar | Global | |||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Nazal | m | م | म | m | nu | ن | न | nu | ( ŋ ) | ||||||||||||||||||||
Ocluziv | (Surd) | p | پ | प | p | t̪ | ت / ط | त | t | ʈ | ٹ | ट | ṭ | k | ق / ک | क | k / q | ||||||||||||
(aspirat) | pʰ | ف / پھ | फ | ph / f | t̪ʰ | تھ | थ | a | ʈʰ | ٹھ | ठ | ṭh | kʰ | خ / کھ | ख | gh | |||||||||||||
(cu voce) | b | ب | ब | b | d̪ | د | द | d | ɖ | ڈ | ड | ḍ | g | غ / گ | ग | g | |||||||||||||
Africat | (Surd) | toate | ژ | च़ | ts | t͡ʃ | چ | च | cap | ||||||||||||||||||||
(aspirat) | t͡sʰ | ژھ | छ़ | tsh | t͡ʃʰ | چھ | छ | chh | |||||||||||||||||||||
(cu voce) | d͡ʒ | ج | ज | j | |||||||||||||||||||||||||
Fricativ | (Surd) | s | ث / س / ص | स | s | ʃ | ش | श | SH | ||||||||||||||||||||
(cu voce) | z | ذ / ز / ض / ظ | ज़ | z | h | ح / ہ | ह | h | |||||||||||||||||||||
Spirant | Acolo | ل | ल | l | j | ے | य | y | w | و | व | w | |||||||||||||||||
Rhotic | r̪ | ر | र | r | |||||||||||||||||||||||||
Bătut | ɽ | ڑ | ड़ | ṛ |