Nume oficial | (ro) Jilava |
---|---|
Numele local | (ro) Jilava |
Țară | România |
---|---|
Județ | Ilfov |
Locație geografică | Muntenia |
Oraș șef | Jilava ( d ) |
Zonă | 26.76 km 2 |
Altitudine | 71 m |
Informații de contact | 44 ° 20 ′ 37 ″ N, 26 ° 05 ′ 27 ″ E |
Populația | 12.223 locuitori. (2011) |
---|---|
Densitate | 456,8 locuitori / km 2 (2011) |
stare | Municipiul românesc |
---|---|
Director executiv | Petre Ilie Elefterie ( d ) (diniunie 2017) |
Conține localitatea | Jilava ( d ) |
Cod postal | 077120 |
---|---|
Site-ul web | www.primariajilava.ro |
Jilava este un sat și municipiu din județul Ilfov din România , la sud de București .
Numele provine dintr-un cuvânt românesc în sine derivat dintr-un cuvânt slav ( žilav ) trecut în limba română în jilav care înseamnă „loc umed” .
Satul este cunoscut în principal ca zonă industrială și pentru fortul său transformat în închisoare în 1938.
Regele Carol I st (1839-1914), a construit , de asemenea , un puternic element de fortificații de protecție București (în) . În timpul dictaturii carliste , fortul a fost transformat într-o închisoare, umplută de deținuți membri ai Gărzii de Fier , în virtual război civil împotriva autorităților. În timpul abdicării regelui Carol al II-lea și înființarea „statului național legionar” care asociază Garda de Fier și Mareșalul Ion Antonescu , „legionarii” Gărzii de Fier au fost eliberați și intelectuali, membri ai forțelor de poliție și politicieni democrați i-au înlocuit în celulele.
26 și 27 noiembrie 1940, „legionarii” la putere au ucis 64 de prizonieri politici în închisoare („ masacrul Jilava ”), inclusiv aproximativ cincizeci de jandarmi și ofițeri de poliție și fostul ministru al Justiției, Victor Iamandi, pentru „a răzbuna asasinarea” liderului lor Corneliu Zelea Codreanu în 1938 de regimul carlist . De asemenea, la marginea închisorii a fost1 st luna iunie anul 1946patru lideri ai regimului fascist românesc , inclusiv Ion Antonescu , arestat și judecat după ce România a trecut de partea Aliaților pe23 august 1944. 24 august 1944, De forțele armate române au capturat 98 de soldați germani ai Wehrmacht - ului care au fost deținuți acolo o lună înainte de a fi predat URSS , în conformitate cu acordul de armistițiu sovieto-română de12 septembrie 1944.
Treisprezece foști „legionari” judecați de regimul comunist din România au fost executați acolo la31 octombrie 1953 : refugiați în Germania după război, fuseseră recrutați de CIA și parașutați în România pentru a ajuta rezistența anticomunistă . Mulți deținuți politici ai regimului comunist au fost deținuți acolo și înainte de a fi transferați în lagărele de muncă forțată din Bărăgan și canalul Dunăre-Marea Neagră . 23 octombrie 1971, criminalul în serie Ion Rîmaru (în) a fost împușcat și acolo. În timpul căderii dictaturii comuniste , deținuții s-au revoltat și au cerut eliberarea lor, dar numai prizonierii politici au primit amnistie și eliberați. De la restabilirea democrației , închisoarea nu mai are decât deținuți de drept comun.
Unii prizonieri politici cunoscuțiLa recensământul din 2011 , 80,74% din populație s-au declarat români și 12,3% ca romi (0,47% au declarat o altă etnie și 6,47% nu au declarat o etnie).
Stânga | Scaune | |
---|---|---|
Partidul Social Democrat (PSD) | 5 | |
Partidul Național Liberal (PNL) | 4 | |
Partidul Mișcării Populare (PMP) | 2 | |
Partidul Puterii Umaniste (PPU) | 2 | |
Alianța liberalilor și a democraților (ALDE) | 1 | |
Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) | 1 | |
Partidul romilor „Pro-Europa” | 1 | |
Independent | 1 |