Foehn , foehn sau Fohn (pronunțat / f ø n / ; din Germană elvețiană Fohn , pronunțat / f ø ː n / ), este uscat și cald vânt din sectorul sudic, care suflă de obicei în toamna și la sfârșitul de iarnă / primăvara devreme , pe partea de nord a Alpilor , Franța, Elveția și Austria . Denumirea „foehn” este folosită, de asemenea, prin extensie, pentru a se referi la toate vânturile uscate și fierbinți produse de efectul foehn din munți. Deci, în Ticino , vântul nordic este numit foehn nordic.
Cuvântul „foehn” provine din Föhn elvețian-german (pronunțat / f ø ː n / ) și își are originea în Alpi . Fohn provine din latina favōnius ( „vântul blând“), și a fost adoptat de dialecte alpine germane, cu siguranță , prin intermediul stramosul retoromană (care astăzi spune favuogn , fuogn sau favugn ). Prin urmare, foehn-ul este inițial un vânt din Alpii de limbă germană. Prin analogie, cuvântul „foehn” este folosit și în anumite regiuni de limbă franceză, cum ar fi Elveția sau Alsacia , pentru a desemna uscătorul de păr , urmărind limba germană.
În franceză , potrivit dicționarelor , se poate scrie „foehn”, „fœhn” (transcrierea germană Umlaut ) sau chiar „föhn”.
Până la XIX - lea secol , mecanismul de foehn nu a fost înțeleasă. Era cunoscută fenomenologia și, de exemplu, furtuna de23 septembrie 1866a fost studiat în detaliu. Cu toate acestea, mulți autori credeau că foehn-ul era un vânt din Sahara și, prin urmare, era cald în mod natural. Deja în 1742, autorii italieni au observat că în nordul Italiei Sirocco a fost un vânt dulce și îndopat cu umiditate, dar ei nu au înțeles că un vânt dulce ar putea transforma în văile nordice într - un vânt dogoritor.. Dufour nu a înțeles acest fenomen și a publicat o monografie în 1868, discutând furtuna din 1866, unde a încercat să interpreteze acest fenomen. Cu toate acestea, în octombrie 1866 (deci cu doi ani înainte ) Julius von Hann publicase o interpretare aproximativ corectă a efectului foehn.
La nord de arcul alpin , foehn suflă din sud și este adesea asociat cu circulația aerului stabilită de un sistem de presiuni scăzute asupra insulelor britanice și nordul Franței ( legea lui Buys-Ballot ). În câmpia Po și pe versantul sudic al Alpilor, fluxul de aer este încărcat de umiditate datorită trecerii sale peste Marea Mediterană .
Prin forțare mecanică , aerul umed crește la traversarea Alpilor și se răcește cu temperatura: dacă aerul este saturat de umiditate, vaporii de apă se condensează și pot provoca precipitații abundente pe versantul sudic. Dacă masa de aer este stabilă, un flux descendent de aer se instalează pe cealaltă parte a crestelor și previne formarea norilor, formând uneori un perete foehn la creste.
Văile și poalele din subteran sunt supuse unei coborâri de aer de mare altitudine, cald și uscat. Acest flux descendent inhibă formarea norilor pe câțiva kilometri până la câteva zeci de kilometri în aval de linia de creastă și aduce vreme însorită, sau cel puțin senină, la altitudine mică și medie.
Temperatura aerului saturat evoluează în funcție de gradientul adiabatic umed , care este de ordinul a 6 K / km , în timp ce cea a aerului uscat evoluează în funcție de gradientul adiabatic uscat care se apropie de 9,75 K / km . La latitudini medii, gradientul mediu de temperatură este de ordinul a 7 K / km .
Vârfurile alpine la nord de Milano sunt la aproximativ 3.500 de metri deasupra nivelului mării. Se presupune că baza stratului de nori se află la o altitudine de 1000 de metri. Deci, în văile nordice, încălzirea ΔT la 1000 de metri va fi:
Vântul foehn poate determina creșterea locală a temperaturii cu peste 10 ° C pe un interval de câteva minute și, în munți, câteva ore pot provoca o dispariție rapidă a pachetului de zăpadă prin topire sau chiar sublimare .
În 7 și 8 noiembrie 1982, în nordul Elveției a avut loc un așa-zis episod centenar. Rafalele de vânt au atins 80 de noduri pe Jungfraujoch și 108 noduri la cetatea Gütsch . Gradientul de presiune a fost de 18 hPa între nordul Alpilor și sud. S-a format o joasă la mare altitudine și s-a stabilit un regim de vânt sudic. Temperatura a fost de 2 ° C în câmpia Po, în timp ce a ajuns la 20 ° C în Zurich .
La nord de lanțul alpin se formează valuri de munte și, prin urmare, se formează rotoare care pot fi extrem de violente. Un rotor poate provoca rafale violente de vânt urmate de calm calm, la intervale scurte, care dau un efect similar fenomenului lui Loewe , dar cu un mecanism diferit. În plus, aerul este accelerat în văi de efectul Venturi și s-au înregistrat vânturi cu forță de uragan ( 118 km / h sau mai mult). Astfel, au fost măsurate vânturi de 130 km / h cu vârfuri de 200 km / h .
După cum sa menționat mai sus, foehn-ul este asociat cu un sistem de presiune scăzută și, prin urmare, cu o perturbare care se deplasează de la vest la est. Cerul poate fi albastru intens doar cu câțiva nori lenticulari . Într-un vânt moderat, condițiile meteorologice par a fi vreme caldă foarte frumoasă. Cu toate acestea, aceste condiții sunt înșelătoare, iar când vântul încetează să sufle, condițiile se vor deteriora, lăsând loc vremii instabile în urma trecerii unui front rece .
În plus, deoarece aerul este reînnoit și comprimat în mod constant, un regim foehn are ca rezultat nopți mult mai calde decât de obicei, încălzirea aerului fiind legată de un fenomen mecanic. Astfel, pe 23 septembrie 2013, temperatura a rămas peste 24 ° C peste noapte în Schattendorf și Altdorf , într-o noapte de toamnă la munte.
Uneori pădurile sunt devastate și acoperișurile dărâmate. Foehn poate provoca, de asemenea, întreruperi prin distrugerea liniilor electrice.
În Pirineii Atlantici, daunele provocate de foehn sunt uneori semnificative, cum ar fi această furtună de foehn Barbara în septembrie 2020 și rafalele sale la 210 km / h înregistrate lângă La Pierre Saint-Martin (64).
Un studiu de la Universitatea Louis-et-Maximilien din München a constatat o creștere de 10% a sinuciderilor și a accidentelor în timpul episoadelor din Europa. Mitologia populară asociază, de asemenea, diferite afecțiuni, de la migrenă la psihoză . Oricine comite o crimă de pasiune într-o zi scurtă în Bavaria va beneficia de circumstanțe atenuante, se spune ... Cu toate acestea, aceste credințe sunt doar anecdotice . Astfel, o zicală țărănească germană spune: „ Kriegt der Knecht vom Föhn einen Wahn, schlachtet er den Wetterhahn ” („O mână stabilă înnebunită de foehn va merge și va ucide giroul.”)