O dezbatere este o discuție sau un set de discuții pe un subiect, specific sau de fond, în care participă indivizi cu opinii, idei, reflecții, opinii mai mult sau mai puțin divergente.
O dezbatere poate fi exprimată sub diferite forme, cea mai comună fiind întâlnirea într-un singur loc a persoanelor fizice.
Multe școli de gândire încearcă să stimuleze „dezbaterile metodice”. Apoi, este vorba de a trece dincolo de polemica sterilă, pentru a favoriza o abordare constructivă a discuției. În Franța, s-au făcut anumite încercări în această direcție, dar mai ales rămân sub formă de schițe și cercetări.
După cum spun promotorii site-ului Hyperdébat:
„Ideea dezbaterii metodice pleacă de la o observație oarecum paradoxală. Deși nimic nu este mai obișnuit decât dezbaterea, nu am găsit nicio metodă care să permită:
Conferințele, mesele rotunde și acțiunile de comunicare nu îndeplinesc aceste specificații. Modelele de inteligență socială specifică specificațiile pentru un proces de reflecție colectivă, iar instrumentele de dialog rezultate permit desfășurarea acestuia la scară largă în cadrul unui corp social.
Pentru probleme foarte complexe, care implică un număr mare de părți interesate , autoritățile publice pot considera necesar organizarea dezbaterilor publice.
Franța are o cultură relativ lungă de dezbateri publice în timpul Revoluției Franceze , dezbateri au avut loc de la 1789 la Adunarea Națională. Au fost distribuite populației prin Journal des debates .
Această practică a dezbaterii publice a fost reluată odată cu recunoașterea principiului participării publice, consacrat acum în sistemul juridic francez de articolul 2 din legea din 2 februarie 1995 privind protecția mediului, cunoscută sub numele de legea Barnier , care instituie Comisia Națională pentru Dezbateri Publice , creată în 2002.
Legea 7 iulie 2011referitor la bioetică prevede în articolul 46 că „orice proiect de reformă privind problemele etice și problemele sociale ridicate de progresele în cunoștințe în domeniile biologiei, medicinei și sănătății trebuie să fie precedat de o dezbatere publică sub formă de declarații generale” .
Educația pentru dezbateri este o interdicție importantă și de lungă durată a programelor școlare, în special a educației morale și civice (unde vorbim de „dezbatere reglementată sau argumentată”), chiar dacă există dezbateri cu privire la locul real pe care îl are.
Dezbaterea într-un cadru școlar poate satisface mai multe nevoi:
Etapele unei lucrări de dezbatere sunt bine identificate:
Profesorul alocă în funcție de obiectivele sale mai mult sau mai puțin timp fiecăreia dintre aceste etape și se poate baza pe multe ajutoare academice. Important este să nu neglijăm faza de încheiere, astfel încât educația în luarea deciziilor colective, o miză republicană majoră, să rămână finalitatea.
Iată câteva exemple de dezbateri celebre: