Coalgebra
În matematică , noțiunea de coalgebră este o noțiune duală a celei de algebră peste un inel sau peste un câmp. În mod informal, o algebră A este un spațiu vectorial (sau un -modul) care este suplimentar prevăzut cu o multiplicare, adică cu o hartă care compune două elemente din A pentru a construi un al treilea. O coalgebră C este deci un spațiu vectorial (sau un -modul) dotat cu o multiplicație , adică cu o hartă care ia un element de C și care returnează două .
K{\ displaystyle \ mathbb {K}}K{\ displaystyle \ mathbb {K}}
Definiție formală
Fie K un câmp. O coalgebră C peste K este un spațiu K- vector dotat cu două hărți liniare K și astfel încât:
Δ:VS→VS⊗VS{\ displaystyle \ Delta: C \ to C \ otimes C}ϵ:VS→K{\ displaystyle \ epsilon: C \ to K}
- (eudVS⊗Δ)∘Δ=(Δ⊗eudVS)∘Δ{\ displaystyle (\ mathrm {id} _ {C} \ otimes \ Delta) \ circ \ Delta = (\ Delta \ otimes \ mathrm {id} _ {C}) \ circ \ Delta}
-
(eudVS⊗ϵ)∘Δ=eudVS=(ϵ⊗eudVS)∘Δ{\ displaystyle (\ mathrm {id} _ {C} \ otimes \ epsilon) \ circ \ Delta = \ mathrm {id} _ {C} = (\ epsilon \ otimes \ mathrm {id} _ {C}) \ circ \ Delta}.
Aplicația se numește coprodus și țară. Prima condiție se numește coasociativitate (noțiunea dublă de asociativitate în inele ), iar a doua este analogul relației pe care unitatea ( elementul neutru al multiplicării) o satisface într-un inel.
Δ{\ displaystyle \ Delta}ϵ{\ displaystyle \ epsilon}
Relația cu algebrele
Noțiunea de coalgebra este dublă cu cea a algebrei, în sensul că liniar duală a spațiului vectorial subiacent un coalgebra C are o structură naturală coprodus algebra indusă C . Pentru lit. f , g două elemente ale dublă C . Stabilind pentru toți x din C , definim produsul de f și g de:
Δ(X)=∑X(1)⊗X(2){\ displaystyle \ Delta (x) = \ sum x ^ {(1)} \ otimes x ^ {(2)}}
(f⋆g)(X)=(f⊗g)(Δ(X))=∑f(X(1))×g(X(2)){\ displaystyle (f \ star g) (x) = (f \ otimes g) (\ Delta (x)) = \ sum f (x ^ {(1)}) \ times g (x ^ {(2)} )}}.
Faptul că este co-asociativ este exact condiția care garantează că este asociativ.
Δ{\ displaystyle \ Delta}⋆{\ displaystyle \ star}
În schimb, dacă A este o algebră dimensională finită , atunci dualul lui A are o structură naturală de coalgebră. Într-adevăr, multiplicarea lui A poate fi văzută ca o aplicație . Prin trecerea la dual, obținem o aplicație definită de
μ:LA⊗LA⟶LA{\ displaystyle \ mu: A \ otimes A \ longrightarrow A}μ∗:LA∗⟶(LA⊗LA)∗{\ displaystyle \ mu ^ {*}: A ^ {*} \ longrightarrow (A \ otimes A) ^ {*}}
∀f∈LA∗, (μ∗(f))(X⊗y)=f(μ(X⊗y)){\ displaystyle \ forall f \ in A ^ {*}, \ (\ mu ^ {*} (f)) (x \ otimes y) = f (\ mu (x \ otimes y))}.
Cu toate acestea, dacă A este de dimensiune finită, există un izomorfism natural , prin urmare definește un coprodus, co-asociativitatea rezultată din asociativitatea lui .
(LA⊗LA)∗≅LA∗⊗LA∗{\ displaystyle (A \ otimes A) ^ {*} \ cong A ^ {*} \ otimes A ^ {*}}μ∗{\ displaystyle \ mu ^ {*}}μ{\ displaystyle \ mu}
Exemplu
- Dacă E este un K-spatiu vectorial bază , atunci definim un co-produs prin plasarea și extinderea liniar toate E .{eeu}eu∈Eu{\ displaystyle \ {e_ {i} \} _ {i \ în I}}Δ(eeu)=eeu⊗eeu{\ displaystyle \ Delta (e_ {i}) = e_ {i} \ otimes e_ {i}}
Bibliografie
-
(en) Bart Jacobs, Introducere în Coalgebră: Către matematica statelor și observație , Cambridge, Cambridge University Press, col. „Cambridge Tracts in theoretical Computer Science”,octombrie 2016, 494 pagini p. ( ISBN 978-1-107-17789-5 , prezentare online ).
- Davide Sangiorgi, „ Despre originile bisimulării și coinducției ”, ACM Trans. Program. Lang. Syst , vol. 31 (4),2009, p. 15: 1-15: 41
-
Davide Sangiorgi, Introducere în Bisimulare și Coinducție , Cambridge University Press,2012.
-
Davide Sangiorgi și Jan Rutten, Subiecte avansate în bisimulare și coinducție , Cambridge University Press,2011.
Textele introductive
-
Bart Jacobs și Jan Rutten, „ Un tutorial despre (co) algebre și (co) inducție ”, Buletin EATCS , nr . 62,1997, p. 222-269 ( citit online , consultat la 29 iunie 2018 ) - descrie simultan inducția și coinducția
-
Eduardo Giménez și Pierre Castéran, „ „ Un tutorial despre [co-] tipurile inductive în Coq ” ” ,2007(accesat pe 29 iunie 2018 ) .
-
Dexter Kozen și Alexandra Silva , „ Coinducție practică ”, Structuri matematice în informatică , vol. 27, n o 07,2016, p. 1132–1152 ( ISSN 0960-1295 , DOI 10.1017 / S0960129515000493 , citiți online ).
-
Pierre-Marie Pédrot, „ Un studiu al coinducției în Coq ” ,18 iunie 2015(accesat pe 29 iunie 2018 ) .
Vezi și tu
<img src="https://fr.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;">