Consumul de energie și efectul de seră sunt strâns legate: consensul științific actual indică originea antropogenă a încălzirii globale actuale . Diferitele activități umane emit cantități mari de gaze cu efect de seră (GES) și acestea influențează dinamica atmosferică la scară planetară, prevenind în special reemisia radiației infraroșii de pe Pământ în spațiu.
O parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră se datorează aprovizionării și consumului de energie . Arderea combustibililor fosili este predominantă în aceste emisii. Arderea cărbunelui , lignitului , petrolului (și a derivaților săi, cum ar fi motorina sau kerosenul) sau a gazelor naturale emite energie, CO 2și diverse alte produse secundare. Această energie o caută activitățile umane.
Astfel, în Franța, planurile regionale de planificare, dezvoltare durabilă și egalitate a teritoriilor (SRADDET) ridică la rangul de temă de mediu tripticul climei, energiei și aerului, cunoscut sub numele de climat. -Air-energy . De exemplu, Grand Est SRADDET include o anexă „climă-aer-energie”.
Pentru prima dată, potrivit ministrului italian pentru tranziție ecologică, G20 a recunoscut că „politicile climatice și energetice sunt foarte serios corelate” .
În 2003, consumul final de energie în lume se ridica la 6.265 milioane de tone de petrol echivalent (tep); inclusiv 25% pentru Statele Unite , 19,5% pentru Uniunea Europeană (27 de membri) și 10,8% pentru China .
Transportul este zona de activitate umană care produce cea mai gazelor cu efect de seră. În țările dezvoltate, activitatea de transport generează în jur de 25-30% din emisiile de CO 2iar aceste emisii sunt în creștere. Potrivit unui studiu care ia în considerare transportul, mâncarea, cazarea și achizițiile călătorilor, 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră se datorează turismului . Creșterea continuă a turismului mondial, determinată de creșterea nivelului de trai în țările emergente, sugerează o înrăutățire a impactului său asupra mediului, în ciuda eforturilor de reducere a amprentei de carbon a acestui sector economic .
În Franța , căldura constituie, cu 35% din necesarul de energie, principalul element energetic. Într-adevăr, încălzirea consumă 56 Mtoe / a împotriva:
80% din necesarul de căldură este acoperit în prezent de combustibili fosili (date de la asociația AMORCE).
Potrivit unui raport parlamentar, pentru a înlocui utilizarea fosilelor, trebuie dezvoltate energii termice regenerabile. Depinde de autoritățile locale să sprijine și să amplifice această dezvoltare.
Pe de altă parte, pentru asociația Sauvons le climat , dezvoltarea încălzirii electrice cuplată cu o mai bună izolare a clădirilor este cea mai eficientă soluție.
Potrivit unui studiu publicat în Nature în 2020, chiar presupunând că amprenta de carbon electrică nu arată nicio îmbunătățire, există încă interesul de a trece la mașini electrice pentru transport și pompe de căldură pentru clădiri.
Emisiile de GES din sectoarele producției de energie electricăTabelul următor compară emisiile totale de GES pe sectorul producției de energie electrică .
Energie / Tehnologie | Emisia centralelor electrice |
Alte etape ale lanțului |
Total |
---|---|---|---|
LIGNIT | |||
Tehnologia anilor 1990 (limita superioară) | 359 | 7 | 366 |
Tehnologia anilor 1990 (limita inferioară) | 247 | 14 | 261 |
Tehnologie din 2005-2020 | 217 | 11 | 228 |
CĂRBUNE | |||
Tehnologia anilor 1990 (limita superioară) | 278 | 79 | 357 |
Tehnologia anilor 1990 (limita inferioară) | 216 | 48 | 264 |
Tehnologie din 2005-2020 | 181 | 25 | 206 |
ULEI | |||
Tehnologia anilor 1990 (limita superioară) | 215 | 31 | 246 |
Tehnologia anilor 1990 (limita inferioară) | 195 | 24 | 219 |
Tehnologie din 2005-2020 | 121 | 28 | 149 |
GAZ NATURAL | |||
Tehnologia anilor 1990 (limita superioară) | 157 | 31 | 188 |
Tehnologia anilor 1990 (limita inferioară) | 99 | 21 | 120 |
Tehnologie din 2005-2020 | 90 | 16 | 106 |
FOTOVOLTAIC SOLAR | |||
Tehnologia anilor 1990 (limita superioară) | 0 | 76.4 | 76.4 |
Tehnologia anilor 1990 (limita inferioară) | 0 | 27.3 | 27.3 |
Tehnologie din 2005-2020 | 0 | 8.2 | 8.2 |
HIDRAULIC | |||
Centrale electrice din lac (Brazilia, teoretic) | 0 | 64.6 | 64.6 |
Centrale electrice ale lacului (Germania, limita superioară) | 0 | 6.3 | 6.3 |
Centrale electrice din lac (Canada) | 0 | 4.4 | 4.4 |
Centrale electrice de curgere (Elveția) | 0 | 1.1 | 1.1 |
BIOMASA | |||
Limită superioară | 0 | 16.6 | 16.6 |
Limita inferioară | 0 | 8.4 | 8.4 |
VÂNT | |||
Capacitate instalată 25% (Japonia) | 0 | 13.1 | 13.1 |
Capacitate instalată <10%, teren (Elveția) | 0 | 9.8 | 9.8 |
Capacitate instalată 10%, teren (Belgia) | 0 | 7.6 | 7.6 |
Capacitate instalată 35%, situri de coastă (Belgia) | 0 | 2.5 | 2.5 |
Capacitate instalată 30%, situri de coastă (Marea Britanie) | 0 | 2.5 | 2.5 |
NUCLEAR | |||
Limită superioară | 0 | 5.7 | 5.7 |
Limita inferioară | 0 | 2.5 | 2.5 |
O evaluare a emisiilor de CO 2produs de lanțul de producție a fost realizat de institutul german Öko-Institut, la cererea ministrului german pentru ecologie Sigmud Gabriel, utilizând modelul GEMIS. Raportul afirmă că electricitatea nucleară emite de la 7 grame (în Franța) la 61 de grame (în Rusia) de CO 2pe kilowatt-oră produsă și că energia eoliană emite 23 de grame de CO 2pe kilowatt-oră produs. Se observă astfel că diferite metode de calcul dau rezultate similare.
În Franța , clădirile rezidențiale și terțiare produc 24% din emisiile de gaze cu efect de seră și reprezintă 44% din consumul de energie. Prin urmare, legea privind tranziția energetică stabilește obiective ambițioase pentru sector.