Numele local | (ro) Viișoara |
---|
Țară | România |
---|---|
Județ | Mureș |
Oraș șef | Viișoara (Mureș) ( d ) |
Zonă | 66,87 km 2 |
Informații de contact | 46 ° 18 ′ 29 ″ N, 24 ° 33 ′ 20 ″ E |
Populația | 1.659 locuitori. (2011) |
---|---|
Densitate | 24,8 locuitori / km 2 (2011) |
stare | Municipiul românesc |
---|---|
Director executiv | Ovidiu Dorel Stoica ( d ) (din1996) |
Conține localități | Viișoara (Mureș) ( d ) , Ormeniș ( d ) , Sântioana ( d ) |
Cod postal | 547645 |
---|---|
Site-ul web | www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-VIISOARA/73823 |
VIISOARA ( maghiară Csatófalva , germană Hohndorf , Huinderf în dialectul săsesc) este un român comun al județului din Mureș , în regiunea istorică a Transilvaniei și în regiunea de dezvoltare centrală.
Municipiul Viișoara este situat în sudul Județului, la granița cu Județul Sibiului , pe dealurile Târnava Mică, la 10 km nord de Dumbrăveni și la 50 km sud de Târgu Mureș , capitala județului.
Municipalitatea este alcătuită din următoarele sate (populație în 2002): trei
Prima mențiune scrisă a satului datează din 1367 sub numele de Hondorf .
Municipalitatea Viișoara a aparținut Regatului Ungariei , apoi Imperiului Austriac și Imperiului Austro-Ungar .
În 1876 , în timpul reorganizării administrative a Transilvaniei, aceasta a fost atașată județului Kis-Küküllő (Târnava Mică) a cărei capitală era orașul Târnăveni.
Municipalitatea Viișoara s-a alăturat României în 1920 , la Tratatul de la Trianon , în timpul destrămării Austro-Ungariei . După cel de- al doilea arbitraj de la Viena , a fost ocupat de Ungaria din 1940 până în 1944 . A devenit din nou româncă în 1945 .
Stânga | Scaune | |
---|---|---|
Partidul Social Democrat (PSD) | 6 | |
Partidul Național Liberal (PNL) | 3 | |
Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) | 2 |
În 2002 , compoziția religioasă a municipalității era următoarea:
Comuna avea la începutul secolului XX E o majoritate absolută a populației de origine germanică ( sași ai Transilvaniei ), dar vicisitudinile istoriei au redus această comunitate să fie mai mult decât anecdotică în prezent. De la 2.310 oameni în 1941 , am urcat la 1.615 în 1956 (deportări după cel de- al doilea război mondial ), apoi la 1.013 oameni în 1977 și în final la 109 oameni după Revoluția din 1989 și deschiderea granițelor care au avut monitorizare.
În 1910 , municipalitatea avea 1.140 de români (34,55%), 2.012 germani și 42 unguri (1,27%).
În 1930 , existau 1.131 de români (31,88%), 2.140 de germani (60,32%), 60 de maghiari (1,69%) și 204 de țigani (5,75%).
În 2002 , 1.151 români (69,21%) trăiau alături de 47 de maghiari (2,82%), 39 de germani (2,34%) și 424 de țigani (25,49%). La acea dată, existau 544 de gospodării și 644 de locuințe.
1850 | 1880 | 1900 | 1910 | 1930 | 1956 | 1977 | 1992 | 2002 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
2.780 | 2.747 | 3 117 | 3.300 | 3.548 | 3.546 | 2.574 | 1.636 | 1.663 |
2007 | - | - | - | - | - | - | - | - |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1.702 | - | - | - | - | - | - | - | - |
Economia orașului se bazează pe agricultură și creșterea animalelor.
Viișoara se află pe drumul regional DJ42 Coroisânmărtin - Dumbrăveni , în județul Sibiu .