Redactor șef |
---|
Naștere |
13 noiembrie 1946 Poznan |
---|---|
Moarte |
26 decembrie 2014(68 de ani) Newtonville, Massachusetts ( în ) |
Înmormântare | Cimitirul Muntelui Auburn |
Naţionalitate | Lustrui |
Instruire | Universitatea Adam-Mickiewicz din Poznań |
Activități | Poet , traducător , scriitor , critic literar , profesor universitar , sindicalist, critic |
Mamă | Zofia Barańczak ( d ) |
Fratii | Małgorzata Musierowicz ( în ) |
Lucrat pentru | Universitatea Harvard , Universitatea Adam Mickiewicz din Poznań |
---|---|
Partid politic | Partidul Muncitorilor Polonezi Unite |
Membru al | Societatea Poloneză de Arte și Științe din străinătate ( fr ) |
Premii |
Bursa Guggenheim Medalia de aur a meritului cultural polonez Premiul literar Gloria Artis al Fundației Kościelski (1972) |
Stanisław Barańczak , născut la13 noiembrie 1946la Poznań și a murit pe26 decembrie 2014 în Boston , este poet , traducător , eseist și critic literar polonez . Pentru a scăpa de cenzură, el a folosit pseudonime precum Barbara Stawiczak, Szczęsny Dzierżankiewicz și Feliks Trzymałko.
A fost educat la Poznań la liceul Karol Marcinkowski și la Universitatea Adam Mickiewicz care studiază filologia poloneză. A fost membru al PZPR (Partidul Comunist Polonez) din 1967 până în 1969. În 1974, și-a susținut teza de doctorat despre poezia lui Miron Białoszewski .
Ca poet, a debutat în recenzia „Odra” în 1965.
Trei ani mai târziu, a publicat prima sa carte de poezie „Korekta twarzy” (Corecția feței).
În 1972, a câștigat Premiul Kościelski acordat în fiecare an de o fundație stabilită în Elveția unui tânăr scriitor polonez.
În 1975 , el a semnat „scrisoarea din 59” împotriva regimului comunist din Polonia și a cerut libertatea muncii, conștiinței, religiei, expresiei și informațiilor. A participat la crearea KOR (Comitetul de Apărare a Muncitorilor). Câțiva ani a lucrat la Universitatea Adam Mickiewicz, dar în 1977 a fost demis. După înființarea Solidarność în 1980 , a devenit membru. Datorită succesului protestelor, s-a întors la facultate înainte de a accepta o ofertă de muncă la Universitatea Harvard , dar s-a îmbolnăvit de boala Parkinson .
În Polonia, publică opt volume de poezie, reproduse clandestin pe duplicatoare și distribuite între membrii sindicatului.
În 1981, Polonia a intrat sub regimul legii marțiale , o nouă etapă în lupta autorităților comuniste împotriva opoziției. Barańczak scrie în Statele Unite eseurile sale despre literatura poloneză sub comunism, în special despre poezia lui Zbigniew Herbert sau studiile „Etyka i poetyka” (Etică și poetică).
În 1983 , a participat la crearea „ Zeszyty Literackie (pl) ” (Cahiers littéraires) creată de Barbara Toruńczyk (pl) la Kultura de Jerzy Giedroyc ) la Paris, de care este încă editor și în 1986 a devenit și șeful „ Polish Review ” la New York .
Printre cărțile de poezie publicate după căderea comunismului în Polonia, se numără și „Chirurgiczna precyzja” ( Precizie chirurgicală ) care a primit cel mai prestigios premiu literar polonez, Premiul Nike în 1998 .
Este fratele Małgorzata Musierowicz (pl) scriitor polonez de tineret.
Poezia lui Barańczak relevă o mare influență a literaturii engleze a cărei traducător este.
El a tradus cele mai multe dintre lucrările lui William Shakespeare și multe opere de limba engleză poeților metafizice ale XVII - lea secol .
Poeziile lui Barańczak se bazează pe o poetică care dezvăluie o mare bogăție și diversitate de forme (poemul „Południe” - Amiază).
Această cerință nu l-a împiedicat să scrie poezii și cântece anticomuniste foarte populare în anii 1970 și după aceea.
Acestea sunt „traducerile de muzică” ale lui Franz Schubert . Cântecele compuse inițial pentru textele lui Wilhelm Müller Barańczak își reinventează poetic propriile texte. Este o reinvenție comparabilă de exemplu cu „traducerea lui Chopin” la alți poeți (de exemplu Kornel Ujejski în poloneză sau Jean Loysel în franceză). Această invenție a formelor bazate pe propriile sale sentimente și experiența sa personală de viață este caracteristică poeziei lui Barańczak.