Psalmul 79 (78 în conformitate cu numerotarea greacă ) este un lamento pentru distrugerea orașului sfânt, Ierusalim . Este atribuit lui Asaph .
| verset | ebraică originală | Traducere franceză a lui Louis Segond | Latină vulgate |
|---|---|---|---|
| 1 | מִזְמוֹר, לְאָסָף: אֱלֹהִים, בָּאוּ גוֹיִם בְּנַחֲלָתֶךָ - טִמְּאוּ, אֶת הֵיכַל קָדְשֶׁךָ; שָׂמוּ אֶת-יְרוּשָׁלִַם לְעִיִּים | [Psalmul lui Asaf.] Doamne! neamurile au invadat moștenirea ta, au profanat templul tău sfânt, au făcut din Ierusalim o grămadă de pietre. | [Psalmus Asaph] Deus venerunt gentes in hereditatem tuam polluerunt templum sanctum tuum posuerunt Hierusalem in pomorum custodiam |
| 2 | נָתְנוּ, אֶת-נִבְלַת עֲבָדֶיךָ - מַאֲכָל, לְעוֹף הַשָּׁמָיִם; בְּשַׂר חֲסִידֶיךָ, לְחַיְתוֹ-אָרֶץ | Au dat cadavrele robilor tăi păsărilor cerului ca hrană, carnea sfinților tăi fiarelor pământului; | Posuerunt morticina servorum tuorum escas volatilibus caeli carnes sanctorum tuorum bestiis terrae |
| 3 | שָׁפְכוּ דָמָם, כַּמַּיִם - סְבִיבוֹת יְרוּשָׁלִָם; וְאֵין קוֹבֵר | Și-au vărsat sângele ca apa în jurul Ierusalimului și nu a fost nimeni care să-i îngroape. | Effuderunt sanguinem ipsorum tamquam aquam in circuitu Hierusalem and non erat qui sepeliret |
| 4 | הָיִינוּ חֶרְפָּה, לִשְׁכֵנֵינוּ; לַעַג וָקֶלֶס, לִסְבִיבוֹתֵינוּ | Am devenit un obiect de oprobiu pentru vecinii noștri, de batjocură și ridicol pentru cei din jurul nostru. | Facti sumus obprobrium vicinis nostris subsannatio et inlusio his qui circum nos sunt |
| 5 | עַד-מָה יְהוָה, תֶּאֱנַף לָנֶצַח; תִּבְעַר כְּמוֹ-אֵשׁ, קִנְאָתֶךָ | Cât timp, Doamne! te vei mânia fără încetare și te vei aprinde mânia ca pe foc? | Usquequo Domine irasceris in finem accendetur velut ignis zelus tuus |
| 6 | שְׁפֹךְ חֲמָתְךָ-- אֶל הַגּוֹיִם, אֲשֶׁר לֹא-יְדָעוּךָ: וְעַל מַמְלָכוֹת-- אֲשֶׁר בְּשִׁמְךָ, לֹא קָרָאוּ | Revarsă mânia ta asupra neamurilor care nu te cunosc și asupra împărățiilor care nu cheamă numele tău! | Effunde iram tuam in gentes quae te non noverunt and in regna quae nomen tuum non invocaverunt |
| 7 | כִּי, אָכַל אֶת-יַעֲקֹב; וְאֶת-נָוֵהוּ הֵשַׁמּוּ | Căci l-au devorat pe Iacov și i-au distrus casa. | Quia comederunt Iacob et locum eius desolaverunt |
| 8 | אַל-תִּזְכָּר-לָנוּ, עֲוֹנֹת רִאשֹׁנִים: מַהֵר, יְקַדְּמוּנוּ רַחֲמֶיךָ - כִּי דַלּוֹנוּ מְאֹד | Nu vă amintiți nelegiuirile noastre din trecut! Fie ca milele voastre să vină în grabă să ne întâlnească! Pentru că suntem foarte nefericiți. | Do memineris iniquitatum nostrarum antiquarum cito anticipate our misericordiae tuae quia pauperes facti sumus nimis |
| 9 | עָזְרֵנוּ, אֱלֹהֵי יִשְׁעֵנוּ - עַל-דְּבַר כְּבוֹד-שְׁמֶךָ; וְהַצִּילֵנוּ וְכַפֵּר עַל-חַטֹּאתֵינוּ, לְמַעַן שְׁמֶךָ | Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria numelui tău! Izbăvește-ne și iartă-ne păcatele, din cauza numelui Tău! | Adiuva nos Deus salutaris noster propter gloriam nominis tui Domera libera nos et propitius esto peccatis nostris propter nomen tuum |
| 10 | לָמָּה, יֹאמְרוּ הַגּוֹיִם-- אַיֵּה אֱלֹהֵיהֶם: יִוָּדַע בַּגֹּיִים לְעֵינֵינוּ; נִקְמַת, דַּם-עֲבָדֶיךָ הַשָּׁפוּךְ | De ce ar spune națiunile: Unde este Dumnezeul lor? Să se știe în prezența noastră printre națiuni că răzbuni sângele robilor tăi, sângele vărsat! | Ne forte dicant in gentibus ubi est Deus eorum et innotescat in nationibus coram oculis nostris ultio sanguinis servorum tuorum which effusus est |
| 11 | תָּבוֹא לְפָנֶיךָ, אֶנְקַת אָסִיר: כְּגֹדֶל זְרוֹעֲךָ - הוֹתֵר, בְּנֵי תְמוּתָה | Să vă ajungă gemetele captivilor! Cu brațul tău puternic salvează pe cei care sunt pe cale să piară! | Introeat in conspectu tuo gemitus conpeditorum secundum magnitudinem brachii tui posside filios mortificatorum |
| 12 | וְהָשֵׁב לִשְׁכֵנֵינוּ שִׁבְעָתַיִם, אֶל-חֵיקָם; חֶרְפָּתָם אֲשֶׁר חֵרְפוּךָ אֲדֹנָי | Plătește înapoi vecinilor noștri de șapte ori în mijlocul lor jignirile pe care ți le-au făcut, Doamne! | Et redde vicinis nostris septuplum in sinu eorum inproperium ipsorum quod exprobraverunt tibi Domine |
| 13 | וַאֲנַחְנוּ עַמְּךָ, וְצֹאן מַרְעִיתֶךָ-- נוֹדֶה לְּךָ, לְעוֹלָם: לְדוֹר וָדֹר-- נְסַפֵּר, תְּהִלָּתֶךָ | Și noi, poporul tău, turma pășunii tale, te vom lăuda pentru totdeauna; din generație în generație vă vom publica lauda. | Nos autem populus tuus et oves pascuae tuae confitebimur tibi in saeculum in generationem et generationem adnuntiabimus laudem tuam |
Psalmul 79 este recitat în a 17- a zi de Tamuz în unele tradiții. Găsim versete în diverse texte: versetul 8 se află în ultimul paragraf din Tachanun ; versetul 9 încheie Tachanunul obișnuit și face parte din lungul Tachanun recitat luni și joi; versetul 10 face parte din Av HaRahamim ; versetul 13, ultimul, intră în Baruch Hashem L'Olam , în timpul maarivului , și o piesă este în binecuvântarea modimă a amidahului .
În jurul anului 530, Sfântul Benedict de Nursia a atribuit acest psalm slujbei de joi dimineață , conform regulii sale Sfântului Benedict .
În secolul al XVI- lea, acesta a fost singular psalm cântat sau recitat de credincioși conform ordinului Sfântului Pius al V-lea , când turcii au invadat țările mediteraneene și creștine.
În actuala Liturghie a orelor , Psalmul 79 este cântat sau recitat în slujba de prânz, în joi din a treia săptămână.
Mulți autori au comentat Psalmii. Iată câteva dintre cele mai cunoscute lucrări, listate în ordine cronologică: