Pfälzische Maximiliansbahn
|
Pfälzische Maximiliansbahn Neustadt adW - Wissembourg și Karlsruhe | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Linie de la Neustadt an der Weinstraße la Wissembourg și Karlsruhe prin Landau , Winden și Wörth | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Țară |
Germania , Franța |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Istoric | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Punere in functiune | 1855 - 1865 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Electrificare | 1974 (electrificare parțială) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Caracteristici tehnice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Lungime | 73,9 km | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Spațiere | standard (1.435 m ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Electrificare | Parțial 15 kV - 16,7 Hz |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Numărul de căi | Traseu dublu de la Neustadt la Winden Piesă unică de la Winden la Wörth |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pfälzische Maximiliansbahn - uneori , de asemenea , menționată ca Maxbahn - este o linie de cale ferată care leagă Neustadt an der Weinstraße în Wissembourg cu o ramură a Winden în Wörth , iar aderarea la Maxaubahn spre Karlsruhe.
Construită mai întâi pentru a fi o rută de tranzit nord-sud, cu o ramură simplă către Karlsruhe, această vocație a fost complet schimbată în anii 1930, deoarece ramura Karlsruhe a devenit din ce în ce mai importantă, iar ramura din Wissembourg și-a pierdut o mare parte din trafic. Pe această ultimă ramură, traficul de pasageri a încetat în 1975; cu toate acestea, acest serviciu a fost reluat în 1997.
Urmă
De la Neustadt la Winden, linia traversează dealurile viticole ale Deutsche Weinstraße , care sunt din ce în ce mai puțin dezvoltate pe măsură ce linia se îndreaptă spre sud. Pe această secțiune, linia are o cale dublă, spre deosebire de celelalte secțiuni ale liniei. Masivul Pfälzerwald rămâne întotdeauna la vedere liniei. Pe porțiunea de la Winden la Wissembourg, linia traversează o mare parte din pajiștile Viehstrich și se întinde de-a lungul marginii de vest a Bienwald .
Secțiunea de la Winden la Karlsruhe traversează mai întâi terenurile agricole până la Kandel, apoi pădurea Bienwald până la Wörth. După trecerea Rinului , linia, alăturată de Hardtbahn (Graben-Neudorf - Eggenstein - Karlsruhe), ajunge la stația principală din Karlsruhe ( Karlsruhe Hbf ), deservind în acest proces stațiile Karlsruhe-Mühlburg și Karlsruhe-Vest. La Karlsruhe Hbf , trenurile din Pfälzische Maximiliansbahn ajung pe linia 1 sau 101. Secțiunea de la Wörth la Karlsruhe este electrificată.
Istoric
De la primele studii până la construcții
Primele reflecții anterioare construcției liniei datează din anul 1829. Obiectivul liniei era de a crea o cale de comunicație majoră între Strasbourg și Mainz , care să fie alter ego-ul liniei situate pe malul opus. Rin , care leagă Mannheim de Basel . Întrebarea era dacă ar avea mai mult sens să construim un drum lângă Rin, care să facă legătura între Speyer , Germersheim și Wörth , sau un drum lângă formele de relief din Pfälzerwald , care să facă legătura între Neustadt , Landau și Wissembourg . Preferința autorităților militare era pentru ruta către poalele Pfälzerwald . Cu toate acestea, evenimentele din 1848 au suspendat temporar proiectul.
În Ianuarie 1850Un pliant care militează pentru construirea unei linii între Landau și Weißenburg a fost publicat în Neustadt an der Haardt , argumentând mai presus de toate densitatea mai mare a regiunilor deservite de o astfel de linie comparativ cu cele deservite de o linie de-a lungul Rinului. Decizia a fost luată în 1852 în favoarea liniei piemontane, în urma unor studii suplimentare inițiate în anul precedent. 3 noiembrie 1852, regele Bavariei Maximilian al II - lea a dat undă verde construcției liniei de acord cu constituirea unei companii care se ocupă de proiect.
Maximiliansbahnul a fost astfel construit de Paul-Camille von Denis , care câștigase deja concesiunea Pfälzische Ludwigsbahn , conectând Ludwigshafen (pe atunci cunoscut sub numele de Rheinschanze ) de Bexbach și Neunkirchen . Costul construirii liniei a fost de patru milioane de florini .
Negocierile au fost apoi efectuate cu proprietarii afectați de traseul liniei, precum și cu autoritățile orașului Landau, unde au apărut dificultăți din cauza clasificării ca cetate a acestui oraș.
Din timpul Maximiliansbahn Gesellschaft (1855 - 1909)
Prima secțiune deschisă a fost cea de la Neustadt la Landau 18 iulie 1855, a continuat 26 noiembrie 1855de secțiunea Landau - Wissembourg. 14 martie 1864 a fost deschisă secțiunea Winden - Maximiliansau și în cele din urmă 8 mai 1865, veriga lipsă dintre Maximiliansau și linia ferată Baden a Maxaubahn dintre Karlsruhe și Maxau.
În 1867, secțiunea Neustadt - Winden a fost urmărită dublu pentru a facilita fluxul traficului nord-sud în continuă creștere. În 1871, a fost același lucru pentru secțiunea Winden - Wissembourg, acest din urmă oraș făcând parte din Imperiul German. Această lucrare a fost realizată în vederea consolidării concurenței în traficul nord-sud, în special din Prusia.
În 1872, deschiderea Untere Queichtalbahn Landau - Germersheim a condus la reconstrucția stației Landau, acum o stație de joncțiune, și, prin urmare, s-a dezvoltat semnificativ.
Dezvoltare până în 1945
1 st luna ianuarie anul 1870, Pfälzische Maximiliansbahn formează, în uniune cu Pfälzische Ludwigsbahn , Pfälzischen Nordbahnen și calea ferată Neustadt - Dürkheimer, Pfalzbahn . 1 st luna ianuarie anul 1909, toate aceste companii devin proprietatea căilor ferate de stat din Regatul Bavariei .
O porțiune de text german care urmează să fie tradusă în franceză
Text german care urmează a fi tradus:
Auf badischer Seite wurde durch die Verlegung des Karlsruher Hauptbahnhofs auch die Strecken der Hardtbahn und Maxaubahn neu geführt zum südlicher gelegenen neuen Hauptbahnhof, zunächst noch nordöstlich an Kniellingen vorbei.
O linie S-Bahn a fost construită în anii 1950 în Karlsruhe; această linie urmează aproximativ traseul vechii linii la nord de stația Knielingen și a fost conectată în 1997 la rețeaua feroviară grea ( tramvai-tren ). Această inovație constituie ceea ce este acum cunoscut sub numele de modelul Karlsruhe .
Înainte de primul război mondial, ruta Pfälzische Maximiliansbahn făcea parte din ruta principală de la Ludwigshafen la Strasbourg , în competiție cu ruta Baden. Există astfel trenuri care circulă între Amsterdam și Basel prin Köln , Bingerbrück , Rockenhausen , Neustadt , Wissembourg și Strasbourg . În 1914, când a izbucnit Primul Război Mondial, circulația regulată a fost oprită, pentru a permite utilizarea pistelor cu prioritate militară.
După ce Alsacia s-a întors în Franța în temeiul Tratatului de la Versailles , linia, operată din 1920 de către DRG ( Deutschen Reichsbahngesellschaft ), a pierdut toată rațiunea de a fi pentru traficul pe distanțe lungi, acesta din urmă trecând pe malul drept al Rinului. În Palatinatul ocupat de trupele franceze, operațiunea s-a desfășurat sub forma unui control în 1923-1924. În 1930, retragerea trupelor franceze a dus la sfârșitul traficului pe distanțe lungi pe linia Nord-Sud.
Cu toate acestea, la sfârșitul anilor 1930, traficul s-a deplasat spre Karlsruhe, ducând la construirea unui pod solid peste Rin între Maximiliansau și Karlsruhe. Conexiunile Saarbrücken - München , care până atunci trecuseră prin Untere Queichtalbahn Landau - Germersheim, au părăsit această rută pentru a lua noul pod. La începutul anului 1945, sfârșitul celui de-al doilea război mondial a oprit traficul comercial pe linie.