Pagus

Cuvântul latin pagus (la plural pagi ), tradus prin „  țară  ”, desemnează o unitate teritorială romană mai mică decât cea a civitas , apoi, în epoca medievală, o anumită subdiviziune teritorială legată de anumite autorități publice moștenite din cea veche. civitas .

Istorie

Evoluția pagusului

În epoca gallo-romană , pagus era un district teritorial și juridic intern pertica (teritoriul rural al civitas , sau „oraș”), de o dimensiune substanțial echivalentă cu cea a unui canton. Include atât locuințe izolate (ferme în perioada gală, vilă de țară în perioada galo-romană), cât și grupate (centre urbane, aglomerări artizanale sau comerciale și oppida ). Uneori, pagus poate desemna și aglomerarea secundară a teritoriului orașului, care este și capitala administrativă a pagusului teritorial, adică pagus desemnează atât subdiviziunea teritorială, cât și capitala acestei subdiviziuni: prin analogie, una ar putea spune că aceasta desemnează cantonul și orașul principal al cantonului.

În Antichitatea târzie și Evul Mediu înalt , este un district echivalent cu cel germanic Gau .

În perioada carolingiană , pagusul a fost pus sub autoritatea unui conte . Pagus desemnează , uneori , o subdiviziune a județului . Puterea teritorială a unei vechi civitas este într-adevăr adesea dezmembrată între mai mulți contei care domnesc peste diferite pagi, în timp ce coerența eparhiei este, dimpotrivă, menținută pe ansamblul civitas . În plus, un conte poate avea mai multe pagi sub autoritatea sa ( comitatus ) .

Pagus poate fi ea însăși împărțită în mai multe subdiviziuni mici: găsim astfel centana ( „sute“), de „Vicaria“ ( „Vicariatul“), atunci banum (ban).

Denumiri derivate din pagus

Termenul pagus este la originea denumirii comune țară , derivatul său paganus „de la țară” este la originea termenului pagan . Această evoluție semantică se explică prin creștinarea ulterioară a locuitorilor din pagi rurale în comparație cu populațiile urbane. Un derivat indirect al aceluiași etimon a dat naștere termenului țăran care înseamnă inițial „din țară”, termenul este el însuși derivat direct din țară + sufix germanic -ing . Acesta va înlocui termenul villanus „cel care lucrează într-o vilă  ”, de unde orașul francez inițial în sensul „exploatării rurale” și ticălosul „cel care îl exploatează”.

„Țara mică”

În tradiția populară și învățarea local al XIX - lea și XX - lea  secole, Pagus este „ o țară mică“ , în sensul unei componente a mozaicului de teritorii istorice, naturale sau culturale care alcătuiesc o țară ca o diviziune administrativa. Pentru Franța, Vendômois sau Touraine oferă exemple bune: „țara” Vendômois este o pagus sau „țară mică” a Franței, care este „țara mare”.

Note și referințe

  1. Pierre Ouzoulias și Laurence Tranoy, Cum galii au devenit romani , Discovery,2010, p.  172.

Vezi și tu

Bibliografie

Articole similare