Nietzsche versus Wagner. Dossier d'un psychologue ( Nietzsche contra Wagner în germană ) este o broșură a lui Friedrich Nietzsche datând din 1888 , compusă din texte refăcute mai devreme și publicată la Leipzig în 1889 .
Nietzsche critică muzica de acolo, dar și conversia lui Wagner la creștinism.
La fel cum cazul Wagner ( Der Fall Wagner ) a evocat ideea unui proces, prepoziția latină contra evocă o chestiune juridică. Reconcilierea celor două titluri este cu atât mai importantă cu cât, în timpul elaborării Nietzsche împotriva lui Wagner , Nietzsche a dorit să modeleze titlul pe cazul Wagner :
Nietzsche vs. Wagner
O problemă pentru un psiholog
titlu comparabil cu cazul Wagner , subtitrat: O problemă muzicală .
După cazul Wagner , pe care l-a considerat un amuzament, Nietzsche a adunat texte pe care le-a scris despre Wagner pentru a constitui un dosar destinat clarificării relației sale cu compozitorul. Astfel, într-o scrisoare de la10 decembrie 1888, adresat lui Ferdinand Avenarius , Nietzsche întocmește o listă de texte care ilustrează în ochii săi opoziția sa continuă față de Wagner de la ruptura lor. Apoi11 decembrie, i-a transmis lui Carl Spitteler ideea unei „broșuri cu aceeași prezentare și cu aceleași dimensiuni ca și cazul Wagner . Titlul ar fi fost:
Nietzsche împotriva lui Wagner
<părți din dosar>
preluate din scrierile lui Nietzsche
Dar a decis să publice el însuși acest dosar, înainte ca Spitteler să refuze acest lucru. Nietzsche a făcut apoi un nou plan și a copiat mai multe pasaje, făcând unele corecții, adăugiri sau făcând câteva tăieturi. Apoi15 decembrie 1888, și-a trimis copia editorului său Naumann, căruia i-a scris:
„După ce am scris puțină bufonerie cu cazul Wagner , aici se exprimă seriozitate : pentru că noi - Wagner și cu mine - am trăit practic o tragedie unul cu celălalt. "Nietzsche a decis în cele din urmă să nu editeze acest text, deși și-a dat imprimaturul .
Henri Albert dă următoarea concordanță cu titlurile părților:
„Unde admir” a fost împrumutat de la Gai Savoir , aforism 87. „Unde fac obiecții”, în Gai Savoir , aforism 368. „Wagner considerat ca un pericol 1”, în Opinions et Sentences melées , aforism 134. „Wagner considerat ca un pericol 2”, în Călător și în umbra lui , aforism 165. „O muzică fără viitor”, cu Opinions et Sentences melées , aforism 171. „Noi antipodele”, în Gai Savoir , aforism 370. „Unde este Wagner acasă”, la Beyond Good and Bad , paragrafele 354 și 356. „Apostolul Wagner al castității 1”, în Dincolo de bine și de rău , paragraful 256. „Apostolul Wagner al castității 2 și 3”, în Genealogia morală , capitolul trei, paragrafele 2 și 3. „Cum m-am desprins de Wagner”, în Human, Too Human , vol. II, prefață, aforisme 3 și 4. „Psihologul vorbește”, la Beyond Good and Bad , paragrafele 269 și 270. „Epilog”, în Gai Savoir , prefață, aforisme 3 și 4.Textul a apărut în 1889 , apoi în 1895 , în ediția GAK ( VIII - lea volum). Apare în volumul 6 al ediției Colli-Montinari (KSA).
În urma schimbărilor de opinie ale lui Nietzsche cu privire la publicarea acestui text, diferitele ediții includ anumite variații: ediția din 1889 include un Intermezzo și o poezie, De la Poverty of the Richest ; aceste două texte nu au fost publicate în ediție de Naumann și nici de Schlechta . Podach a fost cel care a restaurat textul din 1889 în 1962 .