| Titlu |
Legea 10/2009 din 22 decembrie privind utilizarea, protecția și promovarea limbilor specifice Aragonului Legea 10/2009, din 22 de decembrie, de utilizare, protecție și promovare a limbilor proprii din Aragon |
|---|---|
| Țară | Spania |
| Teritoriu | Aragon |
| Teritoriul de aplicare | Aragon |
| Limbile oficiale) | Spaniolă |
| Legislatură | Legislatura a VII- a a Cortelor de Aragon |
|---|---|
| Guvern | Guvernul Deputației Generale a lui Marcelino Iglesias |
| Adopţie | 22 decembrie 2009 |
| Publicare | 30 decembrie 2009 |
| Abrogare | 9 mai 2013 |
Citeste online
Citiți în Buletinul oficial al Aragonului
Legea privind limbile de Aragon (în limba spaniolă: Ley de Aragón de la o dat ), în mod oficial Legea 10/200922 decembrie 2009privind utilizarea, protecția și promovarea limbilor specifice Aragonului (în spaniolă: Legea 10/2009, de 22 de decembrie, de utilizare, protecție și promovare a limbilor propuse de Aragón ), este un text legislativ care organizează protecția și promovarea limbilor aragoneză și catalană , care sunt recunoscute ca limbi proprii ale Comunității Autonome din Aragon , Spania .
Legea a fost aprobată cu sprijinul partidelor politice de stânga precum PSOE și CHA . Pe de altă parte, s-au opus partidelor politice de dreapta, cum ar fi PP și PAR , sau de extremă stânga, ca IU , deși din motive diferite. Partidele de dreapta s-au opus efectiv recunoașterii catalanii ca limbă vorbită în estul Aragonului, în timp ce IU dorea un text mai ambițios care să fi recunoscut aragoneza și catalană ca limbi co - oficiale - în partea spaniolă - a Aragonului.
Legea lingvistică oferă locuitorilor anumitor municipalități aragoneze facilități și avantaje lingvistice. Cu toate acestea, trebuie amintit că nu recunoaște aragoneza și catalană ca limbi oficiale ale comunității autonome.
Legea lingvistică recunoaște prezența istorică a trei limbi în Aragon și, prin urmare, limba caracteristică specifică aragonezei și catalanei, pe lângă castellana. Din acest motiv, legea distinge patru domenii pentru utilizarea acestor limbi:
Următoarele municipalități s-au declarat parte a zonei în care se folosește predominant limba catalană și au fost recunoscute ca atare în anexa II la proiectul preliminar de lege din 2001 privind limbile:
Legea prevede crearea unui Consiliu Superior al Limbilor Aragonului (în spaniolă: Consejo Superior de las Lenguas de Aragón ) responsabil cu orientarea și dirijarea politicii lingvistice a comunității autonome. Este susținut de academii lingvistice, adevărate instituții științifice oficiale responsabile de stabilirea standardului lingvistic al aragonezului și catalanii în Aragon:
În cele din urmă, legea acordă un anumit număr de drepturi locuitorilor municipiilor care fac parte din zonele de utilizare a aragonezei și catalanei. Astfel, permite locuitorilor să-și folosească propria limbă cu administrația lor.
18 iunie 2010, o serie de municipalități din estul Aragonului , Fayón , Fórnoles , Fraga , La Codoñera , La Fresneda , Lascuarre , Torre del Compte și Valderrobres , deținute de administrațiile PP și PAR , s-au declarat ferm împotriva aplicării anumitor aspecte ale dreptului lingvistic. Ei susțin că legea îi obligă să „folosească limba catalană, care este de fapt o limbă oficială”. Această contestație a fost invalidată la data de27 septembrie 2010de către Curtea Constituțională a Spaniei .
Partidul UPyD se opune, de asemenea, acestei legi, susținând că încearcă să standardizeze două limbi, aragoneza și catalană, în timp ce acestea au variații lingvistice locale semnificative. Prin urmare, accentul se pune pe ambiguitatea legii, care urmărește ștergerea bogăției lingvistice a aragonezei și catalanei din Aragon, în timp ce se presupune că protejează aceste două limbi.
În urma alegerilor din 2011, câștigate de PP și PAR , candidata la președinția guvernului Aragonului , Luisa Fernanda Rudi , exprimă în discursul său inaugural,27 iunie 2011, poziția partidului său pentru legea limbii. Ea a anunțat apoi că guvernul său va aproba un „proiect de lege pentru reformarea actualei legi a limbilor, o reformă care, în același timp, protejează și dezvoltă utilizarea limbilor proprii și anulează aspectele actualei legi care impun standardizarea catalană și Aragoneză ”.
În Iunie 2012, guvernul aragonez prezintă proiectul unei noi legi privind limbile. Este consilierul pentru educație, universitate, cultură și sport, Dolores Serrat, care este responsabilă pentru transportarea și apărarea proiectului de lege. Dar, în ciuda susținerii directorului general al patrimoniului cultural, Javier Callizo, proiectul de lege se întâlnește cu opoziția Consiliului școlar din Aragon, care se pronunță pentru prima dată împotriva unui proiect de lege al guvernului aragonez.
Din punct de vedere administrativ, proiectul prevede reunirea Academiei Limbii Aragoneze și Academiei Aragoneze de Catalană, care fusese înființată prin legea din 2009, într-o singură Academie Aragoneză a Limbii (în spaniolă: Academia Aragonesa de la Lengua ). Funcțiile acestei academii sunt de a stabili standardele pentru utilizarea limbilor specifice Aragonului. Proiectul anunță, de asemenea, sfârșitul Consiliului Superior al Limbilor din Aragon. De asemenea, este interzis ca aragoneza și catalană să fie folosite ca „ limbi vehiculare ”, în special în centrele de învățământ și în școli.
Unul dintre cele mai controversate aspecte este decizia de a redenumi propriile limbi ale Aragonului. Referințele la catalană sunt șterse, în favoarea unei limbi numite „aragoneză de est”, în timp ce aragoneza este numită „aragoneză de nord”.
Acest proiect a găsit opoziția din catalană și Catalanist cercuri , care a vorbit despre „o întoarcere la franchismului“, dar , de asemenea , de la CHA partid aragoneză.