Legea χ necentrată
În teoria probabilității și statistică , legea necentratăχ{\ displaystyle \ chi}
este o generalizare a legii lui χ . Dacă , sunt k variabile aleatoare independente de legea normală a mediilor și de deviația standard respectivă și apoi
Xeu,eu=1,...,k{\ displaystyle \ scriptstyle X_ {i}, \, i = 1, \ dots, k}
μeu,eu=1,...,k{\ displaystyle \ scriptstyle \ mu _ {i}, \, i = 1, \ dots, k}
σeu,eu=1,...,k{\ displaystyle \ scriptstyle \ sigma _ {i}, i = 1, \ dots, k}![{\ displaystyle \ scriptstyle \ sigma _ {i}, i = 1, \ dots, k}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/75872d922dbdb54c4286c9d49ec0dc31ce19d3c4)
X=∑1k(Xeuσeu)2{\ displaystyle X = {\ sqrt {\ sum _ {1} ^ {k} \ left ({\ frac {X_ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2}}}}![{\ displaystyle X = {\ sqrt {\ sum _ {1} ^ {k} \ left ({\ frac {X_ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2}}}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/3935c47b436a09f7a01be3969f23cde9d551cfc1)
este o variabilă aleatorie necentrată. Această lege are doi parametri: un număr întreg care specifică numărul de grade de libertate (adică numărul de variabile ) și o reală relativă la media variabilelor prin formula:
χ{\ displaystyle \ chi}
k{\ displaystyle k}
Xeu{\ displaystyle X_ {i}}
λ>0{\ displaystyle \ lambda> 0}
Xeu{\ displaystyle X_ {i}}![X_ {i}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/af4a0955af42beb5f85aa05fb8c07abedc13990d)
λ=∑1k(μeuσeu)2{\ displaystyle \ lambda = {\ sqrt {\ sum _ {1} ^ {k} \ left ({\ frac {\ mu _ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2} }}}![{\ displaystyle \ lambda = {\ sqrt {\ sum _ {1} ^ {k} \ left ({\ frac {\ mu _ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2} }}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/b94a0171d166bc38f5831acd61dc159c8e2f779b)
Vom spune că X urmează o lege a lui χ care nu este centrată cu k grade de libertate și parametrul λ, vom notaX∼NUVSχk(λ){\ displaystyle X \ sim NC \ chi _ {k} (\ lambda)}
Proprietăți
Densitatea de probabilitate este dată de:
f(X;k,λ)=e-(X2+λ2)/2Xkλ(λX)k/2Euk/2-1(λX){\ displaystyle f (x; k, \ lambda) = {\ frac {e ^ {- (x ^ {2} + \ lambda ^ {2}) / 2} x ^ {k} \ lambda} {(\ lambda x) ^ {k / 2}}} I_ {k / 2-1} (\ lambda x)}![{\ displaystyle f (x; k, \ lambda) = {\ frac {e ^ {- (x ^ {2} + \ lambda ^ {2}) / 2} x ^ {k} \ lambda} {(\ lambda x) ^ {k / 2}}} I_ {k / 2-1} (\ lambda x)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/9f37c36a2f38f95b08b8e07cf73f07da4f2860b2)
unde este funcția Bessel modificată de primul fel.
Euν(z){\ displaystyle I _ {\ nu} (z)}![I _ {\ nu} (z)](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/3cbe7cbd5a99350921a1207b6e281050d8e99a74)
Primele momente sunt:
μ1′=π2L1/2(k/2-1)(-λ22){\ displaystyle \ mu '_ {1} = {\ sqrt {\ frac {\ pi} {2}}} L_ {1/2} ^ {(k / 2-1)} \ left ({\ frac {- \ lambda ^ {2}} {2}} \ right)}
μ2′=k+λ2{\ displaystyle \ mu '_ {2} = k + \ lambda ^ {2}}
μ3′=3π2L3/2(k/2-1)(-λ22){\ displaystyle \ mu '_ {3} = 3 {\ sqrt {\ frac {\ pi} {2}}} L_ {3/2} ^ {(k / 2-1)} \ left ({\ frac { - \ lambda ^ {2}} {2}} \ right)}
μ4′=(k+λ2)2+2(k+2λ2){\ displaystyle \ mu '_ {4} = (k + \ lambda ^ {2}) ^ {2} +2 (k + 2 \ lambda ^ {2})}
unde este polinomul Laguerre generalizat . Rețineți că al doilea moment este același cu al n -lea moment al legii non² necentrate în care parametrul este înlocuit cu .
Lnu(la)(z){\ displaystyle L_ {n} ^ {(a)} (z)}
λ{\ displaystyle \ lambda}
λ2{\ displaystyle \ lambda ^ {2}}![\ lambda ^ {2}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/852130fa360f0bd8dda19f023a90f16293611563)
Link-uri către alte legi
- Dacă este o variabilă aleatorie law² -lege necentrată , atunci variabila aleatoare este o variabilă aleatorie law-lege necentrată.X{\ displaystyle X}
X2{\ displaystyle X ^ {2}}![X ^ {2}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/df5c43e431c7e9c2c71cd2a0c59de0fb219e9d1e)
- În cazul în care este legea lui χ , atunci este legea nu centrată χ: . Cu alte cuvinte, legea lui χ este un caz special al legii lui χ care nu este centrat cu parametrul .X{\ displaystyle X}
X∼χk{\ displaystyle X \ sim \ chi _ {k}}
X{\ displaystyle X}
X∼NUVSχk(0){\ displaystyle X \ sim NC \ chi _ {k} (0)}
λ=0{\ displaystyle \ lambda = 0}![\ lambda = 0](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/00c4bba30544017fe76932de5a4e25adb5512d95)
- Legea lui χ care nu este centrată cu două grade de libertate este similară cu legea Rice cu .σ=1{\ displaystyle \ sigma = 1}
![{\ displaystyle \ sigma = 1}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/f759e9b01b4c117d116da9f6d0e635b2247ee502)
- Dacă X urmează o lege necentrată a lui χ cu un grad de libertate și parametrul λ, atunci σ X urmează o lege normală pliată cu parametrii σλ și σ 2 pentru orice valoare de σ.
Diferite legi ale șiχ{\ displaystyle \ chi}
χ2{\ displaystyle \ chi ^ {2}}
Legile |
în funcție de variabilele normale de distribuție
|
---|
legea χ² |
∑eu=1k(Xeu-μeuσeu)2{\ displaystyle \ sum _ {i = 1} ^ {k} \ left ({\ frac {X_ {i} - \ mu _ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2} }
|
legea χ² necentrată |
∑eu=1k(Xeuσeu)2{\ displaystyle \ sum _ {i = 1} ^ {k} \ left ({\ frac {X_ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2}}
|
legea lui χ |
∑eu=1k(Xeu-μeuσeu)2{\ displaystyle {\ sqrt {\ sum _ {i = 1} ^ {k} \ left ({\ frac {X_ {i} - \ mu _ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2}}}}
|
legea χ necentrată |
∑eu=1k(Xeuσeu)2{\ displaystyle {\ sqrt {\ sum _ {i = 1} ^ {k} \ left ({\ frac {X_ {i}} {\ sigma _ {i}}} \ right) ^ {2}}}}
|
<img src="https://fr.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;">