O limbă sinoxenică este o limbă al cărei vocabular are un număr mare de termeni de etimologie chineză , fără a fi însă inițial o limbă a familiei de limbi chineze . Termenul sinoxenic, o adaptare a sino-xenicului englez , se datorează lingvistului Samuel Martin .
Coreean , The japonezii si vietnamezii sunt cele mai comune exemple de sinoxéniques limbi. Într-adevăr, aceste limbi, prin importul sistemului de scriere chinezesc ( sinograme ), au fost îmbogățite cu un nou vocabular din China. Treptat, acest vocabular al limbii scrise a pătruns în limbile vorbite, până la punctul în care astăzi, prin includerea cuvintelor inventate în Japonia pe baza lecturilor sino-japoneze ale sinogramelor, majoritatea cuvintelor care se găsesc în dicționarul japonez Shinsen -kokugo-jiten (新 選 国語 辞典) sunt derivate direct sau indirect din limba chineză.
O „lectură sinoxenică” desemnează o pronunție a unei sinograme în japoneză (sau coreeană) a cărei origine este o pronunție chineză. Vorbim mai des despre lecturi sino-japoneze, sino-coreene etc.
Notă: în ryūkyū , limbile insulelor se folosesc termeni diferiți în limba de zi cu zi, națiunea (国家) este reprezentată de insulă ( Ryūkyū constă din multe insule mici) (島 / 岛), pădurea (森林 sau 林) de munte (山) (pădurea se găsește pe vârfurile munților), corespondența lingvistică prin termeni de utilizare comună nu este cel mai bun exemplu aici.
| limba franceza | Chineză ( mandarină standard ) | Japoneză ( japoneză standard) | Coreeană (dialectul din Seul) | Vietnameză (dialect sudic) | Ryūkyū ( dialectul Okinawa ) | Zhuang (dialect Wuming) |
|---|---|---|---|---|---|---|
| chinezi | 中國 人zhōngguórén | 中国 人 c hūgokujin | 중국 사람 Jungguk saram | người Trung Quốc (? 中國) | 唐 ん 人tooNchu ( Tang person ~ 唐人) | Boux Cunghgoz |
| Naţiune | 國家Guojia | 国kuni | 나라 nara | đất nước (? ?) | 島shima (insulă) | - |
| Munte | 山shān | 山yama | 메 eu | núi (?) | 盛mu'i (înalt / viguros) | bya (岜) |
| A | 一yī | 一hito | 하나 hana | một (?) | て ぃ い ちtīchi | nděu |
| pădure | 森林sēnlín | 森mori | 숲 sup | rừng (?) | 山yama (munte) | ndoeng (崬) |
| Limba | 語言yǔyán | 言葉kotoba | 말 rău | tiếng (㗂) | 口guchi (gura) | Vah |
| Scrie (trecut) | 寫xiě | 書 くkaku | 썼다 sseotta | - | 書 ち ゃ んkachan | - |
| Supă | 湯tāng | 汁shiru | 국 guk | canh | 湯yuu | - |
| Mânca | 吃chī , 食shí | 食 べ るtaberu | 먹다 meokda | ăn (?) | 噛 む んkamun | gwn (?) |
| Mamă, mamă (discurs informal) | 媽媽māmā | お 母 さ んokāsan | 어머니 eomeoni | mẹ (媄) | あ ん ま ー ' anmaa | - |
| Pronume personal (generic) | 我wǒ | 私Watashi | 나 na | tôi (?) | 我 んwan | gou |
| limba franceza | Chineză (mandarină standard) | Japoneză ( japoneză standard) | Coreeană (dialectul din Seul) | Vietnameză (dialect sudic) | Ryūkyū (dialectul Okinawa) | Zhuang (dialect Wuming) |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Etnie | 民族Minzu | 民族minzoku | 民族 (민족) minjok | dân tộc (民族) | 民族minzuku | Minzcuz (民族) |
| Masa | 人民renmín | 人民jinmin | 人民 ( 인민 ) inmin | nhân dân (人民) | 御 万人 ' umaNchu | Yinzminz (人民) |
| Republică | 共和國gònghéguó | 共和国kyōwakoku | 共和國 ( 공화국 ) gonghwaguk | Cộng hòa quốc (共和國) | 共和国kyoowakuku | Gunghozgoz (共和国) |
| Sinogramă | 漢字hànzì | 漢字kanji | 漢字 (한자) hanja | hán tự (漢字) | 漢字kwanji | - |
| Telefon | 電話diànhuà | 電話denwa | 電話 (전화) jeonhwa | điện thoại (電話) | 電話denwa | - |
| Marele Zid Chinezesc | 萬里長 Wànlǐ Chángchéng | 万里 の 長子Banri-no-Chōjō | 萬里 長子 (만리 장성) malli jangseong | Vạn Lý Trường Thành (萬里 長子) | 万里 ぬ長子 manri-nu-Choojoo | - |
| Elevi) | Ués xuéshēng | 学生gakusei | 學生 (학생) haksaeng | học sinh (学生) | 学生gakusoo | hagseng (学生) |
| Libertate | 自由Ziyou | 自由Jiyu | 自由 (자유) jayu | face (自由) | - | cwyouz (自由) |
| Egalitate | 平等píngděng | 平等byōdō | 平等 (평등) pyeongdeung | bình đẳng (平等) | - | bingzdaengj (平等) |
| Ziar | 新聞xīnwén | 新聞shinbun | 新聞 (신문) simplu | tin tức (信息) | - | - |
| Film | 電影diànyǐng | 映 画eiga | 映 畵 (영화) yeonghwa | điện ảnh (電影) | 影 踊kaagaaudui , 影 芝大 kaagaashibai | - |