Limba germană în Republica Democrată Germană
Dezvoltarea limbii germane în RDG este în mare parte legată de schimbările din contextul politic și socio-cultural. De la sfârșitul anilor 1960, liderii politici din RDG au dorit să afirme independența statului lor prin realizarea unei „politici lingvistice izolaționiste”. Scopul era să se evidențieze din Germania de Vest : nu ar trebui să mai existe unitate în limba germană .
Este important să precizăm că acest context politic nu a condus însă la crearea unui nou limbaj specific RDG: potrivit lingvistului Gerhard Müller, vorbim mai mult despre o anumită utilizare a limbii, despre comportamente lingvistice specifice RDG. Germania de Est.
Nu există o evoluție vizibilă în ceea ce privește sintaxa sau gramatica, schimbările se referă în principal la vocabular și se manifestă în două domenii: oficial și neoficial.
Vocabular oficial
Putem distinge diferite categorii în noul vocabular oficial:
- Noi lexeme legate de ideologia comunistă: de exemplu: cuvântul Staatliche Plankommission . Acestea sunt, de asemenea, cuvinte care provin din limba rusă, cum ar fi cuvântul Kolchos ( Kolkhoz ).
- Așa-numitele lexeme de frecvență care continuă să fie recurente și sunt, de asemenea, legate de sistemul politic al RDG, cum ar fi adjectivul socialistisch („socialist”).
- Lexeme care iau un nou sens în legătură cu influența ideologiei comuniste: de exemplu, cuvântul burghezie are următoarea definiție în Leipziger Duden din 1969 (dicționarul din RDG): „clasa conducătoare în societatea capitalistă”.
- Lexemele deja existente, care au fost înlocuite cu alte cuvinte de dragul diferențierii față de Germania de Vest. Această dezvoltare se referă la limbajul cotidian. În RDG, se spunea de exemplu Broiler pentru Brathähnchen ("pui fript"), sau Kaufhalle pentru Supermarkt („supermarket”).
Vocabular oral neoficial
Ca reacție la acest limbaj oficial impus de guvern, oamenii din RDG și-au dezvoltat propriul lor vocabular critic, cel mai adesea ironic. Așadar , au existat multe expresii amuzante pentru a desemna modelul de mașină Trabant ( Trabbi , Rennpappe , Asphaltblase [„bula de asfalt”]) și Stasi ( Horch und Guck , langer Arm [„braț lung”], Firma [„firmă”], Chiar Deutsche Mark ( Blaue Fliesen ). pentru a desemna zidul Berlinului , populația germană , de asemenea , de multe ori a refuzat să utilizeze termenul oficial Antifaschistischer Schutzwall ( „ zid de protecție anti-fascist «) și a preferat termenul comun Mauer (»perete“).
Note și referințe
-
(de) Gerhard Müller , „Der„ Besserwessi “und die„ innere Mauer “. Anmerkungen zum Sprachgebrauch im vereinigten Deutschland ” , în Muttersprache. Vierteljahresschrift für deutsche Sprache ,1994, p. 119.
-
Hellmann, Manfred. Deutsche Sprache in der Bundesrepublik Deutschland und der Deutschen Demokratischen Republik . În: Althaus, Hans Peter ua (Hg.). Lexikon der germanistischen Linguistik . Tübingen: Niemeyer, 1980, p.520. Vezi paragraful despre die ostdeusche Betonung sprachlicher Differenz .
-
(De) Peter Von Polenz , Deutsche Sprachgeschichte vom Spätmittelater bis zur Gegenwart , vol. 3 19. und 20. Jahrhundert, Berlin, New York, Walter de Gruyter,15 februarie 1999, 776 p. ( ISBN 3110143445 și 978-3110143447 ) , p. 428.
-
Ibidem , p.424-425.
-
Cu privire la distincția dintre cele două sfere ale comunicării oficiale și neoficiale, a se vedea lucrarea de (de) Gotthard Lerchner , Sprachgebrauch im Wandel: Anmerkungen zur Kommunikationskultur in der DDR vor und nach der Wende , Frankfurt am Main, Peter Lang,1996.
-
A se vedea clasificarea lui M. Hellmann, op.cit (nota 2), p.523.
Bibliografie
- Manfred Hellmann, Divergenz und Konvergenz - Sprachlich-kommunikative Folgen der staatlichen Trennung und Vereinigung Deutschlands . În: Karin Eichhoff-Cyrus, Rudolf Hoberg (Ed.): Die deutsche Sprache zur Jahrtausendwende - Sprachkultur oder Sprachverfall . Duden-Reihe Thema Deutsch . Trupa 1. Mannheim (Duden-Redaktion) und Wiesbaden (GfdS), 2000, p. 247–275 .
- Hans Reich, Sprache und Politik. Untersuchungen zu Wortschatz und Wortwahl des offiziellen Sprachgebrauchs in der DDR . München: Max Huber Verlag, 1968.
- Horst Dieter Schlosser, Kommunikationsbedingungen und Alltagssprache in der ehemaligen DDR. Ergebnisse einer interdisziplinären Tagung . Hamburg: Buske, 1991.
- Birgit Wolf, Sprache in der DDR. Ein Wörterbuch . Berlin, New York: De Gruyter, 2000.
Vezi și tu
Articole similare
linkuri externe